Transcript lp 1 – microbio – sterilizarea si dezinfectia

STERILIZAREA
SI
DEZINFECTIA
• Sterilizarea – distrugerea sau indepartarea
tuturor microorganismelor, inclusiv a
sporilor.
• Dezinfectia – distrugerea formelor
vegetative ale microorganismelor, dar nu
in mod necesar si a sporilor.
STERILIZAREA
• Agenti fizici:
- Caldura
- Frigul
- Uscarea
- Radiatiile
- Ultrasunetele
- Presiunea mecanica
- Presiunea osmotica
DEZINFECTIA / ANTISEPSIA
• Agenti chimici:
- Substante chimice elementare
- Compusi anorganici
- Compusi organici
STERILIZAREA PRIN CALDURA
• Punctul termic mortal – cea mai scazuta
temperatura care distruge in 10 minute
toate bacteriile unei specii in conditii
standard (1 – 2 ml. suspensie bacteriana
in concentratie de 50.000 UFC/ml., in
tampon fosfat, pH = 7
STERILIZAREA PRIN CALDURA
• Timpul termic mortal – cel mai scurt
interval de timp necesar pentru ca toate
bacteriile unei populatii microbiene sa fie
distruse la o temperatura data
STERILIZAREA PRIN CALDURA
• Caldura umeda:
-
Autoclavarea
Fierberea
Tindalizarea
Pasteurizarea
• Caldura uscata:
-
Cuptoare speciale cu aer cald (pupinele sau etuve)
Aducerea la incandescenta
Flambarea
Incinerarea
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA
AUTOCLAVAREA
• Caldura umeda distruge bacteriile mai
repede decat caldura uscata la aceeasi
temperatura deoarece este mai
penetranta.
• Sterilizarea prin caldura umeda utilizeaza
vaporii de apa sub presiune in autoclav.
• 121 °C – 15 min.
• 134 °C – 3 min.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA
AUTOCLAVAREA
• Bacteriile in forma vegetativa sunt distruse
la temperaturi cu 10 – 15 °C mai mari
decat temperatura lor maxima de
dezvoltare.
• Majoritatea bacteriilor in forma vegetativa
mor in timp de 10 minute la 50 – 60 °C.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA
AUTOCLAVAREA
• Majoritatea sporilor bacterieni sunt distrusi in 10
•
•
•
minute la 100 °C.
Sporii de Clostridium botulinum pot rezista 8 ore
la 100°C.
Cel mai rezistent – sporul de Bacillus
stearotermophilus, acesta necesita pentru
distrugere 15 – 18 minute la 121°C si 40 minute
la 115°C.
Sporii de B. stearotermophilus – indicator in
aprecierea eficientei sterilizarii prin caldura
umeda.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA
• Ce se poate steriliza prin autoclavare?
- Instrumentar medical
- Material moale (pansamente, campuri operatorii,
halate etc.)
- Solutii perfuzabile
- Materiale de laborator (medii de cultura, tampoane
pentru recoltari prelevate, materiale infecte).
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA
FIERBEREA
• Prin fierbere timp de 30 minute se distrug
bacteriile in forma vegetativa, virusurile si
fungii, dar rezista unii spori bacterieni.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA
TINDALIZAREA
• Sterilizare fractionata prin mentinerea
•
substantelor la temperaturi de maximum 100 °C
timp de 30 – 60 minute succesiv timp de mai
multe zile (3 – 8).
In intervalele dintre incalziri recipientele se
mentin la temperatura camerei, timp in care
eventualii spori prezenti in preparat vor trece in
forma vegetativa si astfel vor fi distrusi la
incalzirea ulterioara.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA
PASTEURIZAREA
• Prin incalziri la 62 - 85°C pe perioade de timp
•
•
variabile este o metoda de conservare a unor
produse alimentare.
Sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor si
fungii, dar rezista sporii si enterovirusurile.
In functie de temperatura se disting 3 tipuri de
pasteurizare:
- Inalta: 8 – 15 sec. la 85°C
- Mijlocie: 40 – 45 sec. la 71 – 74 °C
- Joasa: 30 min. la 62 - 65°C
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA
CUPTOARE CU AER CALD (ETUVE)
• Formele vegetative ale bacteriilor sunt
distruse prin caldura uscata in 10 minute
la 60 – 80 °C.
• Sporii cei mai rezistenti de B.
stearotermophilus in 20 minute la 180 °C.
• 1 ora – 180 °C
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA
CUPTOARE CU AER CALD (ETUVE)
• Ce se poate steriliza prin caldura uscata?
- Sticlarie de laborator
- Obiecte de portelan
- Unele instrumente medicale
- Substante sub forma de pulbere
- Solutii neapoase
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA
ADUCEREA LA INCANDESCENTA
• Se sterilizeaza ansa bacteriologica si
spatula pentru folosire unica.
• Nu se indica utilizarea acestei metode
pentru instrumente medicale (foarfeci,
pense, ace), deoarece se pot degrada.
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA
FLAMBAREA
• Trecerea prin flacara timp de cateva
secunde a obiectului de sterilizat (gura
eprubetelor, flacoanelor, partea efilata a
pipetelor Pasteur etc.).
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA
INCINERAREA
• Se foloseste pentru materialele infectate
care nu se recupereaza:
- Siringi de unica folosinta
- Pansamente
- Animale de experiente
- Deseuri biologice rezultate din laboratoarele de
-
microbiologie
etc.
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA
• Mecanismul distrugerii bacteriilor prin
caldura uscata consta in:
- accelerarea fenomenului de oxido – reducere
- asfixie
- coagulare
- carbonizare.
FRIGUL
• Bacteriile suporta, in general, mai bine
temperaturile scazute decat pe cele
ridicate.
• La temperaturi sub cea minima de
crestere metabolismul si inmultirea
bacteriilor inceteaza, majoritatea trecand
in stare de latenta.
FRIGUL
REFRIGERAREA
• La +4 - +10 ° C majoritatea bacteriilor
rezista luni si ani de zile cu conditia
eviatarii uscarii.
• Unele bacterii care se intalnesc numai la
om (meningococii, gonococii) nu sunt
rezistente si mor repede la temperaturi
sub cea optima.
FRIGUL
CONGELAREA
• In general, la 0°C efectul temperaturii este
bactericid.
• Moartea bacteriilor se produce prin
inghetarea apei de solvire cu formarea de
pungi cu solutii hiperconcentrate care au
efect toxic si/sau producerea de cristale de
gheata.
FRIGUL
CONGELAREA
• La temperaturi mult sub 0°C, de -30°C
pana la - 70°C nu se constata un efect
bactericid deoarece la aceste temperaturi
nu se formeaza pungi cu slotii
hiperconcentrate sau cristale de gheata.
• Efectul bactericid este mai puternic prin
repetarea operatiunilor de inghetare si
dezghetare.
USCAREA
• Actiunea uscarii difera in functie de forma
de viata a bacteriilor.
• Formele vegetative sunt mai sensibile,
fiind distruse prin concentrarea sarurilor si
denaturarea fizico – chimica a proteinelor.
USCAREA
• Pentru formele vegetative rezistenta la uscare
•
depinde de continutul in lipide al invelisurilor
celulare: cu cat cantitatea de lipide este mai
mare, cu atat pierderea de apa se produce mai
incet.
Ex: - micobacteriile care au in compozitia lor 40%
lipide rezista timp de 6 – 8 luni in praf,
- bacilii Gram (-) cu 20% lipide rezista doar 1 – 2 saptamani
- pneumococul moare in cateva ore in conditii de uscaciune
- gonococul se distruge imediat.
USCAREA
• Pentru conservarea bacteriilor in laborator
se intrebuinteaza liofilizarea, metoda de
uscare in stare de congelare sub vid.
• Prin liofilizare bacteriile pot supravietui
timp indelungat chiar pastrate la
temperatura camerei.
RADIATIILE
U.V. – LUMINA SOLARA
• Lumina solara, datorita continutului in U.V. are
•
•
efect bactericid, efect influentat de
permeabilitatea atmosferei.
Lumina solara constituie factorul principal de
reducere a florei microbiene a aerului, de pe
suprafata solului si in apele limpezi, putin
adanci.
Timpul de distrugere este variabil in functie de
specia bacteriana: 1h pentru E.coli, 2 – 3 h
pentru Salmonella typhi si 5 – 7 ore pentru
Mycobacterium tuberculosis.
RADIATIILE
U.V.
• U.V. (240 – 280 nm.) distrug bacteriile pe de o
parte direct prin absorbtia lor de catre acizii
nucleici si proteinele bacteriene, absorbtie
urmata de rupturi ale legaturilor chimice cu
formarea de noi legaturi intre pirimidine si pe de
alta parte indirect prin modificari ale mediului –
producerea de ozon in aer si peroxizi in ape,
compusi care nu au actiune antibacteriana.
RADIATIILE
U.V.
• In practica U.V. se folosesc pentru
•
•
decontaminarea suprafetelor si a aerului in
incaperi de policlinica si spital, in Sali de operatie
si laboratoare.
Fotoreactivarea – fenomenul prin care bacteriile
au fost “distruse” prin U.V. sunt reactivate prin
expunere la lumina puternica, cu lungimea de
unda de 400 nm.
In aceste conditii se activeaza o enzima care
desface dimerii pirimidinici formati sub actiunea
U.V.
RADIATIILE
RADIATIILE IONIZANTE
• Radiatiiile X si gamma au efect bactericid
prin ionizare cu formare de radicali de
oxigen bactericizi.
• Radiatiile ionizante se folosesc indeosebi
pentru sterilizarea produselor termolabile
(ex. instrumentar medical din material
plastic de unica folosinta).
ULTRASUNETELE
• Efectul bactericid se exercita datorita
fenomenului de cavitatie prin activarea
gazelor dizolvate in citoplasma, urmata de
ruperea peretelui celular.
• In medicina ultrasunetele se folosesc la
sterilizarea unor instrumente medicale.
PRESIUNEA MECANICA
• Majoritatea bacteriilor in forma vegetativa
rezista bine la 3.000 atm., pierderea
viabilitatii producandu-se dupa 14 ore la
6.000 atm.
• Sporii bacterieni sunt mult mai rezistenti,
necesitand pentru inactivare 12.000 –
20.000 atm.
PRESIUNEA OSMOTICA
• La o presiune osmotica mai mare, in mediu
•
hipertonic se produce “uscarea osmotica” a
bacteriilor prin trecerea in stare de latenta sau
moartea lor. Apa iese din celula, citoplasma se
retracta impreuna cu membrana citoplasmatica
care se desprinde de peretele bacterian.
Hiperosmolaritatea se foloseste in conservarea
alimentelor prin concentratii mari de sare sau de
zahar.
PRESIUNEA OSMOTICA
• In medii hipotone celula bacteriana se
hidrateaza , devine turgescenta, se rup
invelisurile obtinandu-se moartea celulei.
DEZINFECTANTE
• Substante chimice elementare:
- O2, H2,
- metale grele: Ag., Hg., Cu.
• Compusi anorganici:
- acizi: acid boric, acid salicilic, H2SO4, HCl.
- baze: NaOH
- saruri: AgNO3, clorura de Hg., permanganat de
potasiu, bicromat de potasiu, sulfat de cupru
DEZINFECTANTE
• Compusi organici:
- Detergenti – anionici si cationici
- Fenoli, alcooli, eteri
- Aldehide
- Coloranti
TEMA PENTRU STUDENTI
• Continuati prezentarea Power Point cu
detalii despre dezinfectante si antiseptice
• Clasificarea lor
• Mecanisme de actiune
• Cateva notiuni despre fiecare dintre ele
• Trimiteti pe mail la adresa:
[email protected]