Transcript Razboaiele iugoslave

Războaiele iugoslave
Războaiele iugoslave au fost o serie de conflicte violente în teritoriul fostei
Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 şi
2001. Războaiele iugoslave pot fi considerate două serii de războaie succesive care
au afectat toate cele şase foste republici iugoslave:Slovenia, Croaţia, Bosnia şi
Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Macedonia şi cele două provincii autonome ale
Serbiei: Kosovo şi Voivodina. Acestea au fost descrise ca fiind conflicte etnice între
cetăţenii din fosta Iugoslavie, mai ales dintre sârbii pe de o parte şi croaţii, bosniacii
şi albanezii pe de altă; de asemenea şi dintre bosniacii şi croaţii din Bosnia şi
Herţegovina şi macedonenii şi albanezii din Macedonia.
In anii premergatori razboaielor iugoslave, relatiile intre republicil componente ale R.S.F. Iugoslavia
au inceput sa se deterioreze.
- Slovenia si Croatia si-au dorit autonomie mai mare in interiorul confederatiei
- Serbia incerca sa sustina autoritratea federala.
Presedentia Federala consta in reprezentanti ai celor 6 republici si ale celor 2 provincii, precum si ai
JNA (Armata Iugoslva Populara). Puterea comunista era divizata catre toate republicile si in intrega
lor structura.
Prabusirea finala a avut loc odata cu cel de-al 14 - lea Congres Al Partidului Comunist cand delegatii
croati si sloveni au plecat protestand impotriva majoritatii pro integrare cand Congresul le-a respins
amendamentele.
•
Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul dificultăţilor
economice, acestă federaţie se confrunta cu revolte naţionaliste dintre diferitele grupuri etnice. La
ultima şedinţă a Partidului Comunist din Belgrad în 1991, adunarea a votat pentru oprirea sistemului
de partid unic, precum şi a reformei economice, care îndemna delegaţiile slovenă şi croată să
părăsească partidul şi încetarea activităţii acestuia, un eveniment simbolic care a reprezentat sfârşitul
„frăţiei şi unităţii”. Războaiele s-au încheiat cu o mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă şi masive
dezagregări economice. Adesea descrise ca fiind cele mai mortale conflicte din Europa, după Al
Doilea Război Mondial, acestea au fost caracterizate de masive crime de războaie şi purificări
etnice.Au fost primele conflicte după Al Doilea Război Mondial pentru a fi considerate oficial
genociduri iar multe dintre persoanele cheie participante au fost ulterior acuzate de crime de
război.[3] Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) a fost înfiinţat de ONU pentru
a judeca acest crime.
•
•
•
In 1990, Serviciile Secrete Americane au emis o nota estimativa in care preziceau dezmembrarea
Iugoslaviei, razboaie civile.
Germania a fost prima tara care a recunoscut independenta Sloveniei si Croatiei, exercitand presiuni,
prin aceasta, si asupra altor tari. Acest lucru a condus la Razboiul de 10 Zile din Slovenia, cand
armata iugoslava a patruns pe teritoriul acesteia, la sfarsitul lui iunie 1991. Dupa Razboi,
Comunitatea Europeana a recunoscut independenta Sloveniei, pe 15 ianuarie 1992, Natiunile Unite
pe 22 mai, iar Slovenia adera la Uniunea Europeana in 2004.
In 1991 izbucneste un conflict intre Iugoslavia si Croatia, cand si aceasta isi declara independenta.
Incetarea focului s-a infaptuit in 1992. Cu toate acestea, Croatia a continuat operatiuni militare de
mica amploare pana in 1995, participand activ si la razboiul din Bosnia. In 1995, Croatia interprinde
Operatiunea Furtuna, cu scopul de a cuceri regiunea Krajina. Un general croat a fost acuzat de catre
Tribunalul din Haga pentru crime de razboi, in timp ce batalia a fost esentiala pentru “cimentarea
independentei croate”. Statele Unite au sprijinit Operatiunea, iar CIA a oferit informatii militare
croatilor, care au “scapat” de aproape 200.000 de sarbi, mai ales prin crime, jefuiri, incendierea
satelor, intr-un cuvant, prin genocid. Armata croata a fost sprijinita de americani, iar generalul croat
judecat la Haga a fost sprijint de CIA in mod personal.
Cauzele destrămării Iugoslaviei:
- se regăsesc şi în cazurile republicilor separatiste din arealul fostei URSS
(Cecenia, Abkhazia, Oseţia de Nord şi de Sud, Karabah).
- au rădăcinile seculare într-un anume tip de experienţă negativă a trecutului,
- legate de matricea identitară diferită a etniilor componente, asimilarea forţată, discriminarea
naţională şi religioasă, asuprirea coloniala.
B).Alta viziune.
In 2000, Departamentul de Stat American, in colaborare cu American Enterprise Institute (AEI) au
tinut o conferinta in Slovacia pe tema integrarii euro-atlantice. Printre participanti, lideri ai multor
state si diverse oficialitati de prim rang. O nota de corespondenta dintre un politician german si
cancelarul german a dezvaluit adevaratul motiv al campaniei NATO din Kosovo. Nu a fost pentru
impiedicare niciunui genocid, nici pentru emanciparea vreunei minoritati oprimate, ci pentru
largirea NATO ca opozitie fata de Rusia, precum si motivul incontestabil al prezentei trupelor
NATO in regiune,prezenta justificata de ei prin “instabilitatea” zonei.
Asadar motiv de natura imperialista, concretizat prin activitati criminale.
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Războaiele iugoslave pot fi împărţite în două grupuri din diferite conflicte distincte:
Războaiele din perioada destrămării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:
1. Războiul din Slovenia (1991)
2. Războiul Croat de Independenţă (1991-1995)
3. Războiul Bosniac (1992-1995)
Bombardarea NATO în Bosnia şi Herţegovina (1995)
Războaiele din zonele populate de albanezi:
1. Războiul din Kosovo (1998[5] - 1999)
Bombardarea NATO în R.F. Iugoslavia (1999)
2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001)
3. Conflictul din Macedonia (2001)
Terminologie
•
•
•
•
•
•
Alternativ, războaiele au fost numite:
„Războiul din Balcani”: un termen destul de incorect, din moment ce războiul a
afectat numai Balcanii de Vest
„Războiul din fosta Iugoslavie”
„Războaiele de secesiune/succesiune iugoslave”
„Al treilea război balcanic”: un termen de scurtă durată inventat de jurnalistul
britanic Misha Glenny făcând aluzie la cele două Războaie balcanice anterioare
1912–1913[6]
„Războiul de Zece Ani”: un termen inventat de cărturarul italian Alessandro
Marzo Magno pentru a înconjura toată perioada din 1991-2001.
Războiul de Zece Zile
•
Războiul de Zece Zile (slovenă: Desetdnevna vojna), uneori numit şi Războiul Sloven de
Independenţă (slovenă: Slovenska osamosvojitvena vojna) a fost un conflict militar de scurtă durată
dintre Slovenia şi Armata Populară Iugoslavă (JNA) în 1991, imediat după declaraţia de
independenţă a Sloveniei.
Războiul Croat de Independență
•
Războiul Croat de Independenţă a fost un război desfăşurat în Croaţia din 1991 până în 1995 dintre
guvernul croat şi forţele sârbe. Sârbii au înfiinţat Republica Sârbă Krajina, o entitate politică
(nerecunoscută) şi şi-a declarat secesiunea faţă de restul Croaţiei.
Războiul Bosniac
•
Războiul Bosniac, cunoscut şi ca Războiul din Bosnia şi Herţegovina a fost un conflict armat
internaţional care s-a desfăşurat din martie 1992 până în noiembrie 1995. În război, s-au implicat mai
multe trupe.
Războiul din Kosovo
•
Termenul de Războiul din Kosovo (sau Conflictul din Kosovo) este folosit pentru a
descrie două conflicte militare paralele din Kosovo:
1996[6]–1999: Conflict între forţele sârbe şi iugoslave, şi armata de eliberare din
Kosovo, o grupare paramilitară de gherilă a etnicilor albanezi, susţinută de NATO.
1999: Războiul dintre Republica federală Iugoslavia şi NATO, în perioada 24
martie - 10 iunie 1999[13] cu scopul de atac asupra civililor şi armatei Iugoslaviei,
rebelii albanezi continuând războiul cu forţele iugoslave, printre care o deplasare
masivă a populaţiei în Kosovo.
•
•
*
The photo is part of The Washington Post’s Pulitzer Prize-winning entry (2000) showing how a Kosovar refugee
Agim Shala, 2, is passed through a barbed wire fence into the hands of grandparents at a camp run by United Arab
Emirates in Kukes, Albania. The members of the Shala family were reunited here after fleeing the conflict in Kosovo.
Dupa ajutorul umanitar si activitatea de refacere a zonelor (constructii infrastructura, deminare,
servicii de baza etc.), zona fostei Iugoslavii a intrat acum in faza trei a reconstructiei. Aceasta include
asistenta tehnica si organizatorica, in special pentru tineri, in agricultura, sanatate, educatie si in
domeniul intreprinderilor mici si mijlocii, ca si in cel al transferului de tehnologii avansate.
Revigorarea industriei petrolului ar putea fi un mijloc al iesirii Yugoslaviei din criza economica. Cei
zece ani de tranzitie din Europa de Est au izolat fosta Iugoslavie – cu exceptia Sloveniei - in timp ce
celalalt razboi care a facut ravagii in statele fostei Iugoslavii a adus nivelul PIB inapoi la cotele din
1989.
Rãzboiul din Iugoslavia a produs prin efectele sale, nu numai pierderi de vieþi omenesti, unele
dintre ele fiind catalogate pagube colaterale, dar si o iminentã catastrofã ecologicã în toate þãrile
riverane zonei de conflict, dar mai ales în România, datoritã poziþiei ei, de aceastã datã nestrategicã,
generatã de conditiile care favorizeazã poluarea transfrontalierã.
•
•
•
•
Filme care surprind situatia critica a Iugoslaviei :
- No man’s land 2001
-The avoidable war 1999
Otac na sluzbenom putu (Cand tata era plecat cu afaceri) 1985
Proiect realizat de Calota Oana Alina
clasa a XI-a B Colegiul National “Ion Maiorescu”