Transcript LP 3 – microbi – Enterobacteriaceae

Fam.
Enterobacteriaceae
LP3
Genul Yersinia
Caractere generale:
 morfologie cocobacilara
 imobile la 37°C, mobile la 22 - 30°C (numai Y.
pestis – imobila)
 cresc pe mediile uzuale in limite mari de
temperatura (4 - 43°C)
 fermenteaza glucoza fara producere de gaz
 produc β – galactozidaza
Genul Yersinia
Caractere generale:
 nu acidifica lactoza
 intensa activitate ureazica (exceptie, Y. pestis)
 produc indol si ornitindecarboxilaza
 nu produc H2S
 nu produc lizindecarboxilaza si
fenilalanindezaminaza
 nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)
Genul Yersinia
Taxonomie:
12 specii, din care
3 specii au fost izolate la om:
 Y.
pestis
 Y. pseudotuberculosis
 Y. enterocolitica
Genul Yersinia
Habitat:
 toate speciile sunt raspandite in mediul
inconjurator (mai ales, pe sol, unde
supravietuiesc perioade lungi de timp - > 3 luni)
Yersinia pestis

rezervor: rozatoare:
 sobolani
 rozatoare mici salbatice (veverite, iepuri)
cale de transmitere: de la animale la om:
 puricii sobolanului (unde supravietuiesc indelung in
proventricol si stomac)
 prin praf de dejecte sau produse animaliere

cale de transmitere: interuman:

 Pulex
irritans
 prin inhalare de picaturi Flügge de la pacient in faza
prodromala ori acuta a pestei pulmonare
Yersinia pseudotuberculosis

rezervor natural:
rozatoare
 pasari salbatice
 sol
 ape (supravietuieste activ chiar si la temperaturi
joase)



cale de transmitere: alimentara
determina: enterite subacute + adenopatie
mezenterica marcata, ce poate mima apendicita
Yersinia enterocolitica

rezervor natural:
mamifere salbatice
 mamifere domestice (porc)
 produse alimentare (contaminate in perioada
procesarii), in care rezista in stare biologic activa
mult timp: carne refrigerata ori prelucrata sub forma
a diferite produse netratate termic, lapte, branzeturi,
ciocolata etc.

Yersinia enterocolitica

determina o patologie polimorfa:
la copii: imbolnaviri intestinale (enterite, sdr. dureros
al fosei iliace drepte)
 la adult: artrite reactive, eritem nodos (formele
extraintestinale sunt, de obicei, precedate de sdr.
enteral)
 la subiectii imunodeprimati: forme abdominale
complicate (adenite mezenterice, apendicite), forme
extraintestinale, septicemii

Dg. de laborator
Y. pestis:
 risc individual si colectiv!
 trebuie izolata numai in laboratoare specializate
cu regim restrictiv (nivel 3 si 4 de protectie)
Dg. de laborator
Celelalte specii de Yersinia:
- produs patologic: materii fecale
- medii de cultura slab selective: agar Mac Conkey
- incubare: 48h.
- mediu cu antibiotice: CIN (Cefsulodin – Irgasan
– Novobiocina) – rezultate superioare (incubare
18 – 24h la 37°C): colonii tipice:
semitransparente, margini clare, centrul rosu
- bulion de imbogatire cu: Irgasan si Ticarcilina
Dg. de laborator
-
identificarea preliminara: pe mediile multitest
TSI, MIU, MILF, citrat
fermenteaza glucoza fara gaz
nu produc H S
nu fermenteaza lactoza
nu produc indol, lizindecarboxilaza,
fenilalanindezaminaza
imobile la 37°C, devin mobile dupa mentinerea
24h la temperatura camerei
2
Dg. de laborator






nu cresc pe mediul cu citrat (Simmons)
nu scindeaza malonatul
produc ureaza
produc β – galactozidaza
ornitindecarboxilaza produce doar Y. enterocolitica
identificarea antigenica prin aglutinare cu ser anti – Y.
enterocolitica O3 si ser anti – Y. pseudotuberculosis tip I
(serovarurile dominante in tara noastra) confirma
apartenenta la gen si specie
Genul Citrobacter
Grupare de Enterobacteriaceae:
 mobile
 fermenteaza glucoza cu gaz
 fermenteaza lactoza lent
 produc constant β – galactozidaza
 cresc pe medii cu citrat ca unica sursa de C.
 nu produc lizindecarboxilaza si fenilalanindezaminaza
 unele specii – ureazo – (+)
Genul Citrobacter
Taxonomic:
12 specii, din care 8 specii au importanta medicala


procese patologice umane la persoane cu
imunodepresie
Citrobacter freundii
determina:
 septicemii accidentale (posttransfuzionale) sau
diseminari ale unor localizari din cele mai variate
 patogen intestinal – intensa activitate citotoxica
 poate fi confundat cu Salmonella enterica, avand caractere
comune biochimice si mai ales antigenice: poate
aglutina cu serurile polivalente si Vi anti – Salmonella
 implicat in etiologia unor izbucniri epidemice de TIA
Citrobacter diversus
determina:
 septicemii
 meningite neonatale
 infectii urinare
 enterocolite
Dg. diferential: E. coli – in infectii urinare
Genul Citrobacter
Rezistotipie:
Sensibil:
 Aminoglicozide
 Cefalosporine de gen. a – II – a
 Cefalosporine de gen. a – III – a
 Fluoroquinolone
Genul Klebsiella











bacterii imobile
capsulate
fermenteaza glucoza cu producere de mari cantitati de gaz
colonii mucoide
fermenteaza majoritatea zaharurilor
produce acetoina din glucoza (reactia Voges – Proskauer)
cresc pe medii cu citrat
produce lizindecarboxilaza
produce ureaza
nu produce fenilalanindezaminaza
nu produce H2S
Genul Klebsiella
Taxonomic:
 10 specii
Importanta in patologie:
 infectii nosocomiale (K. pneumoniae, K. oxytoca):
 bronhopneumonii
 infectii urinare
 enterite, mai ales la copii
 postoperator, in complicatii septice generalizate ori
localizate
 septicemii – cu prognostic sever
Genul Klebsiella


K. rhinoscleromatis
K. ozenae
intalnite in patologia specifica ORL
Genul Klebsiella
Identificarea preliminara:
- pe mediile de izolare gelozate simple: in 24h. la 37°C, se
dezvolta colonii mari de 2 – 3 mm., rotunde, bombate,
umede, cu aspect mucoid. Acest aspect se accentueaza
la 48h. cand diametrul coloniilor atinge 3 – 4 mm. si
apare o evidenta tendinta la confluare.
- pe mediile slab selective: colonii lactozo – (+), aspect
mucoid
- pe medii moderat – selective: caracterul mucoid mai
putin pregnant
Genul Klebsiella
Rezistotipie:
 Rezistenta inalta si multipla
 Sensilitate:
 Cefalosporine
de gen. a – III – a
 Fluoroquinolone
 Colimicina
 Gentamicina
Genul Enterobacter







enterobacterii mobile
fermenteaza glucoza cu mari cantitati de gaz
fermenteaza lactoza
reactia Voges – Proskauer (+)
nu produce indol
nu produce H2S
nu produce fenilalanindezaminaza
Genul Enterobacter
Taxonomic: 16 specii
Importanta medicala: infectii spitalicesti
Genul Enterobacter
Identificarea preliminara:
 pe medii simple: se dezvolta repede, formand in
24h. la 37°C colonii mari, 2 – 3 mm., rotunde,
tipice, “S”
 pe medii slab selective: colonii mari, lactozo –
(+)
Genul Enterobacter
Rezistotipie:
 Sensibilitati variate la:
 Fluoroquinolone
 Cefalosporine
din gen. a – III – a
 Aminoglicozide
Genul Hafnia






enterobacterii mobile
produc gaz din glucoza
produc lizindecarboxilaza
produc β – galactozidaza
nu produc H2S
nu produc indol, ureaza, fenilalanindezaminaza
Genul Hafnia
Taxonomie: 1 specie: H. alvei
Importanta medicala:
 enteropatogenitatea – discutabila
 traheobronsite post – intubatie
 infectiile tractusului urinar
Genul Serratia









enterobacterii mobile
cresc luxuriant pe medii simple si slab sau moderat
selective
metabolic, produc cantitati mici de gaz din glucoza
produce decarboxilaze
fermenteaza lactoza tardiv
nu produce indol
nu produce H2S
nu produce fenilalanindezaminaza
test Voges – Proskauer – (+)
Genul Serratia
Taxonomic:
12 specii,
S. marcescens – principalul exponent al genului, este un
conditionat – patogen relativ frecvent in infectiile de
spital.
Importanta medicala:
 patogen urinar
 patogen respirator
 bacteriemii
 septicemii grave
Genul Serratia
Rezistotipie:
- S. marcescens achizitioneaza cu usurinta factori de
rezistenta multipla
- Rezistenta la aminoglicozide (gentamicina,
amikacina), precum si la cefalosporine poate fi
relevanta pentru rezistotipuri cu circulatie
spitaliceasca.
Genul Proteus



Genul Proteus
Genul Providencia
Genul Morganella
prezinta fenilalanindezaminaza
Genul Proteus








enterobacterii mobile
fermenteaza glucoza cu putin gaz
produc H2S
ureaza (+)
fenilalanindezaminaza (+)
nu produc lizindecarboxilaza
nu produc β – galactozidaza
pe mediile nutritive fara inhibitori, prezinta fenomenul
de invazie sau de migrare, caracteristic genului
Genul Proteus
Taxonomic:
8 specii, din care 3 au importanta medicala:
 P. mirabilis
 P. vulgaris
 P. penneri
Genul Proteus
Importanta medicala:
 P. mirabilis – locul al – II –lea in etiologia infectiilor
urinare, dupa E. coli
 P. vulgaris – infectii urinare, gastroenterite cu aspect de
TIA
- izolat frecvent din scaun, fiind component al
microbiotei intestinale
 ambele specii pot cauza infectii localizate, indeosebi ale
plagilor chirurgicale abdominale sau septicemii.
Genul Proteus
Identificarea preliminara:
 caracteristica unica de a invada mediile simple gelozate:
din locul inocularii, valuri succesive de cultura migreaza
concentric pana la marginea mediului sau pana la
intalnirea cu valul migrator al altei colonii
 daca coloniile migratoare apartin aceleiasi tulpini
valurile se intrica formand o panza continua
 daca ele apartin insa la 2 tulpini diferite, chiar din
aceeasi specie de Proteus, migrarile se opresc la 1 – 2
mm. distanta, intre ele trasandu-se o linie de demarcatie.
Acest fenomen, cunoscut ca fenomenul de demarcatie
Dienes, este folosit ca marker epidemic.
Genul Proteus
Identificarea preliminara:
- pe mediile selective, colonii lactozo – (-)
- fenilalanindezaminaza - (+)
- lizindecarboxilaza - (-)
- Producerea de indol de catre P. vulgaris
diferentiaza speciile de Proteus chiar in etapa
preliminara a diagnosticului.
Genul Proteus
Identificarea definitiva:
 Identificarea biochimica prin setul largit de teste
biochimice
 Tiparea serologica: schema propusa de Vinkle –
serovarurile de Proteus OX19, OX2, OXK pentru
inrudirile antigenice cu rickettsiile si utilizarea lor
ca antigene in reactia de aglutinare Weil – Felix
in serodiagnosticul unor rickettsioze de
primoinfectie.
Genul Proteus
Rezistotipia:
 Spectre diferite de sensibilitate fata de:
β – lactamine
 aminoglicozide
 fluoroquinolone.

Genul Providencia







fenilalanindezaminazo – (+)
lactozo – (-)
β – galactozidaza – (-)
lizindecarboxilaza (-)
absenta caracterului migrator pe mediile simple
gelozate
scindeaza malonatul
cresc pe medii cu citrat (Simmons)
Genul Providencia
Taxonomie:
6 specii, dintre care 4 au fost izolate din prelevate
umane.
Importanta in patologie:
 P. rettgeri, P. stuartii – infectii urinare si
extraintestinale, indeosebi nosocomiale
 P. alcalifaciens – rareori izolata la om – implicata
in izbucniri epidemice (TIA) sau cazuri
sporadice de diaree acuta
Genul Morganella








enterobacterii mobile
fenilalanindezaminaza - (+)
ureaza – (+)
ornitindecarboxilaza – (+)
indol – (+)
nu produc β – galactozidaza
nu produc H2S
nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)
Genul Morganella
Taxonomic: Specia Proteus morganii a fost
reconsiderat ca gen aparte, pe baza analizelor
genetice de hibridare a ADN – ului.
Importanta in patologie:
 agent etiologic al unor infectii urinare
postoperatorii
 mai rar, a fost mentionata in infectii generalizate
Genul Morganella
Rezistotipie:
 Sensibilitatea frecventa a M. morganii la
Nitrofurantoin si tetracicline, care pot fi utilizati
ca markeri intraspecifici sau intergenetici.