Transcript CURS 1 – microbio – Introducere

INTRODUCERE IN
MICROBIOLOGIE
Dr. Carmen Costache
Medicina - obiective
diagnosticul
 tratamentul
 prevenirea bolilor umane =>

 cunoaşterea etiologiei (cauza)
şi
 patogeniei (mecanismul de producere)
MICROBIOLOGIA
studiul microorganismelor
 Microorganisme

 invizibile cu ochiul liber

Lumea microorganismelor: diversă
 organisme celulare:
– monocelulare: protozoare, fungi şi bacterii
– pluricelulare: helminţi
 STRUCTURI acelulare: virusurile, viroizi, prioni,
PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
1.ubiquitare
 2.agenţi etiologici

 bolile infecţioase: nu se transmit de la o persoană
la alta (ex. panaritiu, furuncul).
 bolile infecto - contagioase: se transmit de la o
persoană la alta.

3.lume model în cercetări fundamentale
PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR

4.model simplu de diferenţiere
celulară.
 sporulare  germinare
PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR

5.celule ancestrale
PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR

6.armă biologică
PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR

7.competitoare al omului pentru
supremaţie biologica
 variola eradicata 1977-1978;
 HIV: 1981-1982
“Microorganisme=Microbi = Germeni“
BACTERII
 VIRUSURI
 FUNGI
 PARAZITI
TOTAL DIFERITI INTRE EI !!
STRUCTURA
DIAGNOSTIC
TRATAMENT

Incadrare
Regn protista: alge, protozoare
 Regn Myceta: fungi
 Regn Prokariota (Monera): bacterii

 Archaebacerii
 Cianobacterii
 Eubacterii = bacteriile adevarate
Bacteriile = prokariote

celula prokariota ≠ celula eukariota
– Structura (morfologie)
– Functie
 Metabolism
 Multiplicare

Virusurile
– NU sunt celule
– sunt structuri acelulare
Bacteriile = prokariote
Corpul uman/animal = eukariote
DIFERENŢIERE ÎNTRE CELULE DE TIP
EUKARIOT
ŞI
PROKARIOT
Nucleu

nucleu adevărat:
 nucleoli,
 membrana nucleară.
echivalent nuclear,
nucleoid
 nu prezintă

 nucleoli,
 mb. nucleară
Materialul genetic =genom.
Eukariote
 ADN
– cz,
– mitocondrial,
– cloroplastelor




elemente transpozabile
(mobile)
uneori plasmide.
Cz = perechi
Cz = ADN + histone
Prokariote
 Material genetic
cromozomial
extracrozomial.
 Cz = moleculă dublu
catenară de ADN circulară
=> un singur cromozom.
 Extra-cz
 plasmide
 bacteriofagi

informaţie genetică
neesenţială pentru
supravieţuirea şi
multiplicarea bacteriilor,
ORGANIZAREA CITOPLASMEI
compartimentată.
 organite =>

– ribozomi 80 S,
 su 60 S
 Su 40 S
Necompartimentată,
(mezozomi).
 Ribozomi 70 S

 50 S (Large)
 30 S (Small).
MEMBRANA CITOPLASMATICĂ

complexa
nu există steroli,
 excepţie

 Mycoplasma
ÎNVELIŞURILE CELULARE
lipsesc învelişurile
celulare
 Există la

 levuri
 plante,
 sunt bogate în celuloză.

perete celular,
– responsabil de
menţinerea formei
rigiditate,
 are peptidiglican
(mureină).

MULTIPLICARE
sexualitate.
 primeşte o dublă
informaţie genetică de
la parentali
 care se reasociază în
meioză.

divizarea asexuală
 Amitotică
 sciziparitale sau
fiziune binară.
 Informatia =
Haploidä.

MORFOLOGIE BACTERIANĂ

Microscopia optică
 evidenţierea formei,
 Dimensiunilor
– 900-1000 X.
– 0,2 - 2m 2-20 mm

Microscopia electronică
 Evidentierea structurii
bacteriilor.

Morfologia =>
preparate
microscopice:
 preparat nativ,
 frotiu
efectuate din:
– produse patologice
– cultură bacteriană pură.
Frotiul - preparat microscopic
colorat,
Informaţii:
 forma
 dimensiunile
 dispoziţia bacteriilor,
 afinitatea tinctorialä,
 prezenţa structurilor facultative,
 numar (prod.patol.)
Frotiul - preparat microscopic
colorat,
Forme fundamentale
 sferă - coci (1)
 Cilindru, bastonas - bacili (3-7);
 cilindru helicoidal – forma spiralată
COCI
Dispoziţia rezultä în urma diviziunii
 diplo: diplococi
 Pneumococi:
– coci Gram pozitivi,
– ovoizi cu aspect de flacăre de lumînare (diviziune pe verticală),
 Neisserii:
– coci Gram negativi
– cu aspect reniform, concav –convex (diviziune pe orizontală),
tetrade: Micrococi: 4 coci reuniţi
 octade: Sarcina: 8 coci.
 lanţuri: Streptococi.
 grămezi: Stafilococi

BACILI
Capete bacililor pot fi:
 rotunjite la Enterobacterii
– b.coli şi alţi bacili Gram negativi
 ascuţite la Fusobacterium
– bacili Gram negativi
 drepte
– bacilii din genul Bacillus (bacili Gram pozitivi)
Grosimea cilindrului poate fi diferită: deformaţi prin endospori, incluzii
 Endosporii nu se colorează în coloraţia Gram = zone necolorate, albe,
sferice,
– endospori cu diam. < decât diam. f. vegetative, Bacillus (bacili Gram
pozitivi)
– endospori cu diam. > decât diam.f.vegetative, Clostridium, Gram
pozitivi.
 terminal, Clostridium tetani
 subterminal-rachetă de tenis: Clostridium botulinicum
 central-bărcuţă sau de fus: Clostridium septicum, sporogenes
BACILI
Dispoziţia în frotiu:
 bacili izolaţi:
– Enterobacterii: bacil colii (bacili Gram negativi)

diplobacili:
– Bacilul cărbunos în frotiurile efectuate din produs patologic

streptobacili:
– Bacillus (bacili Gram pozitivi): Bacil subtilis, bacil cereus, bacil
cărbunos (în frotiurile din cultură pură).

bacili uniţi la capete:
– Mycobacterium tuberculosis – aspect de majuscule (X, Y, W)
– Corynebacterium diphteriae – aspect de litere chinezeşti (bacili
încurbaţi, deformaţi la capete Gram pozitivi).

bacili dispuşi în palisade:
– Bacili pseudodifterici (bacili Gram pozitivi)
COCOBACILI

bacili scurţi, subţiri,
 1,5 - 2 lungime
 0,6 - 0,8 lăţime
Gram negativi.
 Ex:

– Haemophyllus,
– Brucella,
– Bordetella
FORME SPIRALATE
BACILI ÎNCURBAŢI: număr mic de ture de spiră
 Vibrion holeric
– bacil încurbat mobil,
– aspect de virgulă,
– Gram negativ

Campylobacter
– 2 bacili încurbaţi uniţi la capete, aspect de literă S

Helicobacter
– mai mulţi bacili încurbaţi uniţi la capete (2-5)
– produc gastrite, ulcer duodenal
FORME SPIRALATE
Spirochete: bacterii spiralate
 lungi 5 - 10,
 Subţiri 0,2 - 0,3 ,
 mobile prin aparat locomotor;

– Ex. Treponema pallidum, Leptospira,
Borrellia

Spirili: bacterii spiralate rigide, neimplicate în
patologia umană;
Forma: menţinută datorita peretelui celular.
Bacterii fără perete celular : Mycoplasma
culturi vechi 48-72 ore = pleomorfismul
bacterian
 Bacterii necolorabile prin coloratia Gram
=>



– Bacterii spiralate
 Treponema pallidum, Leptospira, Borrellia
 Necesita coloraţii speciale: Fontana, Burri, Giemsa
– genul Mycobacteria
 coloraţia Ziehl – Neelsen
– Bacterii intracelulare:
 Rickettsia, Chlamydia
 coloraţia Giemsa, Machiavello, Giemenez

Treponema pallidum –
Burri
Fontana
genul Mycobacteria
coloraţia Ziehl – Neelsen
Chlamydii, Rickettii

Giemsa,

Macchiavello
Gimenez
Taxonomie
clasificare, nomenclatura, identificare

Clasificare
– Diviziuni bacteriene = unitati taxonomice
– phyllum - clase - ordine - familii – genuri/triburi – specii

Specia = unitatea de baza a clasificarii
– ~ Reflecta proprietate
– Var
– Tip (biotip, serotip)

Nomenclatura: latinizata (reguli internationale)
– proprietati
– Ex. Mycobacterium tuberculosis
 ordinele – ales
 familiile - aceae
 Triburi/genuri – eae

Identificare – importanta practica a clasificarii
IDENTIFICAREA

Deosebeste
– Microorganismele “bune”
– “Rele” = patogene

Proprietati specifice
 Morfologice
 De cultura

izolare si identificare
 agent cauzator = etiologic al unei imbolnaviri
CLASIFICAREA BACTERIILOR

Clasificarea Linné – nu după înrudirea
naturală ci după unele proprietăţi
fenotipice:
 structura peretelui celular,
 afinitatea morfotinctorială,
 proprietăţi metabolice,
 rezistenţa la diverse condiţii de mediu

Bergey’s Manual of Systematic
Bacteriology

International Commission of Bacterial Systematic 1980

Adansoniana – numerica
 Prezenta/absenta: pigmenti, enzime
 Complicata
 statistica

Filogenetica – 1980
– Tehnici moleculare si genetice
 hybridizarea acizilor nucleici
 Analiza secventelor ARN-ului ribozomal (rRNA)
– inrudirea evolutiva
Peretele celular => 4 divizii
editia 9-a

I. Gracillicutes – Bacterii Gram negative
– Grup 1: Spirochete:
 Treponema, Borrelia, Leptospira
– Grup 2: Aerobe/micro-aerofile, mobile, helicoidale
 Campylobacter, Helicobacter
– Grup 3:
 Bacterii incurbate, imobile sau rar mobile
– Group 4: Aerobe/ micro-aerofile, bacili si coci:





Bordetella
Brucella, Francisella
Legionella, Moraxella
Neisseria, Pseudomonas
Bacteroides
I. Gracillicutes – Bacterii Gram negative

Grup 5: bacili facultativ anaerobi
–
–
–
–
–
Escherichia, Klebsiella
Proteus, Providencia
Salmonella, Shigella
Yersinia, Vibrio
Haemophilus, Pasteurella

Grup 6: bacili incurbati sau helicoidali, anaerobi


Group 7: bacterii reducatoare de sulf
Group 8: coci anaerobi
– Fusobacterium

Group 9: Rickettsiae and Chlamydiae:

Grup 10-16 - fara importanta medicala
– Rickettsia
– Chlamydia
– Coxiella
II. Firmicutes: bacterii Gram pozitive

Grup 17:
–
–
–
–
Enterococcus
Peptostreptococcus
Staphylococcus
Streptococcus

Grup 18: bacili formatori de endospori:

Grup 19: bacili nesporulati

Grup 20: bacili neregulati, nesporulati :

Grup 21: Mycobacteria: Mycobacterium
Grup 22-29: Actinomycete:

– Bacillus
– Clostridium
– Listeria
– ClasaThallobacteria
– Actinomyces
– Corynebacterium
– Nocardia, Streptomyces, Rhodococcus
III. Tenericutes
Bacterii fara perete celular

Group 30:
– Mycoplasma, Ureaplasma

IV. Mendosicutes:
– Archaebacteria
GRUPE DE
HAZARD



RISC INFECŢIOS: 4 grupe
gradul de pericol la locul de muncă.
Criterii




patogenitatea pentru om
risc pentru personalul de laborator
transmisie în colectivităţi
exista
– profilaxie
– tratament corespunzător
I. Microorganisme care nu par a determina boli
umane
 II. Microorganisme care:






pot cauza boli umane
prezintä risc pentru personalul de laborator
nu par a se răspândi în colectivitate
există măsuri de profilaxie, tratament
Bacterii: Bacillus cereus, Bordetella pertussis, Campylobacter,
Clostridium botulinicum şi alte clostridii, Bacil difteric, Enterobacter,
Eschericia coli, Stafilococ aureus, Streptococ, Treponema pallidum,
Klebsiella, Mycobacterii netuberculoase, Proteus, Vibrio holeric,
Shigella.

Virusuri: Adenovirus, Coronavirus, Herpesvirus, virusuri Coxackie,
Echo, virusul hepatitei A, virusuri poliomielitice, Rhinovirus,
Rotavirus, virusul rubeolei, virus gripal, Paramyxovirus

III. Microorganisme care:





determină boli severe
prezintä risc serios pentru personalul de laborator
prezintä risc de răspândire în colectivităţi
există profilaxie şi tratament corespunzător
Bacterii: Bacil cărbunos, Brucella, Chlamydia
psittaci, bacilul TBC, bacilul leprei, Rickettsii,
Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A,B,C.

Virusuri: CMV, Bunyavirusuri, Hepatita B,D,
Enterovirus, HIV, Virusul rabic

IV. Microorganisme care:
 determină boli serioase la om
 prezintä risc serios pentru personalul de laborator
 prezintä risc crescut de răspândire în colectivităţi
 nu au profilaxie şi tratament eficient

Virusuri: Arenavirusuri (virusurile Lassa, Junin, Machupo),
Bunyavirusuri (v. febrei de Crimeea Congo), Filoviridae (virusurile
Ebola, Marburg);
Poxviridae (virusul variolei)

Produsele patologice
 nu se cunoaşte conţinutul microbian
 trebuie prelucrate cu respectarea normelor de
protecţie.