Nu conțin oxigen în moleculă Acid sulfhidric H2S Acid clorhidric HCl Acid iodhidric HI REGULA DE DENUMIRE: ACID DENUMIREA NEMETALULUI Acid azotic HNO3 Acid fosforic H3PO4 Acid sulfuric H2SO4 REGULA DE DENUMIRE: -HIDRIC FORMULA GENERALĂ: HXE Conțin oxigen în moleculă E –
Download ReportTranscript Nu conțin oxigen în moleculă Acid sulfhidric H2S Acid clorhidric HCl Acid iodhidric HI REGULA DE DENUMIRE: ACID DENUMIREA NEMETALULUI Acid azotic HNO3 Acid fosforic H3PO4 Acid sulfuric H2SO4 REGULA DE DENUMIRE: -HIDRIC FORMULA GENERALĂ: HXE Conțin oxigen în moleculă E –
Slide 1
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 2
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 3
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 4
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 5
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 6
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 7
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 8
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 9
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 10
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 11
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 2
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 3
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 4
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 5
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 6
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 7
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 8
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 9
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 10
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012
Slide 11
Nu conțin oxigen în moleculă
Acid sulfhidric
H2S
Acid clorhidric
HCl
Acid iodhidric
HI
REGULA DE DENUMIRE:
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
Acid azotic
HNO3
Acid fosforic
H3PO4
Acid sulfuric
H2SO4
REGULA DE DENUMIRE:
-HIDRIC
FORMULA GENERALĂ:
HXE
Conțin oxigen în moleculă
E – nemetal
X – valența nemetalului
ACID
DENUMIREA
NEMETALULUI
-IC (Nemetalul are
valență superioară)
-OS (nemetalul are valență
inferioară)
FORMULA GENERALĂ:
HXEOY(Y-1)
E – nemetal
X – valența nemetalului
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):
• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):
• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):
• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele
componente,
prin
arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un
dop de vată. Ce observi?
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune
în evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol,
care se înroșește când este adusă la gura cilindrului
Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
La prepararea soluțiilor
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).
• lichid,
incolor,
miros
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• solubil în apă.
Turnați soluții de HCl și H2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.
Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu
poate înlocui hidrogenul din acizi.
TURNESOL
FENOLFTALEINĂ
în mediu acid
METILORANJ
În
cinci
eprubete
pune
în
ordine:
aluminiu(eprubeta 1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru
(4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat
de cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură
de argint.
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric
cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,.
La adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Indicatori
ACIZI
Turnesol
Roșu
Fenolftaleină
Incolor
Metiloranj
Roșu
Metale mai reactive
decât hidrogenul
Săruri și hidrogen
Oxizi metalici
Săruri și apă
Baze
Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi
Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă
pentru a o completa
Medicamente
Solvenți
Coloranți
Detergenți
Mase plastice
Acumulatori
Gelatina
Oxidant
Decapanți
Obținerea clorului
Mase plastice
Reactiv în laborator
Lacuri
și
vopsele
Îngrășăminte
Băuturi carbogazoase
Explozibili
Îngrășăminte
Îngrășăminte
Detergenți
Decapanți
Reactiv
în laborator
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și
substanțele de pe coloana din dreapta:
HCl
+
Mg
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
Cu
Nu reacționează
MgO
MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
ZnO
ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O
MgCO3
MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
Ca(OH)2
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O
CO2
Nu reacționează
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
sulfuric
bune
liberă
moluște
clorhidric
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
3. REBUS
1
4
C A
2
Z
3
F O
E L E C T
5
L I
6
C
R
I
S
R
C
L
B
N
F
O
H
O
O
C
O
L
I
R
N I
R
I
D
H
C
O S
T I
A
I D R I
C
ORIZONTAL
1.
2.
3.
4.
Cel mai slab acid cunoscut;
Element chimic cu Z = 3o;
Acid cu formula chimică H3PO3;
Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor,
datorită
conductibilității
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996
La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.
Realizat de prof. Florin Viu
Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012