Transcript Standardul aur - Cristian Paun

Cursul 3: Standardul Aur – beneficii
sau costuri nete pentru economia
globală
Conf. dr. Cristian PAUN
[email protected]
Evoluția banilor în istorie
De ce Aurul rămâne cea mai bună
monedă?
Caracteristici
Utilitate și valoare
Portabilitatea
Indestructibilitatea
Omogenitatea
Divizibilitatea
Stabilitea
Cognoscibilitatea
Aur
Bani fiat
Partial
Partial
De ce Aurul rămâne cea mai bună monedă?
Caracteristici
Utilitate și valoare
Portabilitatea
Indestructibilitatea
Omogenitatea
Divizibilitatea
Stabilitea
Cognoscibilitatea
Aur
Bani fiat
Argumentele împotriva standardului aur
Argumentele împotriva
standardului aur
Critica împotriva acestor
argumente
1.
Standardul
aur
este
incompatibil cu creșterea actuală
a
populației,
dezvoltarea
tehnologică sau creșterea de
productivitate
O populație mai mare, o tehnologie mai bună și o
productivitate poate crește cantitatea de bunuri din
economie și de aici cererea de bani va fi în creștere.
Creșterea naturală a rezervelor de aur și competiția
între mărfuri similare (argint) va asigura o stabilitate
suficientă sistemului. “The determining the supply of
money, like all other goods, is best left to the free
market.” (Rothbard, 1990, p. 34).
2. Oferta de aur este inelastică pe
termen scurt (o creștere a
costului marginal de extracție)
dar și pe termen lung (generată
de raritatea naturală a aurului) și
va induce un efect de preț asupra
dezvoltării economice durabile
Orice stoc fix de bani suficient pentru a fi acceptat de
operatori ca bani și selectat ca mijloc de schimb este
capabil să fie utilizat ca bani. Nu este nevoie de
creșterea stocului de bani. În ciuda aceste critici false,
stocul de aur crește cu o rată predictibilă între 1% și 3%
pe an. Rata de extracție a aurului este asumată a fi
suficientă pentru a compensa acestui efect de preț.
Aurul poate fi combinat cu argintul care are
caracteristici similare pentru a-i putea reduce
inelasticitatea sa.
Argumentele împotriva standardului aur
Argumentele împotriva
standardului aur
Critica împotriva acestor
argumente
3. Introducerea standardului aur va
produce o spirală deflaționistă în
economia globală (unul din cel mai
invocat
argument
împotriva
standardului aur)
În stardandul aur, o creștere a cererii de bani va descrește
cererea pentru alte bunuri și servicii. Bunurile nu vor fi
vândute la prețul existent. O spirală deflaționistă apare și
este inevitabilă. Temerea de deflație vine din: (1) deflația
face ca oamenii să își reducă consumul (fals); (2) deflația
va avea impact negativ asupra producției (fals, Efectul
Ricardo); (3) va pune în dificultate rambursarea datoriilor
existente (cu un cost mai mare); (4) deflația crește
șomajul (fals, Efectul Ricardo, nu există nici o legătură
între șomaj și inflația. Dacă volumul de aur (argint) va
crește cu o rată suficientă (să spunem 2%) acest ritm e
suficient pentru a asigura creșterea economică (nu toate
proiectele trebuie să fie de succes, pe piața liberă există
proiecte eronate, greșeli antreprenoriale, produse vechi
care sunt înlocuite de produsele noi).
Argumentele împotriva
standardului aur
Critica împotriva acestor
argumente
4. Prea puține resurse Reducerea cantității de aur va genera prețuri care vor fi exprimate în
sunt implicate în a cantități microscopice de aur. Dacă ar fi o problemă, cantitatea de aur
menține
viabil ar fi completată de altă marfă cu aceleași caracteristici, mai ales pentru
plăți de dimensiuni mici (argint, cupru sau alte metale, monedă simbol
standardul aur.
– token). Și plățile electronice sau noile tehnologii ar putea fi de folos
pentru sistemul monetar.
5. Prea multe resurse
sunt implicare în a
menține standardul aur
viabil.
Standardul aur face ca industria de producere a aurului să fie foarte
profitabilă și să fie o irosire de resurse alocate mineritului, procesării și
prelucrării aurului și o mulțime de resurse continuă să fie alocate
pentru a extragerea aurului din mine (datorită valorii comerciale sau
industriale a mărfii sale). Această pierdere de resurse nu este atât de
mare pe cât se pare. În plus, în condiții de fiat money se pierd o
grămadă de alte resurse pentru stabilitatea cursului, industria
derivatelor pentru riscurile financiare etc.
6.
Efectul
asupra
șomajului
a
standardului
aur
(cunoscut sub numele
de rigiditatea prețurilor
și salarilor)
O cantitate fixă de aur (oferta de bani) și orice creștere a cantității de
bunuri va exercita o presiune a supra prețurilor care vor tinde să scadă.
Pentru a rămâne profitabile companiile vor trebui să concedieze
oameni și recesiunea va începe pentru că industria aurului e incapabilă
să agajeze șomerii eliberați (Keynes, 1964). Argumente contra: salariile
reale cresc când prețurile se prăbușesc, nu doar costul cu munca e
singurul într-o afacere, nu toate prețurile o să scadă. Ocuparea totală
nu se rezolvă prin tipărire de bani.
Argumentele împotriva
standardului aur
Critica împotriva acestor
argumente
7. Prețurile în piață trebuie să
fie ”ținute stabile” de la centru
de o autoritate monetară care
trebuie să producă / sterilizeze
bani în acest sens.
”When the economy will grow the prices will be kept stable if
the quantity of money will increase” (Pigou, 1949). Creștere
economică nu înseamnă că toate bunurile și serviciile trebuie
produse într-o cantitate mai mare în același timp (la unele
produse cantitatea crește, la altele scade, unele noi vor fi
introduse unele noi. ”The injection of new printed money will
not ensure neither constant prices, nor economic growth, the
pattern of prices being strongly affected” (Mises, 1939).
8. Banii au un efect neutral în
economie pentru că cea mai
mare parte a prețurile în
economie sunt rigide (mai ales
salariile) și producția de bani
poate
genera
creștere
economică.
”Sound money is neither stable in value (that is a matter of
relative price) nor neutral in its effects on the economy
(money bound the market process together into a web of
exchange).” (Mises, 1919, 1939, 1966)
9. Când avem de a face cu bani
de hârtie banca centrală poate
să
optimizeze
politica
monetară pentru a neutraliza
efectul banilor în economie.
Este o poveste îndelungată cu politica monetară optimală
(Fisher, 1935; Friedman, 1951). Băncile centrale au eșuat în a
ținti creșterea economică, nivelul prețurilor sau alte ținte
macroeconomice producând prin intervenția lor mai mult
haos în sistem. În practică, “the Fisherian stabilization
movement was an abject failure” (Hulsmann, 2008, p. 76).
Argumentele împotriva
standardului aur
Critica împotriva acestor
argumente
10. Standardul aur nu permite
diminuarea dobânzilor în perioada
de recesiune (prin tipărire de bani
și infuzarea acestora pe post de
capital din economie)
Banii ieftini și expansiunea creditului va reduce rata
dobânzii, investițiile care va duce la creștere economică.
De fapt, banii ieftini și tipăriți din nimic înseamnă inflație
și dacă inflația va fi anticipată de capitaliști aceștia vor cere
o primă de risc (Hullsman, 2008, p. 70). ”If this inflation is
not anticipated by capitalist, they will enter in an error
and wrong investment decision.” (Mises, 1966).
11. Standardul aur nu este potrivit
pentru
sistemul
monetar
internațional (nu este un regim
monetar internațional) din cel
puțin două motive: [1] Este instabil
/ nesustenabil pentru SFI; [2] nu
poate preveni dezechilibrele de
BPE.
Balanța comercială a unei țări poate fi echilibrată utilizând
cursul de schimb (Marshall, Lerner, Keynes). Un curs de
schimb fix generează o ajustare automată a BPE (Hume,
Ricardo, Heilperin, Salerno) prin ”direct – spending
effect” sau ”indirect – relative prices effect” (Heilperin,
1939, p. 163).
Crearea unei monede globale fiat “collapse in
hyperinflation or force the government to adopt a policy
of increasing control, and eventually total control, over all
economic resources.” (Hulsmann, 2008, p. 236)
Argumentele împotriva
standardului aur
Critica împotriva acestor
argumente
12. Standardul aur va genera un
avantaj enorm pentru cei care
produc aur, au rezerve de aur sau
sunt deținători de aur (fostele
colonii).
Țările care au rezerve mari de petrol vor avea prețuri în
aur mai mari pentru toate celelalte produse astfel încât
toate celelate țări vor fi interesate să vândă agresiv
produse către aceste țări -> rezervele de aur în exces vor
fi rapid transferate către acele țări care vor căuta să
exporte masiv. În plus, standardul aur reduce
imperialismul pentru că Guvernele nu vor mai putea
tipări bani pentru a finanța misiuni militare.
13. Cursul fix va încuraja atacurile Această problemă apare doar dacă banca centrală este
ținută să administreze sistemul. Speculația apare doar
speculative asupra monedei.
atunci când cineva stabilește administrativ un preț mai
mic sau mai mare peste valoarea naturală a unui activ în
piață. Speculația naturală mută aurul de pe piețe unde
scade brusc valoarea lui pe piețe unde crește brusc
(reduce instabilitatea de fapt). În sistemul bazat pe aur
100% fără bancă centrală astfel de speculația e mult
mai reduse. Speculația poate îmbrăca însă forme mult
mai perverse când prețurile / sistemul suferă de
intervenție în piață.
Argumentele împotriva
standardului aur
Critica împotriva acestor
argumente
14. Standardul aur este “o relicvă barbară” The law of supply and demand, the Newton’s
law of gravitation, the Euclidian axioms are relics
(Keynes, 1964)
too.
15. Standardul aur va elimina un simbol
naționalist care este asociat monedei (în
multe țări moneda are o valoare națională
aparte)
Pentru un mijloc de schimb adecvat nu este
relevant nici un criteriu cultural sau naționalist.
Utilitatea culturală a unei monede este departe
de valoarea economică a banului, puterea de
cumpărare sau de credibilitatea sa.
16. Efect de tezaurizare în standardul aur:
oamenii o să devină prea obsedați de aur și
de argint și vor începe să îl acumuleze în
cantități tot mai mari. Economia va fi
privată de resurse importante.
“Hoarding merely entails a reduction of money
prices; hoarding on a mass scale merely entails a
large reduction of money prices. Consider the
(completely unrealistic) scenario of a nation
hoarding so much silver that the remaining silver
would have to be coined in microscopically small
quantities to be used in the exchanges. In a free
society, the market participants would then
simply switch to other monies.” (Hulsmann,
2008, p. 64). In fact this is not a monetary
problem.
Standardul aur are beneficii nete sau costuri nete?
Standardul aur
Bani fiat
Costuri de producție mai mari
Costuri de producție mai mici
Standardul aur
Bani fiat
O mai mare stabilitate a
prețurilor
O mai mică stabilitate a
prețurilor
Stabilitate monetară mai mare
Stabilitate monetară mai mică
Eroare antreprenorială mai mică
în decizii
Eroare antreprenorială mai mare
în decizii
Instabilitate politică mai redusă
Instabilitate politică mai mare
Deficite publice mai mici
Deficite publice mai mare
Mai puțin hazard moral
Mai mult hazard moral
Mai puțin risc pentru afacerile
locale și internaționale
Mai mult risc pentru afacerile
locale și internaționale
Standardul aur (100% free banking și 100% rezerve fracționare fără bancă centrală) = Beneficii nete
“The advantage of the gold standard is due
solely to the fact that, if once generally
adopted in a definite form, and adhered to, it
is not subject to specific political
interference.” (Mises, 1978, p. 80)