Transcript Infectii digestive

Inflamaţia epiteliului gastric si intestinal,
Simptome :
- anorexie, greţuri , vărsături (tub digestiv superior),
- diaree,
- discomfort abdominal
Etiologie:
bacteriană:
- Salmonella
- Shigella
- E.Coli
- Campylobacter
virală : - V. Norwalk,
- rotavirus,
- adenovirus
parazitară: -lambliaza,
- kryptosporidium
toxică: - ciuperci,
- fructe de mare,
- metale grele
Fiziopatologie:
- mecanism noninvaziv: enterotoxine
împiedică absorbţia din lumen şi determină secreţia de apă şi
electroliţi
v. cholerae, E. Coli
- mecanism invaziv: germenii penetrează mucoasa digestivă
- ulceraţii,
- sângerări,
- exudat bogat în proteine, apă, electroliţi:
Shigella, Salmonella, E.Coli
- infecţii sistemice
NON IVAZIVE
:
VIBRION HOLERIC
E.COLI ENTEROTOXIC
ENTEROBACTER
KLEBSIELLA
CL. PERFTINGENS
B.CEREUS
STAF.AURIU
CITROBACTER
INVAZIVE: SHIGELLA
E. COLI
ENTEROPATOGEN
SALMONELLA
YERSINIA
C.JEJUNI
ENTEROCOC
PROTEUS
PIOCIANIC
ROTAVIRUS
PARVOVIRUS
ADENOVIRUS
ENTEROVIRUS
V.NORWOLK
V.BALTIMORE
SISTEMICE:
SALMONELLA
E.COLI
YERSINIA
CAMPILOBACTER
- boli acute, apar sporadic/focare după consum de
alimente contaminate cu diverse microorganisme şi/sau
toxinele lor
Clinic :
- debut brutal
- fenomene digestive
- fenomene toxice generale.
Etiologie:
- se poate preciza doar în 40-60% din cazuri;
- enterobacteriacee - Salmonella,
- Shigella,
- E.coli
-stafilococ
-enterococ
Alimente cel mai frecvent contaminate:
-carne şi produse din carne, peşte
-lapte şi produse lactate, lapte praf
-ouă (în special raţă), praf de ouă
Patogenie
-virulența si patogenitatea germenilor,
-cantitatea de germeni sau toxine ingerate,
-caracteristici ale organismului infectat (vârsta, stare de
nutriție, boli de fond )
-conditii de mediu
La 6-36 ore de la ingestie  inflamația mucoasei gastrointestinale  pierderi de apă si electroliți prin vărsaturi și
scaun => deshidratare
-pierdere de Na, K, Ca
-astenie, hipo TA
-IRA
-acidoză
Incubația - 12-36 ore (4-48 ore)
Debut -brusc sau brutal
-stare de rău general, astenie
-cefalee, amețeli
-greață, vărsături, colici
-tegumente reci, palide
Perioada de stare
-diaree, scaune frecvente, abundente, apoase, galbenverzui sau verzi (piure de mazare)
-SAD, mialgii
-obnubilare
-febra , herpes
- hipoTA (soc infectios)-oligurie
-cefalee, ameteli, somnolenta sau agitatie
+/-sindrom meningean
Biologic
- uree 
-Cl, Ca, K scazut
- RA scăzută, BE crescut
+/- hemocultura
- coprocultura : Salmonella +, Atb
Forme clinice
-ușoare
-medii
-severe -10-14 zile
-hipertoxice  deces
Complicații
-pielonefrite
-flebite
-redeșteptarea unei colecistite
Diagnostic pozitiv
-clinic
-laborator - coprocultura
Diagnostic diferențial:
-intoxicații accidentale
-febră tifoidă
-holera
Tratament
-repaos
-dieta – alimentțtie de tranzitie
-antiemetice, pansamente gastrice
-antibioterapie
- reechilibrare hidroelectrolitică, acidobazică, HSH
Boala infecțioasă acută a colonului determinată de Shigella
-dureri abdominale,
-tenesme,
-scaune muco-pio-sanguinolente,
-fenomene toxice generale.
Etiologie
-Shigella, bacili gram negativi, imobili, nesporulaţi
A - Sh. Dysenteriae (Sh. Shigae) -10 serotipuri
B - Sh. Flexneri - 6 serotipuri
C - Sh. Boydii -15 serotipuri
D - Sh. Sonnei - 1 serotip
DIZENTERIA BACTERIANA
Patogenie
- calea de transmitere - digestivă
- doza infectantă -10-100 germeni
- multiplicare în intestin gros (sigmoid, rect)
DIZENTERIA BACTERIANA
Forme clinice:
- diaree simplă (gastroenterită)
- formă medie
- dizenterie toxică (sugar)
- colită hemoragică
DIZENTERIA BACTERIANA
Tablou clinic
Incubație
-1-7 zile (medie 2-4 zile)
Debut -brusc cu colici abdominale, diaree, tenesme
-febra
+/- vărsături
Scaune dizenterice-afecaloide, cu mucus, puroi, sânge (20100/24 ore)
-cantitate redusă (cat o spută)
-coardă colică
DIZENTERIA BACTERIANA
Tablou clinic
Perioada de stare
Scaune dizenterice
- afecaloide, cu mucus, puroi, sânge (20-100/24 ore),
- cantitate redusă (cat o spută),
- coardă colică.
Manifestări generale
- +/- febră,
- alterarea stării generale,
- cefalee,
- +/- SAD
- oligurie
DIZENTERIA BACTERIANA
Biologic
-leucocitoză cu neutrofilie,
-astrup, ionogramă,
-coprocultură, atb
Evoluție
-vindecare,
-cronicizare cu recrudescențe,
-purtător cronic.
DIZENTERIA BACTERIANA
Complicații
-nevrite periferice toxice,
-artrite nesupurative,
-anemie, scădere ponderală.
Diagnostic diferențial
-toxiinfecții alimentare,
-enterocolite cu alţi germeni (E. coli),
-dizenterie amoebiană,
-rectocolita ulcerohemoragică,
-la sugar -invaginația intestinală.
Tratament
Reechilibrare hidro-electrolotică şi acido-bazică
- soluţii pentru rehidratare orală
- i.v Ringer
Calmarea durerilor abdominale (căldură locală)
- se evită anticolinergicele
Antibioterapie – cotrimoxazol
- acid nalidixic
- ampicilină
Eubiotice, probiotice
Rotavirus – cea mai obisnuită cauză a diareei
însoţită de deshidratare la copil
- incidenţa cea mai crescută la 3-15 luni, la adulţi
determină forme uşoare
- cele mai multe îmbolnăviri – în sezonul rece
INFECŢII CU ROTAVIRUS
Transmiterea – pe cale fecal-orală
Incubaţie – 1-3 zile
Perioada de stare
– febră
- diaree apoasă ( rar cu mucus sau sânge) 5-7 zile
- vărsături
INFECŢII CU ROTAVIRUS
- clinic
- excluderea diareei bacteriene sau parazitare
- detectarea Ag rotavirus în scaun (test rapid)
INFECŢII CU ROTAVIRUS
- reechilibrare hidro-electrolitică
- combaterea vărsăturilor
- eubiotice, probiotice
E.Coli - colonizează tubul digestiv în primele 40 ore de viaţă,
aderând la mucus în intestinul gros
- majoritatea tulpinilor fac parte din flora intestinală
normală
- rol în producerea vitaminei K şi în prevenirea
infecţiilor intestinale cu patogeni
INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI
E.Coli - bacili Gram-negativi, facultativ anaerobi,
nesporulaţi
- determină - infecţii intestinale
- infecţii urinare
- meningo-encefalită neonatală
- Enterotoxic (ETEC)
- Enteropatogen (EPEC)
- Enteroinvaziv (EIEC)
- Enterohemoragic (EHEC)
- Enteroagregativ
INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI
Suşe de E. Coli - 0157-H7
- 0121
- 026
- 0103
- 0111
- produc toxine care împiedică absorbţia apei din intestin
INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI
EHEC - frecvente la om, vacă, capră şi determină:
- diaree sangvinolentă în absenţa febrei
( E.Coli este moderat invaziv)
- sindrom hemolitic-uremic cu IRA
- SIRS – prin toxina indusă de fag ( ca şi
toxina Shiga)