Transcript Armele Biologice in timpul Razboiului Rece Prezentarea nr. 4 1. Curicula • La sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial – Slide-uri 2 - 3 •

Armele Biologice in timpul
Razboiului Rece
Prezentarea nr. 4
1. Curicula
• La sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial
– Slide-uri 2 - 3
• Programul American
– Slide-uri 4 - 11
• Aspecte ale activitatilor SUA impotriva culturilor
vegetale
– Slide-uri 11 - 16
• Programul Sovietic
– Slide-uri 17 - 20
2. La sfarsitul razboiului
• Ingrijorarea Canadienilor
– “…in primavara anului 1944…rapoartele
serviciilor secrete indicau ca fortele militare
Germane au adaugat toxina butulinica la
arsenalul lor…”
– “…Liderii militari Canadieni au fost de
asemenea impresionati de …testele
experimentale care au demonstrat ca toxina
botulinica este o arma eficace…”
3. Toxina Botulinica in Arme
Biologice
• “Toxina botulinica este cea mai toxica substanta
cunoscuta…. Toxina este o proteaza cu zinc
care taie una sau mai multe proteine de fuziune
prin care veziculele neuronale elibereaza
acetilcolina in jonctiunea neuromusculara.”
• “…Intr-o izbucnire larga de botulism, nevoia de
ventilatoare mecanice, paturi in sectiile de
urgenta, si personal medical calificat, ar putea
sa depaseasca imediat capacitatile locale si sa
persiste timp de saptamani sau luni…”
4. Stadiile Programului SUA
• Cercetare si Planificare (1946 – 49)
• Expansiunea in timpul Razboiului Korean
(1950 – 53)
• Re-organizarea (1954 – 58)
• Perioada Razboiului Limitat (1959 – 62)
• Adaptarea la Contra-Insurgenta (1963 –
68)
• Dezarmament si Eliminare (1973 – 77)
5. 1946 - 1949
• “Cand al doilea Razboi Mondial s-a incheiat, Serviciul de
Armament Chimic (CWS, Chemical Warfare Service) a
avut ca misiune principala pregatirea impotriva armelor
chimice si biologice in contextul unei strategii de folosire
doar in caz de retaliere …”
• …Activitatile au fost concentrate pe aspectele defensive
si de cercetare a agentilor biologici; ceva cercetare
practica a dispozitivelor de diseminare; colectionarea si
analiza efortului R &D pe scara larga din vremea celui
de-al Doilea Razboi Mondial; si formularea unor strategii
efective de cercetare si dezvoltare ...”
6. 1950 - 53
• “Prima capabilitate limitata de retaliere cu arme
biologice a fost obtinuta in 1951 cand o bomba
impotriva culturilor vegetale a fost produsa,
testata si plasata in productie de catre Fortele
Aeriene…”
• “…Primul test de vulnerabilitate pe scara larga a
avut loc in golful San Francisco in Septembrie
1950 folosind simulantul BG [Bacillus globigii] si
particule fluorescente…”
7. 1954 – 58 (i)
• “…in Iulie 1953, constructia fabricii de
arme biologice de la Arsenalul Pine Bluff
(PBA), era aproape de finalizare….
Fabrica a devenit operationala in
primavara anului 1954 cu prima productie
de Brucella suis (agentul care cauzeaza
febra ondulanta). Productia pe scara larga
a agentului letal Pasteurella [Francisella]
tularensis (care cauzeaza tularemia) a
inceput un an mai tarziu.”
8. 1954 – 58 (ii)
• “…Grupul de Lucru pentru Apararea Biologica
Civila considera ca Francisella tularensis este o
arma biologica potentiala foarte periculoasa din
cauza infectivitatii ei extreme, usurinta
diseminarii, si capacitatii bacteriei de a cauza
boala si deces.”
• “…Intre anii 1950 si 1960, fortele militare SUA
au produs arme care puteau sa disemineze
aerosoli de Francisella tularensis…”
9. 1954 – 58 (iii)
• “…Declaratiile Sovietice exprima in mod
clar faptul ca armele biologice si chimice
ar putea fi folosite pentru distrugerea in
masa in razboaiele viitoare. In 1956, o
strategie revizuita asupra CBW a fost
formulata in privinta folosirii de catre SUA
a armelor biologice (BW) sau chimice
(CW) intr-un razboi general pentru a intari
eficienta militara…” (accentuare originala)
10. 1959 - 62
• “La sfarsitul anului 1959, misiunea Corpului
Chimic a ajuns la culmea importantei sale intr-un
mod nemaivazut de cand se terminase al doilea
Razboi Mondial. Serviciile militare trimiteau
rechizitii pentru munitii de arme biologice (BW)
care includeau moduri de diseminare pentru
artilerie, rachete, roboti si alte sisteme de
armament…”
• “In vara anului 1960, strategia nationala
CW/BW…care a revizuit conceptul de “doar
pentru retaliere’ in Martie 1958, a fost
revalidata…”
11. 1963 - 68
• “Accentul preponderent in programele de
aparare in aceasta perioada a fost pus pe
suportul Razboiului din Vietnam….
Principalele… eforturi BW au fost directionate
catre productia de agenti impotriva fiintelor
umane si a culturilor vegetale. Unitatile de
productie de la Arsenalul Pine Bluff au fost
completate si, intre anii 1964-1967, fabrica
producea mai multi agenti biologici. Tipuri
diverse de munitiii BW erau trimise la PBA,
incarcate si depozitate acolo…”
12. Aspecte ale activitatilor SUA
impotriva culturilor vegetale
•
•
•
•
•
Origini
Cercetare
Testare
Agenti
Ţinte
13. Aspecte ale activitatilor SUAOrigini
• Speculatiile serviciilor secrete si ale presei cu privire la
posibilitatea unor atacuri Germane cu arme biologice
asupra culturilor vegetale in Europa, a condus la o
crestere a urgentei (Anglo-) Americane de a produce o
capabilitate de revansare.
• O motivatie suplimentara pentru a dezvolta o capabilitate
impotriva culturilor vegetale a fost adusa de
incertitudinea exprimata in rapoartele serviciilor secrete
SUA cu privire la armamentul biologic impotriva
culturilor vegetale pe care l-ar putea avea Uniunea
Sovietica imediat dupa razboi.
14. Aspecte ale activitatilor SUACercetare
• Urmatorul citat sumarizeaza programul
microbian impotriva culturilor vegetale in
SUA care a inceput la inceputul anilor
1940 si a durat 25 de ani:
“selectia tulpinilor…, perfectionarea conditiilor
optime de crestere si a tehnicilor de recoltare
si preparare intr-o forma adecvata pentru
diseminare.”
15. Aspecte ale activitatilor SUAAgenti si munitii
• In preajma anului 1949 se raporta ca productia
americana de agenti impotriva culturilor vegetale
era fezibila: “o tona de spori poate sa fie
recoltata de pe 80 acri de cereale infectate…[si]
cantitati suficiente de patogeni vegetali pentru a
executa atacuri de retaliere [ar putea fi] obtinute
in …sase luni de zile”.
• 5 patogeni fungali vegetali au fost produsi in
cantitati mari si depozitati. O serie de arme,
incluzand bombe particulate, bombe balon,
munitii “ciorchine” si rachete erau disponibile
pentru lansare.
16. Aspecte ale activitatilor SUATinte
• “In preajma anilor 1950, capabilitatea SUA era
considerata de a fi adecvata pentru a oferi atat
un avantaj strategic cat si deterenta in fata
agresiunii comuniste din partea Uniunii Sovietice
si a Chinei.
• Cu privire la URSS, un raport a mentionat ca, o
mare parte a produselor alimentare de baza
poate sa fie amenintata daca graul poate fi
atacat cu succes…”
• Un alt raport a mentionat ca “teritoriul
continental al Chinei este deosebit de vulnerabil
la armele biologice impotriva orezului…”
17. Programul Sovietic (i)
• “In general este considerat ca Uniunea Sovietica
a avut cel mai mare si mai dezvoltat program de
arme biologice dintre toate tarile. Programul
super-secret, care a fost extins pe baza deciziei
luate in 1973 de catre Comitetul Central al
Partidului Comunist Sovietic, a continuat cel
putin pana la data de 6 Martie 1992…. Se spune
ca programul acesta s-a ocupat de dezvoltarea
si lansarea sistemelor de arme biologice atat
tactice cat si strategice. Cu aproximatie, numarul
persoanelor care au fost implicate, este
considerat a fi intre 25000 si 60000 …”
18. Programul Sovietic (ii)
• “Pe o perioada de douazeci de ani… prin
programul nostru secret, am depozitat sute de
tone de antrax si zeci de tone de ciuma si variola
langa Moscova si alte orase din Rusia, pentru a
le folosi impotriva Statelor Unite si a aliatilor sai
vestici.”
• “Cea ce se petrecea in laboratoarele
Biopreparat-ului, a fost secretul cel mai bine
aparat din cursul Razboiului Rece.”
19. Programul Sovietic (iii)
• Ciuma
– “…Cercetatorii Sovietici au fost in masura sa produca
cantitati mari de agent pentru a fi incarcat in munitii.
Se spune ca mai mult de zece institute si mii de
oameni de stiinta au lucrat cu agentul ciumei in fosta
Uniune Sovietica …”
– “…Se spune ca cercetatorii Rusi au produs tulpini de
Yersinia pestis care erau rezistente la mai multe
antibiotice, cu toate ca nu exista nici o publicatie
stiintifica care sa confirme acest lucru.
20. Programul Sovietic (iv)
• “…Fosta Uniune Sovietica…a produs cantitati
mari de Marburg, Ebola, Lassa, si arenavirusuri
din Lumea Noua….Cercetatorii din Uniunea
Sovietica au masurat infectivitatea virusurilor
Marburg in aerosoli pe maimute, aratand ca
numai cativa virioni sunt necesari pentru a
cauza o infectie…. Argumentele ca absenta unei
terapii efective antivirale si a vaccinurilor ar face
aceste virusuri mult prea periculoase ca sa fie
dezvoltate [ca arme biologice] nu sunt sustinute
de dovezile istorice.”
Prezentarea 4 Intrebari Esantion
1.
2.
3.
4.
Prezinta pe larg evolutia programului SUA pe arme biologice
in cei treizeci de ani dinaintea stabilirii Conventiei pe Arme
Biologice si cu Toxine in anul 1972. De ce se schimba
politica cu privire la utilizarea armelor biologice in diferite
perioade de timp?
In ce fel s-ar putea imagina folosirea bioregulatorului sintetic
al plantelor numit ‘Agentul Portocaliu’ in Vietnam de catre
SUA ca un indicator al razboiului biologic din viitor?
Care au fost diferentele stiintifice si legale critice dintre
programele de arme biologice ofensive ale SUA si Uniunii
Sovietice in timpul Razboiului Rece?
Discuta ce ar mai trebui facut cu privire la imbunatatirea
metodelor de protectie impotriva a doi agenti anti-personal
care au fost folositi in arme biologice in programele nationale
ofensive din secolul 20.
Bibliografie
(Slide 1)
Mark Wheelis, M., Rózsa, L., and Dando, M. R. (Eds.),
(2006) Deadly Cultures: Biological Weapons since
1945, Massachusetts: Harvard University Press
(Slide 2)
Avery, D (1999) ‘Canadian biological and toxin warfare
research, development and planning, 1925–45’, In
Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (Eds.)
Biological and Toxin Weapons Research,
Development and Use from the Middle Ages to 1945
(SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No.
18). Oxford: Oxford University Press. pp. 190-213
(Slide 3)
Arnon, S. S., Schecter, R., Inglesby, T. V., Henderson.
D. A., Bartlett, J. G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr.,
Fine, A. D., Hauer, J., Layton, M., Lillibridge, S.,
Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M.,
Russel, P. K., Swerdlow, D. L., and Tonat, K. (2001)
‘Botulinum Toxin as a Biological Weapon: Medical
and Public Health Management’, JAMA 285(8), pp.
1059-1070
(Slide4)
Laughlin L.L., (1977) U.S. Army Activity in the U.S.
Biological Warfare Programs, Volume 1, p. 4-2. Cited
in Simon Whitby (2001) ‘The Potential Use of Plant
Pathogens against Crops’, Microbes and Infection, 3.
pp. 73-80
(Slide 8-10)
Dennis, D. T., Inglesby, T. V., Henderson. D. A., Bartlett,
J. G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Fine, A. D.,
Friedlander, A. M., Hauer, J., Layton, M., Lillibridge,
S., McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T. O’.,
Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K., and Tonat, K.
‘Tularemia as a Biological Weapon: Medical and
Public Health Management’, JAMA 285(21), pp. 27632773
(Slide 11)
National Research Council (2006) Globalization
Biosecurity, and the Future of the Life Sciences,
Washington, D.C.: National Academy Press. Chapter
1 is available from
http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=1156
7&page=15
(Slide 14)
Whitby, S., and Rogers, P. (1997) ‘Anti-crop Biological Warfare –
Implications of the Iraqi and US Programs’, Defense & Security
Analysis, 13(3), pp. 303 – 317. Available from
http://www.informaworld.com/smpp/ftinterface?content=a78312
4233&rt=0&format=pdf
(Slide 17)
Hart, J. (2006) ‘The Soviet Biological Weapons Program’, In: Mark
Wheelis, M., Rózsa, L., and Dando, M. R. (Eds.), (2006) Deadly
Cultures: Biological Weapons since 1945, Massachusetts:
Harvard University Press. pp. 132-156.
(Slide 18)
Domaradskij, I. V., and Orent, W. (2003) Biowarrior: Inside the
Soviet/Russian Biological War Machine, New York: Prometheus
Books.
Alibek, K., and Handelman, S. (1999) Biohazard: The chilling True
Story of the largest Covert Biological Weapons Program in the
World—Told from Inside by the Man Who Ran it. New York:
Delta
(Slide 19)
Inglesby, T. V., Dennis, D. T., Henderson. D. A., Bartlett, J.
G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Fine, A. D., Friedlander,
A. M., Hauer, J., Koerner, J. F., Layton, M., McDade, J.,
Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M.,
Russel, P. K., Schoch-Spana, M., and Tonat, K. (2000)
‘Plague as a Biological Weapon: Medical and Public
Health Management’, JAMA 283(17), pp. 2281-2290
(Slide 20)
Borio, L., Inglesby, T. V., Peters, C. J., Hughes, J. M.,
Jahrling, P. B., Ksiazek, T., Johnson, K. M., Meyerhoff, A.,
Toole, T. O’., Ascher. M. S., Bartlett, J., Breman, J. G.,
Eitzen, E. M. Jr., Hamburg, M., Hauer, J., Henderson. D.
A., Johnson, R. T., Kwik, G., Layton, M., Lillibridge, S.,
Nabel, G. J., Osterholm, M. T., Perl, T. M., Russel, P. K.,
and Tonat, K. (2002) ‘Hemorrhagic Fever Viruses as
Biological Weapons: Medical and Public Health
Management’, JAMA 283(18), pp. 2391-2405