Transcript Planificare strategică (CBTM)

Planificare strategică
CBTM
Ziua 4:
Dorina Garabajiu
9:00 – 10:30
Ce este CBTM?
CBTM (cadrul bugetar pe termen mediu):
• instrument de planificare strategică a
bugetului public naţional
• stabileşte obiectivele politicii bugetar-fiscale în
perspectiva pe termen mediu
• determină cadrul de resurse şi cheltuieli
publice pe anii respectivi (inclusiv limitele de
cheltuieli pe autorităţi publice centrale).
Obiectivele specifice ale CBTM
• consolidarea echilibrului macroeconomic şi a disciplinei
financiare prin planificarea unui buget realist
• sporirea eficacităţii cheltuielilor publice prin asigurarea
unei legături mai bune între politici, priorităţi strategice
şi cheltuielile publice în cadrul sectoarelor şi între
sectoare
• asigurarea unui nivel previzibil al resurselor alocate
autorităţilor publice centrale la planificarea şi
implementarea programelor multianuale de cheltuieli
• sporirea nivelului de transparenţă şi răspundere în
procesul de luare a deciziilor cu privire la identificarea
priorităţilor de politici şi strategiile sectoriale de
cheltuieli
Procesul de elaborare a CBTM
Participanţi
•
•
•
•
Cancelaria de Stat
Ministerul Finanţelor
Ministerul Economiei
Autorităţile publice centrale de specialitate şi
alte autorităţi publice
Structurile de coordonare a procesului CBTM
Coordonarea proceselor de actualizare anuală a SND/CBTM şi elaborare a bugetului anual
SND
CBTM/buget
Elaborarea documentului de
priorităţi
Elaborarea prognozei cadrului de
resurse şi a plafoanelor sectoriale
Elaborarea propunerilor de
actualizare a Planului SND
Elaborarea planurilor strategice de
cheltuieli pe sectoare
decembrie - februarie
februarie - martie
Elaborarea proiectului Planului
SND
Definitivarea plafoanelor
sectoriale
Elaborarea CBTM
Acordarea proiectului planului SND cu
proiectul bugetului
aprilie
Aprobarea CBTM de către CIPS
mai
Elaborarea proiectului bugetului
anual
iunie - august
Aprobarea de către CIPS a proiectului
bugetului şi a Planului SND
septembrie
Aprobarea de către Guvern a
proiectului bugetului / CBTM
Aprobarea de către Guvern a
Planului SND
Aprobarea de către Parlament a
bugetului
noiembrie - decembrie
Acoperirea cu CBTM (2009-2011)
• Bugetul de Stat
 Componenta de bază
 Fonduri speciale
 Mijloace speciale
 Finanţare externă a
proiectelor (cu excepţia
asistenţei tehnice)
• Bugetele unităţilor administrativteritoriale (UAT)
• Bugetul Asigurărilor Sociale de
Stat
• Fondul asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală
• Acoperire sectorială
 Educaţie
 Ocrotirea sănătăţii
 Protecţia socială
 Agricultura
 Cultura şi turism
 Apărarea
 Justiţia
 Ştiinţa
 Protecţia mediului
 Gestionarea drumurilor şi
transportul
 Problemele tineretului şi
sportul
• Nivel de UAT (teritorial)
 10 UAT
8
Provocările în viitor
Cu toate că, începând cu anul 2002, de când a fost introdusă iniţiativa
de elaborare a CBTM (atunci CCTM), au fost înregistrate progrese
mari , totuşi, elaborarea bugetului bazată pe politici în Republica
Moldova deocamdată este slab dezvoltată
 Capacităţile instituţionale şi procesele de elaborare a politicilor, planificare a
programelor şi elaborarea bugetului necesită consolidare în continuare.
 Este necesar să se ţină cont mai mult de capacităţi şi constrângerile bugetare în
cadrul elaborării politicilor.
 Este necesar ca aspectele constrângerilor şi prioritizării să fie abordate mai
explicit la nivel de politici.
 Este necesar de a aloca mai multe resurse bugetare pentru finanţarea noilor
iniţiative de cheltuieli, ce reies din politica în domeniu.
 Implicarea factorilor politici în procesul de planificare bugetară urmează a fi
lărgită şi consolidată.
 Urmează a fi îmbunătăţită procedura de prezentare a planurilor bugetare ale
Guvernului atât către Parlament, cât şi către societatea civilă.
9
Priorităţi în contextul continuării iniţiativei CBTM
 O integrare mai bună între procesele şi termenele de elaborare a
politicilor şi planificare bugetară.
 Introducerea unor proceduri îmbunătăţite de evaluare a impactului
fiscal asupra proceselor de luare a deciziilor politice.
 Instituirea departamentelor de politici în ministerele sectoriale.
 Introducerea clasificării programului bugetar, care să asigure
legătura dintre alocarea resurselor şi politici şi strategii.
 O axare mai pronunţată pe identificarea reformelor necesare
pentru o alocare mai eficientă a resurselor bugetare pentru
finanţarea noilor iniţiative.
 Perfecţionare şi o integrare mai eficientă în CCTM şi prezentarea
Bugetului – o axare mai pronunţată pe obiectivele pe care şi le
stabilesc ministerele.
10
Originea CBTM şi practicile internaţionale
• Marea Britanie
• Noua Zeelandă
• Australia - CBTM sub-naţionale autonome la
nivelul statelor
• Africa de Sud - toate nivelurile de bugete
(central, regional şi local)
• Statele Unite ale Americii
Vă mulţumesc!
Comunicare, consultare şi
participare în procesul de
planificare strategică
Ziua 4:
Dorina Garabajiu
10:45 – 12:15
Consultare şi comunicare: oriunde,
oricând
Identificarea
problemei
Identificarea
alternativelor
Stabilirea agendei
Consultări
Evaluarea ex-post
Monitorizarea
comunicare
Implementarea
politicii
Evaluarea ex-ante
Decizia cu privire
la politici
Decizia cu privire
la finanţarea
politicii
14
Necesitatea comunicării
Nevoia de comunicare provine din:
– natura regimului politic şi mecanismul de luare a deciziilor
în societate
– probabilitate redusă de implementare a politicilor publice
puţin cunoscute, neînţelese (în special pe termen lung)
– principiile politicilor competitive şi a bunei guvernări
(transparenţă şi responsabilitate)
– necesitatea de a asigura calitatea şi relevanţa politicilor
– nevoile specifice ale diferitelor etape din ciclul de
planificare strategică
– necesitatea de a mări şansele de succes privind punerea în
aplicare a politicilor, etc.
Cu cine consultăm?
• Părţi interesate: interesele lor şi influenţa
acestora asupra politicilor
• Parteneri: potenţialul de cooperare mutual
avantajoasă
• Grupuri ţintă: beneficiarii politicilor
16
Cum identificăm părţile interesate?
Întrebări cheie:
• În ce domeniu ar putea acţiona / influenţa politica?
• Care grup / organizaţii operează în acest domeniu?
• În ce mod îi va afecta pe aceştia politica (pozitiv /
negativ)
• Care dintre ei dispun de resurse şi influenţă pentru
a o promova şi interveni?
• Care sunt cele mai potrivite mijloace de comunicare
disponibile cu acei care au influenţă
17
Cum identificăm partenerii?
Întrebări cheie:
• În ce domeniu ar putea acţiona / influenţa politica?
• Care sunt principalii jucători de operare în acest
domeniu?
• Cu care din jucători în acest domeniu am dori să
stabilim o relaţie?
• Care dintre jucători are cel puţin unele din
preocupările-cheie şi interese comune?
• Care parteneri ar putea să ne acorde sprijin/ajutor
în formularea şi punerea în aplicare a politicii?
18
Cum identificăm grupul ţintă?
Întrebări-cheie:
•
•
•
•
În ce domeniu ar putea acţiona / influenţa politica?
Cine sunt clienţii, ale căror nevoi sunt abordate?
Cine ar trebui să obţină informaţii despre politică?
Care sunt caracteristicile comune ce ne ajută să
clasificăm această audienţă (necesităţile, relaţiile,
caracteristicile demografice, etc.)?
• Care sunt modalitaţile / canalele de comunicare ce
ne vor ajuta să ajungem la aceste grupuri-ţintă?
19
Comunicarea la diferite etape
Constatarea şi actualizarea
problemei: agenda are
relevanţă pentru societate
Implementarea
politicii
Implementarea opţiunii
selectate, explicarea politicii,
clarificarea punctului de
vedere al societăţii şi a
părţilor interesate
Evaluarea ex-post,
actualizarea acţiunilor
Determinarea
agendei
Necesităţile
societăţii
Acţiunile
primite,
aprobate
Studierea problemei,
definirea cele mai
bune solutii, analiza
previziuni, evaluare
ex-ante a politicilor şi
de consultare cu
partenerii
Elaborarea
politicii
Alegerea solutiilor
optime, ţinând cont de
evaluarea iniţială şi de
consultarea cu părţile
interesate
20
Tipuri de comunicare
• Informare
• Consultare
• Participare / implicare activă
21
Modalităţi de comunicare
•
•
•
•
SONDAJE
GRUPURI DE LUCRU
MASS-MEDIA
CORESPONDENŢA
Implementarea
politicii
•
•
•
•
•
MASS-MEDIA
SONDAJE
CERCETĂRI
CORESPONDENŢĂ
CONSULTĂRI?
Determinarea
Agendei
Necesităţile
societăţii
Luarea
deciziei
•
•
•
•
•
CERCETĂRI
GRUPURI DE LUCRU
FORUM-URI
CONSULTAŢII
FOCUS-GRUPURI
Elaborarea
politicii
•STRUCTURĂ OFICIALĂ,
BULETIN
•CONSULTĂRI PUBLICE
• MASS-MEDIA
•LOBBY-ISM
22
Ce NU este comunicarea?
• Să întrebi pe oricine ce
îşi doreşte
• Vorbăraie şi trăncăneală
“ca între femei”
• O modalitate de a
dovedi că publicului
place ideea ta, chiar
dacă a stat pe raft un
timp, oricum
• Uşoară
Transparenţa decizională
în Republica Moldova
Baza legală:
• Legea Nr. 239 din 13.11.2008 privind
transparenţa în procesul decizional
• Hotărârea Guvernului Nr. 96 din 16.02.2010
cu privire la acţiunile de implementare a
Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008
privind transparenţa în procesul decizional
Ce spune realitatea?
Raportul de monitorizare a transparenţei decizionale în cadrul
organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
(ADEPT)
Cauze majore de insucces:
• carenţele cadrului legislativ şi inadvertenţele
conţinute în Lege şi Regulamentul privind
transparenţa decizională;
• lipsa unor cerinţe standardizate privind procedurile,
regulile interne de asigurare a transparenţei în
procesul decizional impuse tuturor organelor
autorităţilor publice centrale;
• formalism şi conştientizare redusă de către
funcţionarii autorităţilor publice a importanţei
asigurării transparenţei în procesul decizional.
http://www.e-democracy.md/activities/transparenta-decizionala-1/
De ce???
Rezultate extreme ale proastei comunicări
Rezultatul bun a întâlnirilor se determină după:
• un bun rezultat - realizarea scopului urmărit
•un bun proces
Uneori acestea merg împreună…
27
Vă mulţumesc!
Comunicare eficientă!