Transcript 671_majlat

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRILOR PROFESIONALE
NIVEL II
INSTALAŢIA DE PORNIRE
Îndrumător:
Prof. CORBOŞ ADRIANA GABRIELA
Elev: MAJLAT LARISA LOREDANA
CUPRINS
CAPITOLUL 1. Condiţii si metode de pornire
3
CAPITOLUL 2. Construcţia instalaţiei de pornire cu
demaror
CAPITOLUL 3. Metode de uşurare a pornirii
motoarelor
CAPITOLUL 4. Intreţinerea, defecte în exploatare şi
repararea instalaţiei de pornire
4
10
CAPITOLUL 5. N.T.S.M., P.S.I
20
Bibliografie
23
14
CAPITOLUL 1.
Condiţii si metode de pornire
Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turaţii minime arborelui
cotit cu ajutorul sursei exterioare de energie.
Pornirea este influenţată de un şir de factori, ca:
 temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea este mai dificilă
datorită formării mai greoaie a amestecului carburant condiţionată de
vaporizarea combustibilului şi atingerea temperaturii de aprindere;
 natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin scânteie pornesc mai
uşor datoritâ vaporizării mai uşoare a combustibilului, formării mai rapide a
amestecului carburant şi atingerii temperaturii de aprindere în timp mai
scurt faţă de motoarele cu aprindere prin compresie;
 tipul instalaţiei de răcire . Motoarele răcite cu aer pornesc mai uşor ca cele
cu răcire prin lichid.
Metoda de pornire depinde de natura energiei externe şi poate fi:
 pornire manuală, la care turaţia minimă necesară este asigurată de către
conducătorul auto prin manivelă. La capătul anterior, arborele cotit este
prevăzut cu un organ special, racul, cu care cuplează manivela pentru
antrenare. Turaţia fiind mică se utilizează la MAS până la 73 kW ( 100CP )
şi la MAC până la 22 kW ( 30CP );
 pornire cu demaror electric, ce antrenează arborele cotit, printr-un angrenaj
format din pinionul de pe axul său şi coroana dinţată de pe volant.
CAPITOLUL 2
Construcţia instalaţiei de pornire cu
demaror
1.
2.
3.
4.
5.
E.
m.
K.
b.
f.
p.
c.
Demaror
Contact cu cheie
Conductoare de
legătură între baterie şi
demaror
Conductoare de
legătură cu contactul
de pornire
Baterie
Electromagnet
Miez
Armătură
Borne
Furcă
Pinion
Coroană dinţată
1. Stator
5. Electromagnet
9. Cuplaj de siguranţă cu role
2. Rotor
6. Mecanism de cuplare
10. Bornă
3. Lamelele colectorului
7. Furcă
11. Bornă
4. Perii
8. Pinion
12. Bornă
Funcţionarea demarorului
Când contactul cu cheie 2 (figura 3)
se află în poziţia de pornire a
motorului, demarorul se alimentează
de la bateria de acumulatoare 1,
electromagnetul de enclanşare 3
încheie contactul A şi curentul circulă
prin înfăşurările auxiliare 4 şi 5 şi
rotor ce dau natere unui câmp
magnetic, care face să se
învârtească rotorul cu o turaţie
redusă, deplasându-l în acelaşi timp
axial pentru cuplarea pinionului cu
coroana de pe volant.
Prin deplasarea rotorului , se
eliberează clichetul 8 şi este atrasă
armatura 7, închizând contactul B,
care determină intrarea în circuit a
înfăşurărilor principale 6, şi rotorul 9
se va învârti cu turaţie nominală ,
dezvoltând puterea maximă pentru
pornirea motorului termic.
La întreruperea contactului cu cheie,
rotorul revine la poziţia initiala, fiind
retras de un arc de readucere.
CAPITOLUL 3
Metode de uşurare a pornirii
motoarelor
Pe timp rece, condiţile de formare şi aprindere a
amestecului carburant sunt îngreunate, ceea ce
impune măsuri speciale de pornire a motoarelor
ca:
Preîncălzirea generală a motorului prin introducerea
de apă caldă în instalaţia de răcire a motorului;
apoi se comandă contactul pentru pornire.
Pe timp foarte friguros, operaţia se repetă în prealabil
de două şi chiar trei ori.
Preîncălzirea aerului aspirat (la MAC) prin utilizarea
bujiilor incandescente sau a instalaţiei cu termostat
(dispozitiv pentru favorizarea pornirii).
Bujiile incandescente
Bujiile incandescente (figura 4 ) se montează
la camerele de ardere ale cilindrilor şi sunt
conectate la circuitul electric. La pornire, se
aduce contactul cu cheie în poziţia de
alimentare a bujiilor timp de 30 s şi rezistenţele
de forma spirală devin incandescente ,
preîncălzind aerul aspirat şi amestecul
carburant se autoaprinde mai uşor la
acţionarea demarorului. Bujiile incandescente
sunt legate în serie , la sursa curent, prin
intermediul contactului cu cheie.
Numărul bujiilor incandescente depinde de
numărul cilindrilor motorului termic.
Instalaţia cu termostart
1. Rezervorul
termoinjectorului
2. Termoinjector
3. Galeria de admisie a
aerului
4. Filtru de aer
5. Contact cu cheie
6. Termostarter
7. Lampă de control
roşie
CAPITOLUL 4
Intreţinerea, defecte în exploatare şi
repararea instalaţiei de pornire
Reguli de întreţinere legate de demaror, dar şi de bateria de acumulatoare:
 să verifice starea bornelor şi conductoarelor de legătură cu bateria de acumulatoare;
 verificarea fixării demarorului pe motor (se face la aceeaşi periodicitate);
 bateria de acumulatoare să fie încărcată pentru a putea furniza curentul necesar pornirii,
mai ales pe timp rece, şi să nu fie prea suprasolicitată prin porniri dese şi de lungă durată;
 la pornire, nu se vor face mai mult de 3-4 încercări cu o durată de 5 s, cu pauze între ele de
30 s ;
 pe timp rece, se iau măsuri suplimentare de pornire , eventual prin preîncălzirea motorului,
iar la autoturisme prin acţionarea prealabilă cu manivela pentru “ruperea uleiului”;
 motoarele mari pot fi pornite pe timp rece, cu dispozitive speciale, montate în locul
manivelei;
 periodic, la 10000-15000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului şi arborelui filetat;
 se va evita stropirea cu lichide, iar la spălarea motorului, se protejează demarorul cu o folie
de material plastic;
 distanţa între pinion şi volant trebuie să fie de 2-4 mm şi se verifică periodic, iar la nevoie se
reglează;
 contactul cu cheie şi conductoarele aferente se controlează periodic, în deosebi fixarea
bornelor de legatură şi funcţionare;
 se controlează periodic, cuplarea releului electromagnetic şi modul de culisare a pinionului
de către furcă ;
 la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat să se decupleze ambreiajul pentru micşorarea
forţelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc în uleiul de
transmisie din carter , a cărui vîscozitate este mărită iarna;
Defectele în exploatare ale instalaţiei de pornire
1. Motorul are pornirea greoaie
•
Căderea de tensiune normală
•
încovoierii arborelui rotorului
•
griparea pinionului de cuplare
•
scurtcircuitarea înfăşurărilor sau a
colectorului
•
arderii armăturii sau bornelor
releului electromagnetului, precum
şi arderii colectorului
•
uzarea sau griparea periilor în
culisele lor.
2. Motorul nu porneşte
•
Bateria de acumulatoare
descărcată sau defectă
•
legăturile slăbite sau oxidate
Repararea instalaţiei de pornire
După demontare , dezansamblare
şi curăţirea componentelor
demarorului, acesta se supune
examinării şi constatării
defectelor pe stand special sau
cu ajutorul unor dispozitive.
După antrenarea demarorului (
maximum 5 s) , se urmăresc
pe aparate intensitatea şi
tensiunea şi se compară cu
cele indicate de fabrica
constructoare, interpretandu-se
astfel :
 la tensiune nominală, când
curentul absorbit depăşeste
valoarea indicată a tipului
respectiv de demaror,
defecţiunea constă în
scurtcircuitarea spirelor , sau la
“masă”;
 la o tensiune nominala, dar
curentul absorbit este inferior
celui recomandat, există uzuri
ale periilor, presiune
insuficientă a periilor pe
colector, oxidari puternice ale
lamelelor , sau îmbâcsirii
colectorului cu praf de carbine
de la perii.
CAPITOLUL 5. N.T.S.M., P.S.I
Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionale
având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea
procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi
sănătăţii salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul
de muncă.
Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor
ergonomice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru
reducerea efortului fizic, precum şi măsuri adecvate pentru
munca femeilor şi a tinerilor
Normele generale de protecţia muncii cuprind regulii şi măsuri
aplicabile în întreaga economie naţională
Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni
proprii de aplicare a normelor de protecţie a muncii, în funcţie de
particularitatile proceselor de muncă.
Contractele colective de munca ce se încheie la nivelul unitaţilor,
grupurilor de unitaţi, ramurilor de activităţi, precum şi la nivel
naţional vor cuprinde, obligatoriu, cauze referitoare la protecţia
muncii, în conformitate cu prevederile prezentei legi, a căror
aplicare să asigure prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale.
BIBLIOGRAFIE
1.
Gh. Fratila - Automobile, cunoastere
întretinere si reparare,
2. Caietele de cursuri de la specialitate din
timpul liceului
3. A. Baranescu - Motoare cu ardere
interna
4. Manualul de reparatii al autoturismelor
Dacia, Ed Uzinei de autoturisme Pitesti
5. Normativ de protectia muncii