Transcript CURS 3 si 4 – microb – Structuri facultative

Morfologie bacteriana
FORMATIUNI
FACULTATIVE
Dr. Carmen Costache
FORMATIUNI FACULTATIVE

Conferă bacteriilor proprietăţi importante în natură
– aderenţa,
– rezistenţă la fagocitoză ( unele fiind factori de patogenitate.)
CAPSULA
 strat amorf de înveliş
 3 structuri :
 Capsula microscopică : poate înconjura 1-2 bacterii.
– Ex. Pneumococi, Meningococi, Hemofili, Bacilul cărbunos, Klebsiella,
Clostridium perfringers.

Microcapsulă: antigenul K / antigen Vi la Salmonella.
– se evidenţiază doar în microscopie electronică
– poate înconjura doar parţial peretele celular.

Stratul mucos produs doar în condiţii naturale =>patogene
Capsula se evidenţiază
1. În frotiuri prin:
 coloraţii negative,
– nu colorează capsula,
– vizibilă ca un halou alb în jurul bacteriilor:
 coloraţia Gram (prod. patologic),
 Burri (culturi pure)
coloraţii pozitive: coloraţia Muir
2. Prin reacţii antigen - anticorp:
reacţia de precipitare şi reacţia de umflare a capsulei
3. După aspectul coloniilor pe medii de cultură:
foarte mucoase

CAPSULA
Compoziţie chimică

polizaharidică,
– majoritatea bacteriilor capsulate (Pneumococ, Meningococ,
Hemofili).

polipeptidică:
– polimer al acidului D - Glutamic, la bacilul cărbunos.

proteică
– Yersinia pestis,
polimer de acid hialuronic la Streptococ β - hemolitic.
Rol
 1. antigen bacterian.
 2. factor de patogenitate bacterian:

 se opune fagocitării bacteriilor.
GLICOCALIXUL
strat de suprafaţă sintetizat de bacterii în mediul lor
natural.
 structurat,
 fibre polizaharidice lungi (dextran sau levan)
 se poate evidenţia doar în microscopie electronică
Rol
 1.adezina polizaharidică
 2.factor de colonizare

– Ex. Mutanul ( Streptococus mutans) - aderă de smalţul dentar
cu formarea cariei dentare. Bacteriile produc metaboliţi acizi,
care atacă smalţul dentar.
PILII COMUNI (FIMBRII)

Pleacă din membrana citoplasmică, străbat PC
formaţiuni filamentoase, tubulare scurte
 număr mare (aproximativ 100 - 200 pili).
 natură proteică (pileină ).
 determinism cromozomial

– mai rar determinism plasmidic.

întâlniţi la bacteriile Gram negative
PILII
Rol
 1. adezinele proteice ale bacteriilor:

– aderarea nespecifică pe suprafeţe inerte,
– aderarea specifică pe mucoase, epitelii, endotelii,
hematii, fagocite.

2. factor de patogenitate
– Gonococii, E. coli- (ETEC),

3. antigene
– posibilitatea modificarea structurii antigenice
PILII DE SEX
formaţiuni tubulare lungi
 număr mic (1-4 )
 prezenţi la bacteriile G negative
 au determinism extracromozomial
(plasmidic)
 Rol: conjugarea bacteriană

FLAGELI (CILI)

formaţiuni tubulare lungi
 aprox. 20 m lungime/20 nm lăţime.



organite de locomoţie ale bacteriilor
Structură proteică = flagelină
Ultrasctructura la ME:
– corpuscul bazal ş
– cilindru proteic (filament axial).

Evidentierea cililor :
– în preparate microscopice:
 coloraţii speciale
 indirect în preparate native (mobilitatea bacteriană) .
– pe medii de cultură, prin însămânţarea bacteriilor prin înţepare:
 bacteriile imobile se dezvoltă doar pe traiectul de înţepare,
 cele mobile se dezvoltă în tot mediul.
Rol:
 1. mobilitate, spre locurile unde există
atractanţi:

– chimiotaxie (deplasarea spre substanţe chimice);
– fototaxie (deplasare spre locurile cu lumină); etc

2.antigen bacterian - antigenul “H”,
 Weil - Felix a evidenţiat la Proteus,
 însămânţată într-un punct dintr-un mediu, se dezvoltă pe tot
mediul sub forma unor văluri concentrice (hauch).
SPORII



forme de rezistenţă - condiţii nefavorabile de
temperatură, nutriţie, pH, oxigen,
formă primitivă de diferenţiere celulară la bacterii.
Sporularea:
– iniţial endospori ulteior - spori liberi = exospori

Germinare
– Revenire la forma vegetativă când întâlnesc condiţii favorabile
SPORII

Evidenţierea sporilor
– coloraţii negative: Gram (formaţiuni ovalare, necolorate, în interiorul
bacteriilor).
– coloraţii pozitive: verde – malachit şi safranină

Ultrastructura sporilor (ME) din interior spre exterior:
–
–
–
–
Protoplastul sporal
Peretele sporal
Cortexul
Învelişurile sporale si exosporium
SPORII
Rol:
1. Forma de rezistenţă pentru bacterii
2. identificarea bacteriilor.
3. alegerea metodelor de sterilizare şi dezinfecţie capabile să distrugă
sporii

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE
BACTERIANĂ
Unele boli infecţioase - examenul microscopic = singura
posibilitate diagnostică.
Ex. Sifilis - Treponema pallidum
 NU creşte pe mediile de cultură => evidenţierea şi
identificarea în preparat nativ sau în frotiuri
IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE
BACTERIANĂ
Unele boli infectioase - examenul
microscopic oferă informaţii
preţioase
– gonoree - Neisseria
gennorhoeae
(gonococ)
 imaginea microscopică:
diplococi intra şi
extracelulari.
IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE
BACTERIANĂ
Unele boli infectioase - examenul
microscopic oferă informaţii
preţioase
- tuberculoză, bacilul Koch se
dezvoltă lent
 frotiu din produs patologic:
bacili acido – alcoolorezistenţi,
coloraţia Ziehl - Neelsen
IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE
BACTERIANĂ
Unele boli infecţioaseinformaţii orientative.
Frotiu din puroi, colorat
Gram:
 coci Gram pozitivi dispuşi
în grămezi - infecţie
stafilococică
IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE
BACTERIANĂ

Unele boli infecţioaseinformaţii orientative.
Frotiu din puroi, colorat
Gram:
 coci Gram pozitivi,
dispuşi în lanţuri infecţie streptococică
IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE
BACTERIANĂ

Unele boli infecţioaseinformaţii orientative.
Frotiu din spută:
 diplococi Gram pozitivi
capsulaţi - pneumonie
pneumococică
IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE
BACTERIANĂ

Unele boli infecţioase- informaţii orientative.
Frotiu din spută:
 bacili Gram negativi capsulaţi – Klebsiella
IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE
BACTERIANĂ

Unele boli infecţioase- informaţii orientative.
Frotiu din LCR:
 diplococi G negativi - etiologie meningococică.
IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE
BACTERIANĂ

Unele boli infecţioase- informaţii orientative.
Frotiu din LCR:
 diplococi G pozitivi capsulaţi - etiologie
pneumococică.