Transcript Curs 13-14. Criteriile de convergenta nominala si reala

Criteriile de convergență
nominal și realǎ
Conceptul de convergență
• Comisia Europeană definește procesul de
convergență ca fiind: ”un proces prin care
economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul
Uniunii se apropie de media produsului intern
brut al Uniunii Europene”. European Commission
(2006), pg.2.
• Convergența reală reprezintă un proces extrem de complex și
se referă la reducerea decalajului existent între state;
• Convergența nominală se concentrează mai mult asupra
convergenței în ceea ce privește nivelul prețurilor;
• Convergența instituțională implică o armonizare în ceea ce
privește cadrul legislativ al fiecărei țări.
Conceptul de convergență
• Islam (2003) distinge între următoarele categorii
în ceea ce privește noțiunea de convergență:
• Convergența în cadrul unei economii vs. convergența la
nivelul economiilor;
• Convergența în termeni privind ratele de creștere vs.
convergența privind nivelul veniturilor;
• Convergența Beta (β) vs. convergența Sigma (σ);
• Convergența absolută vs. convergența condițională;
• Convergența globală vs. convergența regională;
• Convergența veniturilor vs. convergența factorilor de
producție;
• Convergența deterministică vs. convergența stohastică.
Analiza îndeplinirii criteriilor de convergență
la zona euro a țărilor candidate
• Procedura stabilită de către instituțiile europene în vederea
includerii unui nou stat în zona euro (conform art.121-123 ale
Tratatului stabilind Comunitatea Europeană) poate fi rezumată
astfel:
 Banca Centrală Europeană alături de Comisia Europeană
întocmesc un raport de convergență prin care evaluează gradul
de îndeplinire al criteriilor de convergență nominală de către
un anumit stat candidat. Acest raport de convergență poate fi
întocmit fie la cererea statului candidat, fie periodic la un
interval de timp de doi ani.
 Comisia Europeană va înainta Consiliului Uniunii Europene o
propunere de abrogare a derogării pentru statul respectiv și în
speță admiterea acestuia la zona euro.
Analiza îndeplinirii criteriilor de convergență
la zona euro a țărilor candidate
 Consiliul Uniunii Europene analizează propunerea Comisiei
împreună cu Parlamentul European.
 Consiliul European investighează propunerea celei din
urmă.
 Consiliul Uniunii Europene hotărăște asupra abrogării
derogării prin vot cu majoritate calificată.
 Consiliul Uniunii Europene, pe baza propunerii venite din
partea Comisiei Europene și după consultarea cu Banca
Centrală Europeană va decide prin unanimitate asupra
includerii unui stat candidat la zona euro.
 Consiliul Uniunii Europene va propune diferite
amendamente în ceea ce privește regulamentul privind
moneda euro.
Tratatul de la Maastricht și criteriile
de convergență nominală
• Tratatul de la Maastricht detaliază criteriile de natură
formală ce trebuie îndeplinite de către o economie în
scopul de a fi eligibilă pentru statutul de membru al
Uniunii Economice și Monetare.
• Obiectivul principal urmărit prin intermediul acestui
tratat este : ”Promovarea progresului economic și
social, care este unul echilibrat și sustenabil, prin
existența unei zone lipsite de granițe interne, prin
intermediul coeziunii economice și sociale precum și
prin stabilirea unei Uniuni Economice și Monetare
având ca și stadiu final adoptarea unei monede unice”.
Tratatul de la Maastricht și criteriile
de convergență nominală - Principii
Tranziția înspre o uniune
monetară să se realizeze
în mod gradul de către o
anumită țară
Nu toate țările membre
al Uniunii Europene
trebuie să devină
membre și ale uniunii
monetare în același timp
Tratatul de la Maastricht și criteriile
de convergență nominală
• Tratatul de la Maastricht urmărește obținerea unor
rezultate cuantificabile din punct de vedere financiar al
gradului de performanță al economiilor aspirante la
statutul de membru al UEM.
• Elementele care au fost considerate a fi indicatorii de
bază ce relevă performanța unei economii vizează
inflația, datoria publică, rata dobânzii, deficitul bugetar
precum și nivelul ratei de schimb.
• Problema alegerii acestor indicatori în detrimentul
altora
Criteriul privind stabilitatea
prețurilor
• Rata inflației să nu depășească cu mai mult de
1,5% nivelul celor mai performante trei economii
membre privind stabiliatea prețurilor pe o
perioadă de un an anterioară accederii la UEM.
• Definirea convergenței în ceea ce privește nivelul
prețurilor include trei elemente de bază:
• definirea în primă fază a ceea ce înseamnă o performanță
sustenabilă în sfera prețurilor;
• stabilirea unui indice al prețurilor de consum având în vedere
o bază comparabilă prin intermediul căruia să poată fi
cuantificată convergența;
• agregarea exactă a indicelui de preț a celor mai performante
trei economii.
Criteriul de convergență nominală
privind rata dobânzilor pe termen lung
• Rata medie a dobânzilor pe termen să nu depășească cu
mai mult de 2% nivelul celor mai performante trei
economii membre privind stabiliatea prețurilor pe o
perioadă de un an anterioară accederii la UEM.
• De ce rata dobânzilor pe termen lung reprezintă un
indicator de bază pentru evaluarea unei țări în vederea
accederii la UEM?
• Care este legătura între rata dobânzilor pe termen lung
și o politica monetară eficientă?
• Care sunt îmbunătățirile aduse de acest criteriu
evaluării generale a unei economii pentru ca aceasta
să devină un membru al UEM?
Criteriul de convergență nominală
privind ratele de schimb
• Stabilitatea cursului de schimb, în sensul menţinerii cursului
naţional în limitele marjelor normale de fluctuaţie ale
MRS2 pentru cel puţin doi ani înaintea intrării în zona euro
(+/-15%).
• Kindleberger: ”Rata de schimb a unei țări înseamnă mult
mai mult decât un număr. Aceasta reprezintă o emblema a
importanței țării respective în contextul global și poate fi
considerată un simbol internațional”.
• Dacă a existat o problemă de natură economică, mai
cuprinzătoare decât multe altele, care a adăugat un impuls
suplimentar procesului de integrare monetară a fost aceea a
creării unui regim stabil al ratelor de schimb.
Criteriul de convergență nominală
privind disciplina bugetară
• Tratatul de la Maastricht prevede ca nivelul
datoriei publice să nu depășească 60% din PIB, în
timp ce deficitul bugetar 3% din PIB.
• Importanța acestor indicatori pentru realizarea
convergenței economice rezidă din:
• Aceștia pot avea un efect extrem de nociv asupra procesului
de creștere economică în cazul în care nevoia de finanțare a
datoriei presupune creșterea ratelor dobânzilor.
• Rate crescute ale deficitelor și datoriilor pot conduce la
presiuni mari asupra băncilor centrale ale țărilor care în
încercarea de finanțare a acestora pot determina sporirea
inflației prin crearea de monedă.
Analiza criteriilor de convergență în procesul
de adoptare a monedei euro
•
•
•
Este nevoie de o reformare a acestor
criterii luând în considerare dinamica
economiei actuale?
Poate fi considerată recenta criză
economico-financiară ca fiind un
factor declanșator al nevoii de
reformare
în
sfera
criteriilor
nominale?
•
•
•
•
Propuneri
înspre
soluționarea
acestor vicisitudini:
1.
Recalcularea
valorilor
corespunzătoare indicatorilor de
convergență nominală în concordanță
cu evoluțiile recente la nivelul zonei
euro;
2. Extinderea perioadei de evaluare a
gradului de îndeplinire a acestor
criterii de către statele aspirante;
3.
Elaborarea
unor
rapoarte
complementare privind gradul de
compatibilitate
dintre
legislația
națională și cea a UE;
4. Inăsprirea condițiilor de evaluare a
principalilor
indicatori
macroeconomici în perioada de după
adoptarea monedei comune.
13
Strategii de adoptare a monedei euro
Strategii de adoptare
a monedei euro
Scenariul Madrid presupune o perioadă
de tranziție de până la
trei ani
Strategia Big-Bang noile bancnote și
monede iau locul celor
vechi într-o perioadă
foarte scurtă de timp
De la convergența sub aspectul criteriilor
de la Maastricht la cea reală
• Sunt aceste criterii satisfăcătoare în a reliefa
convergența economiilor sau abilitatea acestora de a se
adapta normelor și reglementărilor impuse de UE?
• Criterii de convergență reală:
• PIB-ul/cap de locuitor
• Gradul de deschidere al economiei (exprimat prin ponderea pe care
suma exporturilor și importurilor unei țări o are în PIB);
• Ponderea comerțului bilateral cu țările membre ale UE în totalul
comerțului exterior;
• Structura economiei (exprimată prin ponderea pe care marile
sectoare o au în crearea PIB : agricultura, serviciile, industria).
Provocări ale monedei euro – cadrul formal
de aderare stabilit prin criteriile de
convergență de la Maastricht
Țara
Anul aderării
la MRS II
Anul
adoptării
monedei euro
Slovenia
28.06.2004
01.01.2007
Cipru
02.05.2005
01.01.2008
Malta
02.02.2005
01.01.2008
Slovacia
28.11.2005
01.01.2009
Estonia
28.06.2004
01.01.2011
Letonia
02.05.2005
01.01.2014
Lituania
28.06.2004
01.01.2015
Sursa: ec.europa.eu
• Experiența Sloveniei în adoptarea monedei euro – experiențe
de succes.
• Estonia s-a bazat pe o convergență ce a vizat un orizont scurt
de timp a cărei efecte s-au resimțit odată cu izbucnirea recentei
crize financiare.
• În cazul Maltei coordonarea politicilor privind convergența
nominală a permis reducerea ratei inflației și a deficitul
bugetar, menținerea stabilității cursului de schimb din
momentul întrării în MRS II precum și un trend descendent în
ceea ce privește rata dobânzilor pe termen lung.
• Experiența economiei Slovaciei poate fi caracterizată ca fiind
una extrem de dinamică cu o serie de evenimente care au
marcat profund evoluția indicatorilor macroeconomici din
această țară.
• În cazul Ciprului îndeplinirea criteriilor de convergență a
reprezentat întrepătrunderea unui set de politici care au vizat
mai multe sectoare și anume: politici monetare extrem de
eficient coordonate alăturate unui palier diversificat de
reforme structurale.
16