Transcript Bucataria germana Cuprins        Introducere Mesele zilei Painea Carnea Pestele Legumele Garniturile     Bautrile Condimentele Deserturile Preparate culinare specifice regiunii Saxonia  Restaurante cu specific german in Leipzig Introducere  Bucataria germana variaza foarte mult de la regiune la regiune.

Bucataria germana
Cuprins







Introducere
Mesele zilei
Painea
Carnea
Pestele
Legumele
Garniturile




Bautrile
Condimentele
Deserturile
Preparate culinare
specifice regiunii Saxonia
 Restaurante cu specific
german in Leipzig
Introducere
 Bucataria germana variaza foarte mult de la regiune la
regiune. In sud, Bavaria si Suebia au multe feluri de
mancare in comun intre ele si cu vecinele lor, Elvetia si
Austria. In vest, se simt influentele franceze, in est
cele est-europene, iar pe coastele de nord cele
scandinave.
Mesele zilei
 Micul dejun (Frühstück) este compus de obicei din
paine prajita sau simpla, sau chifle (Brötchen sau
Semmeln) cu gem, marmelada sau miere, oua si cafea
pentru adulti, cacao cu lapte pentru copii. Se consuma
si mezeluri (ca sunca si salamul) si branzeturi pe
paine. O varietate populara de ingredient pentru
sandwichuri este Leberwurst (carnat de ficat). Muesli
si cerealele (fulgii de porumb) sunt de asemenea
foarte populare.
 Masa principala traditionala a zilei este pranzul
(Mittagessen), care se serveste in jur de ora 12.
 Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o masa mai
putin imbelsugata, consistand uneori doar din cateva
sandwichuri.
Painea
In ceea ce priveste painea, bucataria germana se aseamana mai mult cu
bucataria estica decat cu cea din Europa de Vest. Exista cel putin 300 de
feluri diferite de paine, de la painea alba la painea gri (Graubrot) si painea
"neagra" de secara (Schwarzbrot). Cele mai multe varietati de paine se fac
atat cu faina de grau cat si de secara (Mischbrot, paine mixta) si deseori
cu seminte de in, de floarea soarelui si de dovleac.
Painea neagra din Westfalia, Pumpernickel, nu se coace la cuptor ci se
prepara la aburi si are un gust dulceag unic.
 Chiflele, numite Brötchen, Semmel sau Weckle/Weckli in
functie de regiune, se servesc taiate in doua si unse cu unt,
margarina sau maioneza. Intre cele doua felii sau pe fiecare
felie se pune apoi branza, carne sau peste.
 Painea se consuma de obicei la micul dejun si sub forma de
sandwichuri seara, nu ca acompaniament la masa principala.
Desi germanii par a consuma
insemnate cantitati de paine, de
unde si denumirile date de ei pentru
cina (Abendbrot = painea de seara)
si gustare (Brotzeit = pauza de
paine), adevarul este ca , in medie,
consuma mult mai putina paine
decat romanii.
Carnea
Principalele tipuri de carne consumate in Germania sunt carnea de porc, vita si
pasare, carnea de porc fiind de departe cea mai populara. Dintre pasari, puiul
este cel mai frecvent folosit, dar nici rata, gasca sau curcanul nu sunt neglijate.
Vanatul, in special iepurele, mistretul si caprioara se gasesc cu usurinta de
bucatari si bucatarese. Carnea de miel si de capra nu sunt foarte populare.
Carnea se prepara de obicei fripta in oala. Se poate prepara si in tigaie dar in
special in zonele sub influenta culinara franceza.
In Germania, carnea se mananca foarte frecvent sub forma de carnati, de
aceea exista peste 1500 de feluri diferite din acest tip de mancare.
Weißwurst (carnat alb) este o varietate traditionala bavareza preparata din
carne de vitel tocata foarte fin si sunca proaspata de porc. Se condimenteaza
de obicei cu patrunjel, lamaie, ceapa, nucsoara si ghimbir. Amestecul se pune
in mate curate si proaspete de porc si separata in carnati individuali subtiri. Se
consuma fierti cu mustar dulce.
Leberkäse este o mancare traditionala asemanatoare cu placinta de carne din
sudul Germaniei
Pestele
 In meniurile germane cel mai frecvent peste de apa dulce
este pastravul, alaturi de crap, stiuca si biban, de obicei
preparati la gratar.
 Pestele era in trecut consumat in special in regiunile
nordice de coasta, cu exceptia scrumbiei murate care se
gasea peste tot. Insa in ziua de azi, germanii din
intreaga tara mananca multi pesti marini, cum ar fi
scrumbia proaspata (de asemenea sub forma de rulou de
scrumbie murata rollmops), sardinele, tonul, macroul si
somonul.
Legumele
 Legumele se consuma de obicei in tocane, mancaruri,
garnituri sau supe. Se folosesc la gatit morcovi, ridichi,
spanac, mazare, fasole, diverse tipuri de varza, ceapa
prajita (nu se foloseste in bucataria bavareza).
 Sparanghelul, in special cel alb, este foarte iubit de
nemti drept fel principal sau garnitura. Unele
restaurante au meniuri intregi numai cu sparanghel.
Garnituri
 Taieteii sunt de obicei grosi, si de multe ori sunt preparati
cu galbenus de ou. In special in sudul Germaniei, taieteii
Spätzle contin foarte mult galbenus.
 Germanilor le mai plac cartofii si galustele (Klöße sau
Knödel facute din cartofi piure sau rasi, sau paine uscata,
cu lapte si galbenus de ou). Cartofii au inceput sa fie folositi
in bucataria germana la sfarsitul secolului XVIII, devenind
foarte populari, dar in ultima vreme au pierdut teren in fata
taiteilor si a orezului.
Bauturi
 Berea se consuma pe tot teritoriul Germaniei, multe berarii locale producandu-si
varietatea lor. Cel mai popular tip de bere este Pils, iar in sud (in special in Bavaria) se
prefera Lagerul (berea de grau).
 Unele regiuni au tipuri speciale de bere locala, cum ar fi berea neagra Altbier, in partea
de jos a Rinului, berea Kölsch in Cologne, care este o bere slaba si este fabricata dupa un
procedeu mai traditional decat Pils. La Berlin, se serveste o bere foarte slaba numita
Berliner Weiße, deseori amestecata cu siropuri de fructe.
 Berea mai poate fi amestecata si cu alte bauturi, cum ar fi Pils cu limonada, cunoscut
drept Alsterwasser sau Radler.
 Vinul se produce in special in zonele Rinului superior si mijlociu si a afluentilor sai.
 Cafeaua se serveste la micul dejun si
dupa-amiaza cu o prajitura.
 Ceaiul este preferat in special in nordvest. Locuitorii Friziei de est beau
ceaiul cu frisca si caramele Kluntje.
 Apfelsaftschorle este suc de mere
amestecat cu apa minerala.
 Spezi este o bautura racoritoare
preparata din cola si limonada. In
Germania de sud si in Austria, numele
de Spezi se foloseste pentru
amestecuri din cola si fanta (sau o
alta bautura de portocale). In alte
regiuni (Emsland), Spezi este un
amestec de cola si schnapps.
Condimente
Mustarul german este foarte iute si se consuma cu carnati. In
sud, exista o varietate de mustar dulce, care se serveste cu
specialitatile bavareze Weißwurst si Leberkäse.
Usturoiul n-a fost utilizat frecvent multa vreme in bucataria
germana din cauza mirosului.
In general, cu exceptia mustarului pentru carnati, felurile de
mancare nemtesti sunt rareori iuti si condimentate. Cele mai
folosite plante sunt patrunjelul, cimbrul, hreanul, dafinul si
arpagicul, cele mai folosite condimente sunt piperul alb in
cantitati mici, boabele de ienupar si chimenul.
Alte condimente si plante cum ar fi oregano, busuiocul, salvia
si ardeii iuti chilli au inceput sa fie folosite relativ recent
Deserturi
Prajituri si tarte, de obicei cu fructe proaspete cum ar fi merele, prunele,
capsunile si ciresele. Prajitura cu branza este foarte mult iubita si se prepara de
obicei cu branza nemteasca moale din lapte batut smantanit.
Gogosile sunt de obicei bile de aluat dulce cu gem sau alte umpluturi si se
numesc Berliner Pfannkuchen sau Krapfen in functie de regiune. Sunt coapte in
grasime si umplutura se injecteaza dupa preparare. Se pot pudra cu zahar sau
se poate pune glazura.
Unul din deserturile populare din nordul Germaniei
este Rote Grütze, jeleu de fructe rosii din coacaze
rosii, zmeura, si uneori capsuni sau cirese. Se
serveste cu smantana, dar si cu sos de vanilie, lapte
sau frisca. Variatiile lui Rote Grütze sunt
Rhababergrütze (jeleu de rubarba) and Grüne
Grütze (jeleu de agrise).
Alte deserturi sunt serbetul si inghetata
Preparate specifice regiunii Saxonia
Cele mai renumite feluri de
mâncare germană ar fi şnitelul şi
cartofi prăjiţi, cremvuştii (cârnaţi
fierţi), cremvuştii (cârnaţi prăjiţi)
şi salata de cartofi, pe care
le veţi găsi aproape peste tot.
Uelsener Pfanne este un alt fel
de mâncare bine cunoscut, deşi
în cea maimare parte figurează
cu un nume diferit, este aşa
numitul Geschnetzeltes - un fel
de mâncare cu carne de porc şi
ciuperci în sos cu smântână,
adesea servit cu cartofi copţi.
 Cea mai importantă garnitură în
bucătăria din Saxonia Inferioară
este fără îndoială cartoful,
consumat în diferite combinaţii,
inclusiv cartofii fierţi în apă sărată,
cu pătrunjel sau mărar, sau cartofi
fierţi în coajă ca garnitură pentru
peşte. Varza verde, uneori numită
şi varză maro, poate fi adesea
găsită în meniu. Sparanghelul
cultivat în grădină reprezintă o
masă populară în sezon, gătit cu
sos olandez sau acoperit cu unt
topit şi şuncă, aurul alb este
întotdeauna delicios. Nu rataţi
oricare dintre aceste feluri de
mâncare tipică.
 Alte specialităţi sunt macroul, heringul, anghila şi
păstrăvul, ele fiind prăjite, gătite cu aburi sau
murate şi servite cu cartofi prăjiţi, fierţi sau cu
mărar.
 Înainte de fiecare masă se mănâncă în mod
tradiţional o supă, de cele mai multe ori o supă de
carne. Extrem de cunoscută în timpul sezonului
rece este supa făcută din pere, fasole şi slănină.
 Schnapps-ul este o puternică băutură alcoolică este
deseori consumată dupa cină.
 Bine-cunoscutele lichioruri din plante şi fructe
provin din Saxonia Inferioară şi sunt adesea
consumate, la fel cum este şi Korn.
Restaurante
 Apels Garten (Rosu)
5-15€
 Zills Tunnel (Albastru)
7-20€
 Bartel`s Hof (Verde)
8-25€
Sfarsit
Plesea Condratovici Andrei