Transcript Enterobacteriaceae2, Lumi

Familia Enterobacteriaceae
LP2
GENUL Escherichia
Caractere generale:
 bacterii mobile (E. coli inactiv – imobil)
 fermenteaza glucoza cu producere de gaz
 fermenteaza lactoza - lactozo (+)
 produc prompt β – galactozidaza,
 produc indol
 lizindecarboxilaza (+) – in mare parte
GENUL Escherichia
Caractere generale:
 utilizeaza acetatul de Na. (ca unica sursa de C.)
 nu cresc pe medii cu citrat (mediul Simmons)
 nu produc H2S
 nu produc ureaza
 fenilalanindezaminaza (-)
 nu lichefiaza gelatina
GENUL Escherichia
7 SPECII:
 E. coli
 E. coli inactiv
 E. fergusonii
 E. hermanii
 E. vulneris
GENUL Escherichia
Habitat:
 Componente ale microbiotei intestinale a omului
si animalelor cu sange cald
 Exceptie: E. blattae – izolata numai la insecte
(gandaci de bucatarie)
GENUL Escherichia
Patogenitate:
 E. coli – bacteria cel mai frecvent implicata in
patologia infectioasa moderna
 E. hermanii
 E. fergusonii
 E. vulneris
implicare ocazionala in diferite infectii
Escherichia coli
enterobacterie conditionat – patogena cu
numeroase fenotipuri patogene (patotipuri)
 gene cromosomale, dar mai ales reasortarea a
variati factori de patogenitate prin transfer
plasmidic si conversie lizogena determina la
aceasta bacterie conditionat – patogena
constituirea numeroaselor sale patotipuri
diareigene si uropatogene.

Escherichia coli
Patotipuri diareigene
1. ETEC – E. coli enteroxigen
2. EHEC - E. coli enterohemoragic
3. EIEC - E. coli enteroinvaziv
4. EAggEC - E. coli enteroagregativ
5. EPEC - E. coli enteropatogen
6. DAEC - E. coli enteroaderent difuz
Escherichia coli
Patotipuri diareigene
Modalitatile prin care este alterat transportul
de electroliti la nivelul intestinului pot fi
determinate de:
toxine: ETEC, EHEC, EAggEC
 aderenta la celulele epiteliale intestinale: EPEC,
DAEC
 invazia celulelor epiteliale: EIEC
 combinarea acestor factori

Escherichia coli
Patotipuri diareigene


EIEC – are mecanism identic de invazie cu
Shigella
celelalte patotipuri de E. coli au o faza initiala de
adeziune la epiteliul intestinal, urmata sau nu de
colonizarea intestinului
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: ETEC



agentul frecvent al unui sdr. diareic holeriform la copii
in tarile subdezvoltate si
determina “diareea calatorilor”, boala cunoscuta la
adultii din tarile economic dezvoltate care calatoresc in
ariile endemice ale acestui patotip.
la om cele 2 tipuri de enterotoxine:


LT I – termolabila, imunogena
STa – termostabila, neimunogena
induc o secretie activa de lichid in lumenul intestinal,
fara ca enterocitul sa sufere alterari morfologice vizibile.
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: ETEC




tipuri antigenice: O6, 8, 12, 15, 20, 25, 27, 63, 78, 80,
85, 92, 128, 148, 153, 159, 167
numeroase teste pentru evidentierea enterotoxinelor si a
enterotoxigenezei, atat LT I, cat si STa
imunogenicitatea ridicata a LT I – determina
dezvoltarea metodelor imunoradiometrice,
imunoenzimatice, latexaglutinante si coaglutinante
dezvoltarea metodelor ELISA pentru LT I a dus la
abandonarea modelelor in vivo (testul ansei ligaturate la
iepure).
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: EHEC



produce, prin conversie lizogena, toxinele SLT I si SLT
II, structural asemanatoare toxinei Shiga (de unde si
denumirea Shiga – like – toxins = SLT)
dupa activitatea patogena asupra celulelor VERO, mai
sunt numite si Verotoxine (VT).
toxina SLT II este produsa singura sau in asociere cu
SLT I de 97% dintre tulpinile EHEC.
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: EHEC

identificarea:
incadrarea in serogrupul O157H7 (H7+/-)
 uneori: O26, O111
 determinarea capacitatii citotoxice asupra celulelor
VERO
 determinarea genelor care codifica SLT I si SLT II
 determinarea genei eae A care codifica intimina
(proteina responsabila de adeziunea celulara)

Escherichia coli
Patotipuri diareigene: EIEC



determina un Sdr. diareic dizenteriform
capacitatea invaziva a enterocitelor – codificata
plasmidic
serogrupe “O”: O28, 29, 112, 124, 136, 143,
144, 152, 164, 167, 173
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: EIEC

procesul invaziei, ca si la Shigella, are 4 faze:




penetrarea EIEC in celulele M din mucoasa colonului
captate din aceste celule de catre macrofage, bacteriile se
elibereaza subepitelial si se ataseaza de suprafata bazolaterala
a celulei intestinale, care le endociteaza
bacteriile se multiplica activ intra- si intercelular si sunt larg
raspandite in submucoasa prin intermediul fagocitelor in care
supravietuiesc
moartea celulelor intestinale, ca urmare a blocarii sintezei
proteice si subsecvent a leziunilor citoplasmatice ireversibile
determina ulceratiile tipice pe fond inflamator
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: EIEC

Identificarea EIEC se poate face in vivo si in vitro:
in vivo – testul Sérény (testul keratoconjunctivitei la
cobai): inocularea unei cantitati mari de bacterii
(~10 e9 UFC)
 in vitro – incadrarea intr-una din grupele serologice
cu ajutorul serurilor imune specifice
- detectarea genei ipa H cu ajutorul PCR

Escherichia coli
Patotipuri diareigene: EAggEC




particularitate: se leaga “agregativ” de enterocite
serogrupuri “O”: O1, 3, 5, 15, 44, 77, 78, 86, 91,
92, 111, 113, 126, 141, 146
determinism plasmidic: gena agg, care codifica
AAF/I (Aggregative Adherence Fimbriae I), poate fi
depistata prin reactie de amplificare genica.
enterotoxina termolabila – EALT, antigenic
inrudita cu hemolizina E. coli, dar fara activitate
hemolitica.
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: EPEC




pusee epidemice de diaree maligna la copii < 1
an in perioada 1940 – 1960.
etiologie de varf in diareea copilului mic in tarile
in curs de dezvoltare
serogrupe “O”: O26, 55, 86, 111, 114, 119, 125,
126, 127, 128, 142, 158
nu produce toxina
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: EPEC


leziunile caracteristice asupra celulelor intestinale
sunt de tip A – E (Aderence – Effacement):
aderenta – stergere, respectiv aderarea ferma in
unele arii la suprafata celulelor, colonizarea
intestinala si apoi “stergerea microvililor”
sdr. diareic poate fi explicat cel putin prin
disparitia microvililor, fapt ce reduce capacitatea
de retroresorbtie a mucoasei.
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: EPEC


identificarea antigenica a serogrupelor
detectarea prezentei genei eae A prin PCR
Escherichia coli
Patotipuri diareigene: DAEC




rol diareigen controversat intrucat singurul factor de
virulenta cunoscut la acest patotip este aderarea difuza
de celulele HeLa si de celule intestinale in culturi.
aderenta difuza si invazia celulara ar sta la originea sdr.
diareic produs de acest patotip
determinarea fenomenului de aderenta difuza pe culturi
de celule nediferentiate HeLa
determinarea prezentei grupului de gene afa prin PCR
Escherichia coli
Patotipuri urinare


cel mai frecvent agent etiologic (>80%) al infectiilor
tractusului urinar (ITU)
conditia gazdei: factorul primordial ce contribuie la
instalarea ITU






DZ
imunodeficiente constitutive sau dobandite
malformatiile colonului
uropatii obstructive
reflux vezico – ureteral
sarcina
cresc receptivitatea gazdei
Escherichia coli
Patotipuri urinare

Factori de uropatogenitate recunoscuti la E.coli:






Adezinele: fimbriile Pap (Pili associated with pyelonephritis) – numite si pili
P
Hemolizina– prevalentala tulpinile izolate din ITU superior si
actioneaza ca citotoxina Ca – dependenta
Aerobactina – chelator de Fe; permite multiplicarea E.coli in conditiile
feriprive ale tractusului urinar sau ale mediului intern
Factorul citotoxic necrozant (CNF I) – poate facilita raspandirea
bilaterala a tulpinilor uropatogene: din tractusul urinar spre si din
torentul circulator
Antigenele “O” - 8 serotipuri uropatogene: O1, 2, 4, 6, 7, 16, 18, 75 –
cresc persistenta bacteriilor in tractusul urinar
Antigenele capsulare “K”: K1, 2, 5, 13, 51; tulpinile nefritogene
produc mai mult antigen K, fapt ce imprima infectiei o severitate mai
mare.
TEMA PENTRU STUDENTI



Caz clinic: pacienta de sex feminin, varsta 30 ani,
prezinta dureri abdominale, febra, varsaturi,
scaune diareice, simptome care au aparut dupa
12 ore de la ingerarea unor produse culinare pe
baza de carne.
Care ar fi diagnosticul clinic?
Care este produsul patologic pe care il
recomanda medicul de familie pentru analiza?
TEMA PENTRU STUDENTI





Cum se recolteaza produsul patologic? Ce
conditii trebuie sa respecte pacientul?
Cum se transporta produsul patologic la
laborator?
Ce medii de cultura va folosi medicul
microbiolog pentru izolarea bacteriilor
patogene?
Cum se insamanteaza produsul patologic?
Ce conditii de incubare se vor folosi?
TEMA PENTRU STUDENTI


Care sunt etapele diagnosticului de laborator?
Cum se instituie tratamentul antibiotic?