Transcript Bacili Gram pozitivi

Bacili Gram pozitivi
Genul Bacillus
Caractere generale:





bacili Gram-pozitivi
aerobi
aşezare în lanţuri
capete taiate drept
Spor
 central
 d spor< d bacil
 capsula (B. anthracis)
GENUL BACILLUS
FROTIU COLORAT GRAM DIN
CULTURA DE BACILLUS
FROTIU COLORAT GRAM DIN
PRODUS PATOLOGICB. ANTHRACIS
Specii :
 B. anthracis (infecţia cărbunoasă)
 B. cereus (toxiinfecţii alimentare)
 B. subtilis
 saprofit,
 toxiinfecţii alimentare -rar
 B. polymyxa
 industrial -biosinteza antibioticelor
 B. stearothermophylus
 control autoclavare
Bacillus anthracis  antraxul
infecţia cărbunoasă
 Antropozoonoză,
 caracter profesional:
 fermieri, medici veterinari, macelari, industria pielariei
 ierbivore
 ovine, caprine, bovine, mai rar la cabaline şi
suidee/suine
 pătrundere spori prezenţi pe sol.
 Omul - contactul cu
 animalul bolnav
 produsele provenite de la acestea.
ANTRAX
MOD DE TRANSMITERE
1 Antrax cutanat
1- vezicula
2- pustula
3- crusta
3
2
Antrax respirator
contaminarea: inhalarea sporilor
Antrax gastrointestinal
Contaminare: ingestia de carne
Antraxul
 Manifestarea clinică umană ~ calea
pătrundere
 Forma cutanată
 ulcer nedureros
 acoperit de o crustă de culoare neagră
 Forma pulmonară
 Forma gastro-intestinală
Patogenitate
invazie => exotoxină
3 componente:
 Antigenul protector (PA)
 Factorul letal (LF)
 Factorul de edem (EF)
PATOGENEZA ANTRAX
TOXINA-MOD DE ACTIUNE
Tratament
 Penicilina, Ciprofloxacina
 Antitoxina = ser care contine anticorpi
antitoxina
 Prevenirea bolii
 sterilizarea animalelor moarte din zonele endemice
(incinere, îngropare în gropi acoperite cu var).
 Produsele animale contaminate – autoclavate
VACCINAREA IN ANTRAX
Vaccinul Introdus in 1970
Protectie fata de forma
cutanata
respiratorie
Recomandat persoanelor intre 18-65 de ani expuse la
locul de munca si militarilor
Prezinta numeroase efecte adverse
Necesare rapeluri anuale, nu ofera protectie
Genul Clostridium
Caractere generale
 Bacili Gram-pozitivi, sporulaţi
 d spor > d bacil
 Sporul situat:
 Terminal
 C. tetani → «bat de chibrit », « bat de tobosar »
 sub terminal
 C. botulinum  « rachetă de tenis »
 Central
 C. perfringens  « bărcuţă »
 Mobili,
 Necapsulaţi
 excepţie C. perfringens → imobil, capsulat
 Strict anaerobi
Spori
Caractere generale
 Toxigeni
 Majoritatea speciilor - saprofiţi
 sol, materie organică în descompunere
Clostridium tetani - spor situat teminal
Clostridium botulinum – spor situat sub terminal
Clostridium botulinum
 Habitat : sol, intestinul omului şi
animalelor
 Botulism - clasificare
 toxinfecţie alimentară foarte gravă
 Paralizie flasca => ?
 Botulismul copilului
 Botulismul de plaga
 Heroina: injectie
 Cocaina: sinusuri
Botulismul copilului
 Sirop de porumb
 Miere
 Ipoteze:




Praf de aspirator,
Praf/sol
Constructii in vecinatate
Camere prafuite cu curenti de aer.
CLOSTRIDIUM BOTULINUM
Botulism - clinica
 Incubatie: 12-36 ore ingestie toxina,
 Rar: 6 ore / 10 zile
 Neuropatii simetrice craniale
 diplopia,
 drooping eyelids,
 Dificultate la inghitire,
 Gura uscata – voce alterata
 Paralizie flasca descendenta.
 Posibil:
 Durere abdominala
 Greata, varsaturi
 Diaree
 Disfunctie respiratorie – paralizie musculara.
Factori de patogenitate : toxina botulinică
 cea mai puternică toxină cunoscută
 “un singur gram de toxina cristalizata,
distribuita uniform si inhalata poate omora
peste 1 million de oameni“

(Arnon et al, 2001 )
 Neurotoxină
 Codificata de bacteriofag
 şapte tipuri antigenice (A→ G)
 la om implicate tipurile A,B, E
TOXINA BOTULINICĂ
 Mecanism:




blochează tramsmiterea influxului nervos
prin inhibarea secreţiei de acetilcolină
la nivelul sinapselor neuromusculare →
moarte prin paralizie flască a muşchilor
 respiratori
 stop cardiac
CLOSTRIDIUM
BOTULINUM
 Structura: bimodala A-B, proteica
 Lant greu - legatura disulfidica
 Legatura cu receptorul
 Lant usor – proteaza
 Cliveaza SNARE
 Cresterea concentratiei de Ca 2+ in
sinapsa atenueaza efectul toxinei ~
Tratament
 administrare precoce de ser
antibotulinic trivalent (A, B, E)
 după identificarea tipului antigenic
administrarea ser monovalent
Profilaxie:
 metode de conservare care distrug
sporii de C.botulinum
Tratament
 antitoxina IV – 1 fiola
 T1/2: 5-8 zilw.
 Regenerarea conexiunilor
neuromusculare.
 2-8 S – respiratie asistata ~.
Clostridium tetani
 Habitat : sol, mai ales cel îngrăşat cu
gunoi de grajd
 Tetanos : plăgi contaminate cu spori
de C. tetani la nivelul cărora există
condiţii de germinare şi elaborarea
toxinei
Factor de patogenitate : toxina
tetanică
- are două componente:
 tetanospasmina → componenta
neurotoxică
 tetanolizina → liza hematiilor
Patogeneză
 Infecţia =localizată
 plăgi, arsuri, plaga ombilicală, mucoasa uterină
port-partum post-abortum
 Germinarea sporilor →forma vegetativă →
eliberarea toxinei 
 difuzează pe cale sanguină
 se fixează pe receptori (gangliozide ale SNC)
 opreste inhibiţia sinaptică
 crize de contractură spastică generalizată şi
hiperreflexie
 toxină = unică (antigenic)
Diagnostic :pe baza semnelor clinice
(urgenţă)
Tratament




Toaleta corespunzătoare a plăgilor
ATPA
Penicilina
Imunizare pasivă cu ser antitetanic
 se prepară pe animale,
 poate neutraliza toxina doar înainte de
fixarea acesteia pe receptori
Profilaxie
 Imunizare activă cu toxoid (anatoxină
tetanică = toxină formolată care nu
mai este toxică dar este imunogenă).
 Administrat sub formă de trivaccin
diftero-tetanic-pertussis la copii = DTP
 ATPA
Germenii gangrenei gazoase
infecţie invazivă a plăgilor -> obligatoriu
polimicrobiană:





C.perfringens
C.histoliticum
C.oedematiens (novyi)
C.septicum
C.sporogenes
Gangrena gazoasa
Gangrena gazoasa
Contaminarea umana
 razboi, accidente de circulatie, alte leziuni => plagi profunde

Sporii din pamant, praf
 conditii de anaerobioza



favorizata de oxigenarea redusa, tesuturi devitalizate, cheaguri, corpi
straini,
infectii piogene,
asocierea cu alte bacterii aerobe ca: Staphiloccocus, Streptococcus,
E.coli, Proteus, Pseudomonas, Corynebacterium
 germinare
 Principalul agent etiologic - C. perfringens.
Anaerobi
Aerobi
C. septicum
Staphiloccocus
C.histolyticum
Streptococcus
C.sporogenes
C.aedematiens
E.coli,
Proteus,
Pseudomonas,
 Corynebacterium
Patogenie
 leziuni histotoxice grave
 evolutie rapida: edem, gaze, distensie,
tesut livid, necroze, miozite
 miros fetid,
 hemoliza→ anemie hemolitica,
 febra.
 Exotoxină – Mecanism
 actioneaza asupra fosfolipidelor din
membrana mitochondriala.
Patogenie
 Toxine si enzime cu rol necrozant:
 C.perfringes
 α toxina - lecitinaza
 scindeaza lecitina din mitocondriile diferitelor
celule si din SNC, fiind letala,
 toxina teta: hemolitica, necrotica





colagenaze,
hialuronidaza,
fibrinolizina,
DN-aze,
neuraminidaza, etc.
Tratament
 debridări largi, excizia ţesutului
devitalizat
 ser antigangrenos: polivalent si mixt (
Ig concentrate );
 cu anticorpi fata de toate Clostridiile
implicate si fata de toxinele lor
 antibiotice : Penicilină, Metronidazol
 Oxigen hiperbaric
Alte infectii de C. perfringens
 toxinfecţie alimentara – carne
 tocanita, sos de legume si carne
 toxinei C. perfringens de tip A.
 infectii ale tesuturilor moi
 abcese vezica biliara, uterului, trompelor
uterine si alte abcese abdominale,
 celulita localizata,
 enterita necrozanta (frecvent fatala).
Clostridium difficile
 bacil noninvaziv

 produce citotoxinele A şi B,


pot cauza moartea celulelor intestinale
denudarea mucoasei
 Diareea postantibioticoterapie:

administrarea prelungită de AB
 Clindamicina, Ampicilina, Cefalosporine
 simptome: greaţă, diaree apoasă şi uneori cu sânge, crampe
şi febră.
 Colita pseudomembranoasă: complicaţie grava, letala .
 Confirmarea diagnosticului problematică


la persoane sanatoase 3% in microbiocenoza intestinala
Pe durata bolii procentul creşte la 20%.
 Colonoscopia vizualizează leziunile mucoase tipice ~


pseudomembrane sau microabcese
riscanta
Tratament
 Metronidazol ~
 Vancomicina
 Recurenta 20-30%
 Macrolid nou
 Probiotice
 Saccharomyces
 Lactobacili
 Bacterioterapia fecala = transplant
fecaloid