Transcript Asimilarea Armelor Biologice (BW) in Programele Nationale Ofensive Prezentarea nr. 6 1. Curicula • Prohibitia CBW – Slide 1 • Amenintari la adresa Regimului de Prohibitie – Slide-uri.

Asimilarea Armelor Biologice
(BW) in Programele Nationale
Ofensive
Prezentarea nr. 6
1. Curicula
• Prohibitia CBW
– Slide 1
• Amenintari la adresa Regimului de
Prohibitie
– Slide-uri 2 - 11
• Asimilarea in Programele Nationale
– Slide-uri 12 - 17
• Terorism biologic
– Slide-uri 18 -20
2. Prohibitia CBW
• Luand in consideratie biologia moleculara, chimia si biologia devin
din ce in ce mai mult combinate intr-o singura disciplina
• Cu toate acestea, in cursul istoriei, prohibitia armelor chimice si
biologice (CBW) a evoluat pornind de la Protocolul de la Geneva din
1925 catre existenta a doua tratate: Conventia pe Arme Biologice
(BTWC) din 1975 si Conventia pe Arme Chimice (CWC) din 1997
• Aceste doua tratate internationale sunt sprijinite de o gama larga de
alte strategii si regulamente ca de exemplu controlul exporturilor, in
ceea ce se numeste “reteaua de preventie” (‘Web of Prevention’),
dar in general, regimul international de prohibitie nu este securizat
pentru ca exista vulnerabilitati in agrementele internationale, mai
ales in ceea ce priveste BTWC
3. Amenintari la adresa Regimului de
Prohibitie (i)
• Inainte de Primul Razboi Mondial
– “Inainte de 1914, arsenalurile pe care in zilele noastre
le-am asocia cu armament chimic, erau studiate in
mai multe tari cum ar fi Marea Britanie, Germania si
Japonia. Aceasta activitate de cercetare nu era
considerata critica si era motivata mai mult de
dezvoltarea industriei chimice in general decat de
faptul ca ar fi existat o nevoie explicita din punct de
vedere militar; asemenea arme, asa cum erau
construite, nu prea trezeau interesul fortelor militare.”
4. Amenintari la adresa Regimului de
Prohibitie (ii)
• Dupa Primul Razboi Mondial
– “Pe la jumatatea anului 1918, o jumatate de milion de
oameni deja devenisera victime ale armelor chimice
(CW) si unitati de artilerie existau in ambele parti
combatante ale Frontului de Vest, folosind atat cu
munitii umplute cu gaz toxic cat si cu explozive
puternice. Armele chimice (CW) incepusera sa fie
considerate ceea ce astazi am numi ‘conventionale’.
Ele erau integrate in doctrina oficiala, structura si
rutina zilnica a fortelor armate. Cum s-ar spune, cu
alte cuvinte, ele erau pe cale de a fi ‘asimilate’ (un
proces care se poate observa in istoria celor mai
multe tehnologii, atat civile cat si militare).”
5. Amenintari la adresa Regimului
de Prohibitie (iii)
• Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
– “Astfel, raspunsurile directe la cele trei intrebari ale
noastre nu sunt disputate*. Multe dintre tarile
victorioase la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi
Mondial si-au dezvoltat programe BW pentru ca
asemenea arme erau considerate importante cu
privire la retalierea cu aceeasi moneda, iar alte tari au
continuat aceste programe sau le-au re-inceput, din
acelasi motiv. Doua tari [Africa de Sud si Irakul]
despre care se cunoaste in mod definitiv ca au avut
programe ofensive in secolul trecut, au avut si ele
justificari militare pentru programele lor...”
6. Amenintari la adresa Regimului
de Prohibitie (iv)
• Consideratii in negocierea CWC
– “Prima versiune draft a tratatului… avea o
structura delicata in care compromisurile- in
sase subiecte principale: scopul obligatiilor,
verificarea conformitatii… erau puse in
balanta unul impotriva celuilalt...”
– “…Statele membre potentiale au fost, deci,
invitate sa decida… daca le-ar fi fost mai bine
cu pachetul de compromisuri sau fara el…”
7. Amenintari la adresa Regimului
de Prohibitie (v)
• “…Orice modificare sau schimbare care ar determina un
Stat sa chestioneze aderenta sa continua la CWC ar
constitui un risk al adresa tratatului. Daca anumite State
critice sau un group mai mare de State ar incepe
aceasta discutie cu privire la aderenta lor la CWC, riscul
ar deveni serios… Pentru fiecare Stat membru,
intrebarea constanta este daca beneficiile pe care le
obtin depasesc costul cerut pentru participare si daca ele
compenseaza pentru orice compromisuri cu privire la
interesul national: ne este mai bine in regim sau in afara
lui?”
8. Amenintari la adresa Regimului
de Prohibitie (vi)
• Lista de riscuri semnificative
– Noi utilizari ale armelor chimice
• Modificari in natura modului de lupta/razboi
• Cunostiinte noi in domeniul stiintelor biologice
• Arme noi pentru lupta impotriva terorismului
– Proliferarea armelor chimice
– Accentul principal pe interesele nationale
– Ignoranta distructiva
– Legitimizarea treptata, din umbra
9. Amenintari la adresa Regimului
de Prohibitie (vii)
• Razboiul modern este vazut astfel de catre
General Rupert Smith:
– “S-a schimbat motivatia noastra pentru razboi, nu mai
este obiectivul absolut de razboi industrial intre State
ca inainte
– Luptam in mijlocul populatiei
– Conflictele au tendinta sa fie eterne
– Luptam asa incat sa nu ne pierdem fortele
– Arme vechi au acum utilizari noi…deoarece uneltele
pe care le foloseam in razboiul industrial sunt cel mai
adesea irelevante in razboiul dus in mijlocul populatiei
– Partile combatante sunt cel mai adesea ne-afiliate cu
Statele…”
10. Amenintari la adresa Regimului
de Prohibitie (viii)
• “…Conflictele ultimelor doua decade din Balcani,
Caucaz, Hornul Africii, Ruanda, Liberia, Sierra Leone,
Angola, Sri Lanka, Afganistan si Irakul de dupa invazie,
au erodat distinctiile clare de altadata intre razboi, crima
organizata si eroziunea drepturilor omului. Aceste
razboaie sunt luptate prin preluarea controlului politic
sau, si mai rau, prin stramutarea populatiei civile si
plantarea semintelor discordiei si fricii. Pentru ca armele
chimice sunt in mod particular efective pentru asemenea
scopuri, ele pot avea cautare mai multa in razboaiele
care vor veni decat in cele care au fost. Asa ca, chiar
daca CWC exista, armele in sine ar putea sa aibe un
viitor…”
11. Amenintari la adresa Regimului
de Prohibitie (ix)
• “O a doua sursa pentru noi utilizari ale armelor
chimice este capacitatea cunostiintelor
dobandite in stiintele biologice sa sugereze
moduri inedite de atac care pot sa stea la baza
unor noi tipuri de arme- atractive din punct de
vedere militar sau politic. De exemplu, daca se
descopera o molecula ce poate avea un efect
now incapacitant asupra corpului uman la doze
mici, s-ar putea ca eforturi de a transforma acest
produs intr-o arma sa urmeze… Posibilitatea
aceasta nu este cu totul de neconceput...”
12. Asimilarea in Programele
Nationale (i)
• “Agentii traditionali din armele biologice (BW)
sunt toti organisme din natura sau produsii lor
toxici. Din perspectiva unui cercetator in arme
biologice, agentii BW traditionali au evoluat ‘din
fericire’ o serie de trasaturi caracteristice:
toxicitate, stabilitate, si usurinta de a fi produsi in
cantitati mari… care au ajutat cercetatorii in
alegerea anumitor patogeni [dar] au si limitat
aplicatia BW numai la caracteristicile agentilor
disponibili.”
13. Asimilarea in Programele
Nationale (ii)
• “Odata cu descoperirea tehnologiei cu DNA
recombinant, cercetatorii au dezvoltat
metodologii standard pentru a altera constitutia
genetica a unui organism. Aplicatia acestei
tehnologii la optimizarea agentilor traditionali de
arme biologice a condus la aparitia unei noi
categorii, a agentilor BW modificati
genetic…Exemple…includ rezistenta la
antibiotice, stabilitate sporita in forma de aerosol,
sau virulenta crescuta..”
14. Asimilarea in Programele
Nationale (iii)
• “Noile biotehnologii care apar acum, vor
conduce probabil la o schimbare de paradigm in
dezvoltarea agentilor BW; agentii biologici din
viitor ar putea fi de exemplu modificati sa
recunosca la nivel molecular si sa se duca la
anumite sisteme biologice umane tinta. Aceasta
este o schimbare profunda considerand modul
traditional de obtinere a agentilor BW care este
concentrat pe agenti din natura nu pe
organismul tinta..”
15. Asimilarea in Programele Nationale (iv)
Risc
Agenti Biologici Avansati
Agenti Traditionali Modificati Genetic/
Agenti Biochimici
Agenti Traditionali
Era Ante-Genomica Era Genomica (Epoca Biotehnologiei)
Anii 1940
1999
Genomul uman
este cartografiat
2003
2020
16. Asimilarea in Programele
Nationale (v)
• Etapele in dezvoltarea unui program ofensiv, partea (i)
– “1. Stabilirea uneia sau a mai multor unitati si a personalului cu
capacitate organizationala si fizica de a efectua lucrari in secret;
– 2. Cercetarea patogenilor microbieni si a toxinelor, inclusiv
izolarea sau obtinerea tulpinilor virulente sau rezistente la
antibiotice;
– 3. Productia pilot a unor cantitati mici de agent in sisteme mici de
fermentare;
– 4. Caracterizarea si evaluarea militara a agentului, inclusiv a
stabilitatii, infectivitatii, cursului infectiei, si a dozajului lui, si
fezibilitatea diseminarii lui in forma de aerosol;
– 5. Cercetare, modelare, dezvoltare, si testare a munitiilor si/sau
a echipamentului de diseminare;
– 6. Cresterea productiei de agent (posibil in mai multe etape) si
liofilizarea prin inghetare-uscare;”
17. Asimilarea in Programele
Nationale (vi)
• Etapele in dezvoltarea unui program
ofensiv, partea (ii)
– “7. Stabilizarea agentului (de exemplu prin
microincapsulare) si incarcarea lui in
rezervoare de sprayere, munitii, sau alte
sisteme de distribuire; si
– 8. Stocarea munitiilor incarcate sau goale si a
vehiculelor de distribuire, in mod posibil
acompaniat de pregatirea trupelor, exercitii de
pregatire, si dezvoltarea doctrinei”
18. Terorismul Biologic (i)
• Aum Shinrikyo si CBW
– In 1995 o secta religioasa japoneza – Aum Shinrikyo
– a atacat metroul din Tokyo cu gaz Sarin, omorand
12 oameni si vatamand aproximativ 1000 de oameni.
– Aum a incercat sa foloseasca arme biologice, inclusiv
antrax si toxina botulinica intre anii 1990-1995, dar
aceste incercari au esuat din cauza dificultatilor
tehnice
– Legea pentru implementarea nationala a BTWC in
Japonia a fost revizuita in anul 2001 pentru a acoperi
si bio-crimele. Totusi, dificultati mai raman in ceea ce
priveste combaterea bioterorismului.
19. Terorismul Biologic (ii)
• Salmoneloza in Oregon
– “Aceasta izbucnire de salmoneloza, care a afectat 751
de oameni, a fost cauzata de contaminarea
intentionata a salatelor din resturante de catre membrii
unei comunitati religioase. A fost cea mai mare
izbucnire de toxiinfectie alimentara… in Statele Unite
in 1984.
– Originea tulpinii de Salmonella typhimurium care a fost
folosita in atac a fost identificata in octombrie 1985. In
timpul unei perchezitii efectuate de politie, un lucrator
de la Laboratorul de Sanatate Publica al Statului
Oregon a gasit un flacon deschis continand discuri cu
cultura stoc comerciala de S. typhimurium intr-un
laborator clinic din incinta comunitatii religioase...”
20. Terorismul Biologic (iii)
• O campanie terorista
– “…Cei care utilizeaza arme biologice ar putea
probabil sa evite detectia prompta si astfel sa
foloseasca timpul pentru a-si stoca si reinnoi
resursele pentru a repeta atacul. Ca sa procesezi
pentru scopul atacului, un gram de spori de antrax (15 microni in marime) este intr-adevar o problema
tehnica complexa, dar, o data ce productia s-a pornit,
este mult mai usor sa faci un kilogram…”
– “…Terorismul biologic ofera posibilitatea atacurilor
repetate, subminand increderea si fortand investitia
de cat mai multe resurse pentru a obtine cat de putina
aparare…”
Prezentarea 6 Intrebari Esantion
1.
2.
3.
4.
5.
Ce se intelege prin conceptual de “asimilare” a tehnologiei?
Cum a fost aplicat acest concept in domeniul armelor
chimice si biologice?
Care este opinia ta despre faptul ca natura razboiului
modern se schimba in asa fel incat ar putea spori perceptia
utilitatii armelor chimice si biologice?
Sumarizeaza opinia lui Petro et al. cu privire la impactul
potential al biotehnologiei asupra razboiului biologic de viitor
si a bioapararii. Care este parerea ta despre opinia acestor
autori?
Care ar fi dificultatile in adresarea efectiva a riscurilor
armelor biologice si bioterorismului prin implementarea la
nivel national a BTWC? Discuta cazul cultului Aum Shinrikyo
din Japonia.
Bibliografie
(Slide 2)
International Committee of the Red Cross (2003)
Biotechnology, Weapons and Humanity. [cited 6
November 2008]. Available from
http://www.icrc.org/Web/Eng/siteeng0.nsf/htmlall/bw
h?OpenDocument
(Slide 3-4)
Perry Robinson, J.P. (1989) Supply, Demand and
Assimilation in Chemical-Warfare Armament. In
H.G.Brauch (Ed.) Military Technology, Armaments
Dynamics and Disarmament. St. Martin’s Press, New
York. Available from http://www.afespressbooks.de/html/hgb_books_15.htm
(Slide 5)
Mark Wheelis, M., Rózsa, L., and Dando, M. R. (2006)
Deadly Cultures: Biological Weapons since 1945,
Massachusetts: Harvard University Press
(Slide 6-11)
Robinson, J. P. (2008) ‘Difficulties Facing the Chemical
Weapons Convention’, International Affairs, 84 (2),
223–239. Available from
http://www.wiley.com/bw/journal.asp?ref=0020-5850
(Slide 9)
Smith, R. (2005) book The Utility of Force: The Art of
War in the Modern World. New York: Penguin.
(Slide 12-15)
Petro, J. B., Plasse, T. R., and McNulty, J. A. (2003)
‘Biotechnology: Impact on Biological Warfare and
Biodefense’, BioSecurity and Bioterrorism: Biodefense
Strategy, Practice, and Science 1(3), pp. 161-168.
Available from
http://www.liebertonline.com/doi/abs/10.1089/1538713037
69201815
(Slide 16-17)
Office of Technology Assessment. (1993). Technologies
underlying Weapons of Mass Destruction (Document No.
OTA-BP-ISC-115). Washington, DC: U.S. Government
Printing Office
(Slide 18)
Sugishima, M. (2003) Aum Shinrikyo and the Japanese Law
on Bioterrorism Prehospital and Disaster Medicine, 18(3),
179–183. Available from http://pdm.medicine.wisc.edu/
(Slide 19)
Török, T. J., Tauxe, R. V., Wise, R. P., Livengood, J. R.,
Sokolow, R., Mauvais, S., Birkness, K. A., Skeels, M.
R., Horan. J. M., and Foster, L. R. (1997) ‘A Large
Community Outbreak of Salmonellosis caused by
Intentional Contamination of Restaurant Salad Bars’,
JAMA, 278(5). pp. 389-95. Available from
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9244330
(Slide 20)
Danzig, R. (2003) Catastrophic Bioterrorism – What is
to be done?, Washington, D.C.: Center for
Technology and National Security Policy. Available
from
http://www.ndu.edu/CTNSP/catastrophic%20bioterro
r.htm at p. 2.