BIOTERORISM SI BIODIVERSITATE

Prof. Univ. Dr. Nicolae MANOLESCU

Centrul Zonal de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului

Această lucrare doreşte să atragă atenţia şi în acelaşi timp să demonstreze că faţă de mijloacele generale prin care se pot efectua agresiuni teroriste vis-a-vis de societatea civilă – bioterorismul - reprezintă un imens avantaj pentru terorişti. Acest avantaj rezidă din faptul că teroriştii au la îndemână, cu eforturi şi cheltuieli materiale

minime

, un arsenal incredibil de mare, furnizat de

natură

, graţie

biodiversităţii.

Pentru a putea folosit acest arsenal în scopuri biocriminale este nevoie de cunoştinţe

biomedicale

de altă parte, de organizarea unor laboratoare unde să se izoleze şi să se multiplice în cantităţile dorite acest incredibil mijloc de distrugere în masă oferit de natura înconjurătoare.

pe deoparte, iar pe

Din acest motiv, bioterorismul, este destul de greu de contracarat şi deci întreaga panoplie de mijloace defensive pe care societatea civilă le are la dispoziţie nu totdeauna se dovedesc a fi suficiente. Dacă ar fi să clasificăm după criteriul importanţei aceste mijloace defensive, va trebui să aşezăm pe primul loc – cognoscibilitatea absolută a biodiversităţii care ne oferă în cea mai mare parte

cheia prevenire

succesului operaţiunilor de şi

combatere agresiunilor bioteroriste

săvârşite de

biocriminali

asupra societăţii civile.

În cele ce urmează vom căuta, pe cât ne permit cunoştinţele noastre, de a pătrunde în tainele biodiversităţii oferite de natura înconjurătoare: Biodiversitatea g ăazduieşte un mare număr de agenţi posibili efectori de activităţi biocriminale, acestea sunt: – bacterian corpuscles including spores; – bacterian toxins; – viruses; – fungic toxins; – NGO.

Aceşti agenţi pot acţiona direct sau prin intermediul vectorilor. Membrii societăţii civile care sunt posibile ţinte pentru acţiuni biocriminale (bioteroriste) ale agenţilor efectori existenţi în biodiversitatee oferă pentru aceştia mai multe căi de penetrare, acestea sunt: a) respiratory; b) digestive; c) transcutaneous and apparent mucosa.

Locusul unde agenţii efectori de bioterorism îşi au cadrul natural existenţional este extrem de diferit în funcţie de caracteristicile generale naturale la agenţilor, aceştia pot să se regăsească în: air, soil, water, plants, animals.

Ultimele 3 poziţii intră în alcătuirea hranei zilnice a membrilor societăţii umane, constituind alimentele.

Consecinţa generală a penetrării pe una din căile posibile mai sus citate a agenţilor patogeni efectori de bioterorism poate fi concretizată fie printr-un atac asupra populaţiei civile, fie un atac asupra unor obiective militare, fie un atac asupra unor personalităţi individuale.

Acestea se pot realiza prin:

1. Bacterian corpuscles and spores

, care cuprinde speciile bacteriene de mai jos: 1. B. ANTRACIS 2. Francisella tularensis 3. Yersinia pestis; 4. Brucella sp.; 5. Rickettsia prowazekii; 6. Coxiella burnetti; 7. Chlamydia psittaci; 8. Burkholderia pseudomallei; 9. Micobacterium tuberculosis; 10. Salmonella sp.; 11. Shigella sp.; 12. Vibro cholere; 13. Escherichia coli; 14. Yersinia enterocolitica; 15. Septospira sp. Campylobacter jejunei.

B. Toxins

a) Bacteria: - botulinic, - staphylococci enterotoxin, - epsilontoxin perfringens.

b) Ricin

(Riconus comunis)

c) Fungic:

– fusaritoxin, – aflatoxin, – ochratoxin.

Viruses: Class A:

Variolic virus, virus for hemorrhagic fever;

Class B:

Alflavirus, Viral encephalitis on the relation;

Class C:

Hendra virus, nipah virus;

Proposal classification A:

SARS, Avian Influenza.

În cele ce urmează vom detalia, acolo unde este necesar, o biodiversitate intraspecie de virus pentru a identifica toate subclasele cât şi modalităţile lor de a pătrunde în organismul uman pentru declanşarea atacurilor bioteroriste:

Hemoragic fever viruses

: Filovirus, V. Marburg, V. Ebola → direct transision;

Hemoragic fever viruses

→

Flavivirus

: Hemorrhagic fever OMSK, B. Kyasanur Forest → transmission by louses;

Hemoragic fever viruses

→

Flavivirus: Denga, Yellow fever

→

transmission by mosquitos

Hemorrhagic fever viruses II ARENAVIRUSES

V. Guanarita Direct transmission V. Junin V. Cariomeningitis V. Lassa V. Whitewater Arroyo V. Sabia V. Machupo

Hemorrhagic fever viruses II ARBOVIRUSES (Bunya Viruses)

Phleboviruses Hantaviruses Nairoviruses Rift-Valley fever Pulmonary syndrome Hemorrhagic fever Crimeea, Congo Transmission by: Direct contamination Transmission by - Milk from mouse - louses - Mosquitos sp.

(food) Ruminants Wild birds

Un loc aparte îl joacă alimentele prin care biocriminalii pot acţiona determinând diferite acţiuni bioteroriste bioterorism: prin intermediul apei contaminate, şi a alimentelor contaminate. Analizând posibilitatea contaminării prin apa de băut vom identifica următorii agenţi posibili efectori de

I. Bacterii

1. Salmonella typhy 2. Salmonella parathyphy A.B.

3. Shigella spp.

4. Vibro cholerae 5. Yersinia enterocolitica 6. Campylobacter jejuni 7. Escherichia coli enterotoxigena 8. Leptospira Sp.

II. Virusuri:

1. Arenavirusuri / febre hemoragice 2. Hantavirusuri 3. Virusul poliomielitei 4. Virusul Norwalk

În final pătrunderea prin apă a agenţilor patogeni posibili efectori de acţiuni biocriminale, vor conduce inexorabil la apariţia următoarelor boli în societatea umană. Acestea sunt: 1. Febra tifoida şi/sau paratifoida 2. Dizenteria bacilara 3. Holera 4. Gastroenteropatii acute bacteriene 5. Febra hemoragica 6. Poliomielita 7. Leptospiroza

În afară de contaminarea apei, vom lua în consideraţie şi contaminarea alimentelor solide, care pot fi la rândul lor atât alimente de origine vegetală sub forma făinii de graminee şi făinii de porumb, cât şi alimente de origine animală.

Analiza separată a acestora demonstrează că făinurile mai sus arătate pot fi gazda următoarelor toxine: 1. Fusariotoxine (micotoxina produsa de Fusarium spp.) 2. Ochratoxina (micotoxina produsa de Penicillium spp.) 3. Aflatoxina (micotoxina produsa de Aspergillus spp.)

Aceste micotoxine la om pot produce:

Fusariotoxicoza şi/sau cancer cu prăbuşirea sistemului imun al organismului.

În situaţia alimentelor de origine animală care pot fi contaminate vom reţine în primul rând următoarele alimente: – Lapte – Produse lactate crude – Moluşte – Carne proaspătă – Ouă.

Analiza fiecărui produs alimentar de origine animală, pe care o vom realiza, relevă existenţa unor diferenţe notabile între produse din punct de vedere al agenţilor contaminanţi. Laptele şi produsele lactate crude pot fi infectate cu: •Mycrobacterium tuberculosis - tuberculoza •Brucella spp - bruceloza • Stafilococul spp – toxiinfecţie alimentară • Escherichia coli enterotoxic – colibaciloza

Carnea proaspătă poate fi contaminată de: ● Salmonela spp ● Escherichia coli enteropatogena ● Stafilococul aureus ● Clostridium perfingens ● Clostridium Botulinicum ● Leptospira ● Yersinia enterocolitica ● Compylobacter jejuni Pentru carnea de pasare cel mai de temut agent este Virusul Gripei Aviare.

Ace şti contaminanţi pot dezvolta la om maladiile: • Salmoneloza • Colibaciloza enterotoxică • Stafilococie (toxiinfecţie alimentară) • Botulism • Leptospiroza • Gripa aviară • Toxicoza clostridiană (toxiinfecţie alimentară) • Enterocolita pseudomembranoasă, etc.

Ouăle pot fi contaminate cu: Virusul Gripei Aviare, Salmonella pullorum, care vor determina apariţia fie a Gripei aviare sau a Salmonelozei sub aspectul toxiinfecţiilor alimentare

Referitor la carnea de crustacee şi moluşte reţinem: • Clostridium botulinicum • Clostridium perfringens • Vibrio cholerae • Vibrio parahaemolyticum • Shigella spp, • Flagelati care pot genera sindromul mortal toxic PSP (paralityc shellfish poisoning) prin secreţia de “saxitoxina” Aceşti contaminaţi pot dezvolta la om maladiile: • Botulism • Holera • Dezinterie bacilară • Sindrom toxic specific saxitoxinei • Toxicoza clostridică ( toxiinfecţie alimentară).

În final, considerăm ca absolut necesar, să punem două întrebări cardinale şi să încercăm să răspundem la ele prin argumentaţiile cele mai pertinente. acestea sunt:

1. Cum diferenţiem un atac bioterorist efectuat printr un aliment faţă de aceleaşi îmbolnăviri naturale?

Dificil, dar nu imposibil. pentru a putea efectua o diferenţiere unanim acceptabilă este necesar să existe implementat: a). Laboratoare BSL 4 (atestate) de diagnostic, foarte bine echipate cu aparatură, kituri de diagnostic şi personal înalt calificat; b). Un sistem informaţional de cea mai bună calitate, operativ naţional şi internaţional pentru realizarea harţilor zilnice epidemiologice.

2. Ce este de făcut?

a) Controlul efectuat pentru stabilirea calităţii alimentului vegetal şi animal să fie făcut cu o responsabilitate mult mai mare ţinând cont de posibilitatea ca acesta sa fie

vector

al unui atac bioterorist b) Securitatea alimentului va trebui intens monitorizată pentru a garanta siguranţa alimentului pentru consumul populaţiei.

c) Crearea în regim de urgenţă a cadrului legislativ referitor, atât la securitatea zonelor de lucru şi de depozitare a agenţilor patogeni pentru a nu putea fi sustraşi de biocriminali, inclusiv evidenţa acestora şi marcarea lor.

d) O atentă monitorizare a zonei de cercetare ştiinţifică în domeniul biomedical care poate conduce prin rezultatele obţinute la realizarea de noi specii de agenţi biologici potenţial activi pentru acţiuni bioteroriste, sau la noi însuşiri genetice (mutanţi).

e) Organizarea locurilor de muncă în aşa fel încât să devină imposibilă sustragerea de material biologic activ potenţial implicabil în acţiuni bioteroriste.

f) Realizarea permanentă de schimburi de informaţii ştiinţifice interstatale între partenerii NATO şi din afara statelor membre NATO, inclusiv cu schimb de specialişti.

g) Sprijinirea învăţământului universitar şi post universitar de specialitate cât şi organizarea largă a masteratului de specialitate în ţări cu experienţă în acest domeniu.

h) Conlucrarea strânsă România – EFSA, NATO în domeniul prevenirii şi combaterii bioterorismului.