Transcript histo – Muschi neted si Sistem circulator

ŢESUTUL MUSCULAR NETED
Unitatea morfofuncţională este fibra musculară netedă:
- aspect fusiform
- lungimea de 16-20 
- diametrul de 3-8 .
Aceste dimensiuni cresc semnificativ în uterul gravid:
- 20-35  diametrul
- 500  lungimea
F.m. neteda se poate divide

Localizarea fibrelor musculare netede:

izolate, în ţesutul conjunctiv al unor organe (prostată,
splină, ţesutul conjunctiv al orbitei);

formează muşchi individualizaţi: muşchiul erector al
firului de păr, muşchii constrictor şi
dilatator pupilar, muşchiul ciliar;

grupate în fascicule,
-care formează straturi în pereţii organelor cavitare:
• vase : orientare circulară
• organele tubului digestiv : longitudinal,
circular sau oblic.
Gruparea fibrelor în
fascicule
Solidarizarea fibrelor în
fascicule este realizată
de o reţea de fibre de
reticulină
Fibre musculare netede cu orientare circulara
-vase-
Fascicule → Straturi → Tunici
Structura histologică a fibrei musculare
netede

Fibrele musculare netede sunt formate din:
sarcolemă
sarcoplasmă
nucleu.
Sarcolema
- prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale
- sistemul tubular transversal lipseşte
- nu există celule satelite
- există trei zone de specializare morfo-funcţională, vizibile în
ME: - caveole
- arii dense
- jonctiuni intercelulare
Caveolele:
- reprezintă microinvaginaţii ale sarcolemei,
care cresc considerabil suprafaţa fibrei
(fiind echivalentele tubilor T din
fibrele musculare striate).
-
in vecinatatea REN -f. slab dezvoltat
-
-
rezervor de Ca
introduc Ca in celula din
mediul extracelular
- sunt implicate în homeostazia
intracelulară a calciului şi
sechestrarea ionilor de calciu
Ariile dense:
- reprezintă zone de material electrono-opac, ataşate pe
versantul intern al sarcolemei
- constituie locusuri de ataşare pentru filamentele subţiri de
actină
- sunt mai numeroase la capetele fibrelor

Arii dense
Joncţiunile intercelulare
• Joncţiunile comunicante (nexus,
gap):
- apar în regiunile unde fibrele sunt
foarte apropiate
- asigură trecerea rapidă a impulsului
nervos de la o celulă la alta
- asigură şi comunicarea ionică între
celule.
• Joncţiunile de aderenţă
(intermediare)
- au rol de solidarizare intercelulară.

Sarcoplasma - eozinofilă ( in H-E), conţine:
a. organite citoplasmatice comune (perinuclear):
- mitocondrii – ATP - energie
- Ap. Golgi, lizozomi, ribozomi
- reticul sarcoplasmic – sursa de Ca
- se dispun în jurul nucleului în fusul sarcoplasmic axial.
b. incluziuni citoplasmatice de glicogen şi lipide
c. nucleul unic, central, alungit, cu capete rotunjite, eucrom
În fibra musculară contractată, nucleul are aspect spiralat.
d. miofibrile (periferic, nu sunt asezate ordonat) :
MO- aspect omogen

La ME miofibrilele :
 filamente de actină
 filamente de miozină
 filamente intermediare
 corpi denşi
a. Filamentele de actină conţin actină, tropomiozină şi caldesmonă
(28/4/1)


Actina şi tropomiozina au structură ~ a celor din fibrele
musculare striate.
Caldesmona este o proteină reglatoare
- în repaus împiedică interacţiunea actină-miozină
- combina proprietatile troponinei I si T din muschiul striat
Calmodulina - proteina ce preia rolul troponinei C fiind capabila fiind
sa fixeze 4Ca (2+) intr-un complex Ca 2+ - calmodulina care
face parte din sistemul mesagerilor secundari ce cresc activitatea
proteinelor contractile

b. Filamentele de miozină
- sunt dispersate in celulă, printre filamentele de actina (A/M 12-15/1)
- au structură asemănătoare celor din fibrele striate
- au activitate ATP-azică mai redusă
- interactiunea cu actina este conditionata de actiunea kinazei lantului
usor al miozinei (MLCK (miozin-light-chain-kinaza) care este activata
de complexul Ca2+- calmodulina → contractia
c. Filamentele intermediare
- sunt situate în jurul corpilor
denşi.
- au rol de citoschelet
- alcătuite din :
• vimentina si desmina in fibrele
musculare netede vasculare
• desmina in fibrele musculare din
afara vaselor.
d. Corpii denşi
- reprezintă zone
electronodense, care ancorează
filamentele subtiri si
intermediare
- se consideră că sunt
echivalenţii discului Z
- α actinina
Nu există aspect striat
transversal- filamentele sunt
dispuse relativ neordonat
(oblic, in axul lung al celulei
→ scurtarea
accentuata a f m netede)
Nu exista sarcomere
Mec. contracţiei
Actina
Miozina
Caracteristicile contracţiei în fibrele musculare netede
- se realizează prin interacţiunea între actină şi miozină
particularitatea: o parte dintre punţile transversale ale miozinei sunt
permanent ataşate de actină → tonusul intrinsec al muşchiului neted.
- forţa de contracţie este mai redusă
- viteza de contracţie este mai redusă
- lentă, prelungită, involuntară
- ritmică, asigurând deplasarea conţinutului în organele cavitare.
- autonomă, SNV având rol de modelare a contracţiei şi nu de iniţiere a ei
-
-
F.m .netedă
- Origine: cel mezenchimala, pericite
- Sintetizează elemente ale matricii extracelulare
- Are capacitate de diviziune
- Nu: sarcomere
- Nu prezinta aspect striat transversal
Ţesut muscular neted- HE
FIBRE MUSCULARE NETEDE SI
SCHELETALE –col H-E
Sistemul
circulator
Reprezentat de :
- vasele sanguine
- vasele limfatice
- inima

Origine : mezoderm
Vasele sanguine reprezintă un sistem tubular închis,
format dintr-o serie de structuri adaptate funcţiei de
vehiculare a sângelui: artere, vene, şi capilare

CARACTERE GENERALE ALE VASELOR SANGUINE
- structuri tubulare
- au peretele format din trei tunici (cu excepţia capilarelor):
intima : endoteliu, MB, strat subendotelial, LEI
media : lame elastice/ fibre musc. netede , LEE
adventiţia: tes. conj. lax
- Nutriţia: • vasele din adventiţie (vasa vasorum), asigură nutriţia
adventiţiei şi a treimii externe din medie,
• restul peretelui este hrănit prin difuziune, dinspre
lumen
- Inervaţia peretelui vascular este asigurată de fibre
nervoase simpatice (mai numeroase în peretele arterial), cu rol
vasoconstrictor - Vasele se caracterizează prin plasticitate şi capacitate adaptativă.
endoteliu
str. subendotelial
LEI
CAPILARELE SANGUINE

reprezintă conducte foarte fine, cu diametrul între 6 30 .

Localizare: în toate organele şi ţesuturile (excepţii:
epiteliile, cartilajul, corneea, cristalinul)

Rol : realizează schimburile dintre sânge şi ţesuturi.
(reţele de forme variabile)
Structura generală a capilarelor
2.
perete capilar
ţesut conjunctiv pericapilar.

1. Peretele capilar :

Endoteliu - situat pe o LB

cel endoteliale – prezintă
microvilozităţi
 receptori de suprafata (LDL,
1.
insulina, histamina)


vezicule de pinocitoză
secretă numeroase subst.
care vor intra în componenţa
matricii extracelulare
Complexe jonctionale

Lamina bazală, - este secretată de celulele endoteliale,
- rol mecanic, de suport şi permeabilitate
selectivă pentru apă şi molecule mici.

Stratul subendotelial
2.Ţesutul conjunctiv pericapilar
- alcătuit din SF,
fibre colagene, elastice, reticulină,
fibroblaste,
macrofage (histiocite)
mastocite
pericite (rol contractil- reglează
fluxul sanguin în capilare)

rol în reacţiile de apărare prin:
- mastocite, care eliberează substanţele conţinute în granulaţii
- macrofage, caracterizate prin proprietatea de fagocitoză.
Capilare
CLASIFICAREA CAPILARELOR

Din punct de vedere
morfologic:

capilare
preferenţiale

capilare adevărate
1.Capilarele preferenţiale (capilare arteriovenoase sau directe)



se găsesc în prelungirea directă a arteriolei care le dă
naştere
se continuă direct cu venula;
sunt constituite din trei segmente:
 metarteriola - continuă arteriola
- conţine în perete celule musculare izolate
sau grupate
 segmentul proximal - celulele contractile se răresc





segmentul distal - fără elemente contractile
- se continuă cu venula
au lumen regulat, relativ larg;
nu posedă dispozitive de tipul sfincterelor precapilare;
au o bogată inervaţie vegetativă.
este asigurată o circulaţie continuă între arteriole şi
venule.
2. Capilarele adevărate
- sunt numeroase
- nu se prelungesc niciodată cu vasul care le dă naştere (fac un unghi
drept sau ascutit cu vasul de origine);
- se ramifică si se anastomozează → reţea
- au lumen neregulat - îngust spre partea arterială,
- mai larg spre partea venoasă, → traiect sinuos;
- la origine sunt înconjurate de sfincterul precapilar, reprezentat de
un manşon de celule musculare netede;
- circulaţia este intermitentă, datorită contracţiei sfincterelor
precapilare.
Capilarele adevărate se clasifică în trei tipuri:
 cu peretele continuu (comune)
 fenestrate
 sinusoide
a. Capilarele cu perete continuu (cap. comune):
 Endoteliul continuu - celulele endoteliale sunt legate între ele prin
interdigitatii si complexe jonctionale
MB continuă

Localizare:
 ţesutul conjunctiv
 sistemul nervos central
 timus
 plămâni
 muşchi
 piele
b.Capilarele fenestrate



Endoteliu discontinuu -prezintă pori, cu Ø 30-50 nm, cu sau
fără diafragm (prin care pot trece
lichide şi macromolecule)
MB. continuă, subţire;
Localizare – zonele cu functii de filtrare, secretie, absorbtie:
 glomerulul renal
 glandele endocrine
 mucoasa tubului digestiv.
c. Capilarele sinusoide
Perete discontinuu :
- MB este discontinuă, inegală ca grosime
- celulele endoteliale sunt discontinue, despărţite unele de
altele prin spaţii de 0,1-0,3µ, lipsite de diafragm;
- traiect sinuos si calibru neregulat;
- sunt largi (30-40µ),
- adaptate pentru circulatie lentă,
favorizând schimburile dintre
sânge şi ţesuturi;


Localizare:
 ficat (endoteliul format din celule endoteliale si macrofage)
 glande endocrine
 organe hematopoetice şi limfoide
Histofiziologia capilarelor

Permeabilitate selectivă




Efect anticoagulant
Rol metabolic


Oxidarea LDL de radicalii liberi
Rol secretor

F. ce regleaza fluxul sg si rezistenta vasculara





Difuziune
Transport transcelular
(endotelina, ACE, PG, TXA2 vasoconstrictori/
oxid nitric, EDRF- vasodilatator)
F de crestere: FbGF
IL 1, 6 8
Rol de apărare


Mf, mastocite
r. imunologice
ARTERELE

Perete gros
CLASIFICAREA ARTERELOR

În funcţie de diametrul lumenului, se disting următoarele
tipuri de artere:



artere mari (elastice)
artere medii (musculare)
artere mici (arteriole)
Arterele elastice

Ex. : Aorta, a. pulmonare, a. subclavie, a. carotida comună

Sunt supuse variatiilor
mari de presiune
Peretele arterial este
format din trei tunici:


intima sau
endartera - 10%

media - 80%

adventiţia - 10%.
Intima (endartera) – 10%
Endoteliu – epiteliu simplu pavimentos
- în citoplasma există granule Weibel-Palade (factorul von Willebrand)
- este elaborat de majoritatea celulelor endoteliale, dar este stocat
numai în artere.


Membrană bazală
Strat subendotelial
conţine:
 fibre colagene, elastice
 SF amorfă,
 rare fibroblaste,
 fibre musculare netede
 histiocite (macrofage)
Limitanta elastică internă
este greu vizibilă, alcătuită
din 3-4 lamele elastice
fenestrate

Media (tunica mijlocie) – 80%

Lame elastice fenestrate cu orientare concentrică.


Nr si grosimea lamelelor variaza cu varsta si cu valoarea TA
Ţesut conjunctiv de legătură, care solidarizează lamele elastice,
cu:



SF bogată în GAG,
fibre colagene şi elastice.
Celule musculare netede



Jonctiuni gap
Pot migra sau prolifera in tunica intima
Limitanta elastică externă
este prezentă.
Artera de tip elastic - tunica
medie
Adventiţia (tunica externă) - 10%
Ţesut conj. lax
 Celule
 SF
 Fibre colagene şi
elastice,
(dispuse spiralat
sau longitudinal)


În adventiţie se găsesc vasele nutritive ale arterelor şi nervi
(vasa vasorum şi nervi vasorum).
Nu contine vase limfatice
Aorta
col. HE
col RFW
Structuri senzoriale din peretele arterial

Arterele mari prezintă
trei tipuri de structuri
senzoriale specializate:
sinusul carotidian,
corpusculul carotidian
si corpii aortici

Terminatiile nervoase
din aceste structuri
monitorizeaza
presiunea si compozitia
sângelui
Arterele musculare
Au peretele alcătuit din trei tunici:
 5-10% intima (endartera)
 50% media
 40-45%
adventiţia.
Intima (endartera) 5-10%



-

Endoteliu
Membrană bazală
Stratul subendotelial
este mai gros decat la Ao
fibroblaste
fibre de reticulină şi elastice
Limitanta elastică internă - este foarte bine conturată,
- formată din mai multe lame elastice fenestrate
- element de diagnostic
Media – 50%

fibre musculare netede, dispuse concentric ;



lamina externa; rol secretor
ţesut conjunctiv de legătură - format din fibre de reticulină, elastice
- substanţă fundamentală redusă.
Limitanta elastică externă reprezentată printr-o reţea elastică
tridimensională, greu vizibilă.
Adventiţia (tunica externă) 40-45%


Fibre elastice şi de colagen I (cu orientare longitudinală,
spiralate)
Celule
Substanţă fundamentală
(bogată în dermatan şi
heparan sulfat).


În adventiţie se găsesc vasele şi nervii arterei.
Arteriolele

Sunt artere musculare de tip particular, cu raportul dintre
lumen şi grosimea peretelui de 1:2
Intima

Endoteliu (prelungiri - jonctiuni gap ce asigura comunicarea cu f.m.netede din
medie)



Membrană bazală
Strat subendotelial subţire
Limitanta elastică internă, care este subţire şi fenestrată
Media
■ 1-3 rânduri de fibre musculare netede, legate prin fibre de
reticulină şi elastice.
■ Limitanta elastică externă lipseşte
Adventiţia
■ fibre de reticulină şi colagen dispuse longitudinal,
■ fibre elastice rare şi puţine fibrocite.
Arteriole
Rol: realizeaza rezistenta periferica
regleaza fluxul sanguin ce intra in patul capilar
Modificări normale şi patologice în artere

Alteratii legate de vârsta
(modificări de uzura)

arterioscleroza se caracterizează prin:
- diminuarea elasticitătii
structurilor elastice
- înlocuirea lor prin fibre
colagene rigide;

In ateroscleroză - plăci
ateromatoase ce scad diametrul
lumenului.
Ateroscleroză - plăci ateromatoase
VENELE

Tonus mai slab

Perete mai subtire
intima - 5%
 media - 15%
 adventiţia - 80%.


Intima (endovena) 5%
 endoteliu, dispus pe o membrană bazală
 stratul subendotelial şi limitanta elastică internă sunt practic
absente.

Media - 15% formată din
fibre colagene şi rare
fibre musculare netede,
Limitanta elastică externă
lipseşte.








Adventiţia - 80% ţesut conjunctiv lax,
multe fibre colagene
rare elemente elastice şi musculare;
vase limfatice
Vena
Artera
Vena
Pachet vasculo-nervos
CLASIFICAREA VENELOR

În funcţie de calibru, venele sunt: mici, mijlocii, mari
Venele mici (venulele postcapilare) (sub 1 mm)
- perete asemănător capilarelor, cu endoteliu subţire.
- peretele venulelor, ca şi al capilarelor, este permeabil şi
permite schimburile nutritive între sânge şi ţesuturi.


Endoteliul unor venule localizate în organe limfoide este
format din celule cubice, înalte.

Venule postcapilare
Limfoganglion
venule postcapilare
Venele medii (→10mm)



Cele mai numeroase
Prezintă pe traiectul lor valve
Histologic, valvele sunt formate
din:
 ax central lamelar, de natură
fibro- elastică,
 tapetat de:
 celule endoteliale
 membrana bazală
 la baza lor - câteva fibre
musculare dispuse
longitudinal.
Vena – valve venoase
Varice
Venele mari (>10mm)

Reprezentate de : venele cave, v. pulmonare, vena portă, renală,
v. jugulară internă, iliacă, venele azygos.

Intima - prezintă în plus şi un strat subendotelial cu fibrocite şi o reţea
de fibre elastice.
Media – subţire
Adventiţia : multe fibre elastice,
colagene, vasa vasorum.
• în vena cavă inferioară,
prezintă fibre musculare netede,

• venele pulmonare, în
apropierea inimii, se găsesc câteva
fibre musculare cardiace.
Vena de calibru mare
SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC
 Drenează limfa din spaţiile tisulare interstiţiale, în sistemul
vascular sanguin.

Vase limfatice nu se găsesc in:
 sistemul nervos central
 urechea internă
 epiderm
 cartilaj
 oase

Este reprezentat de capilare, vase şi ducte sau trunchiuri
limfatice.
82
83
Capilarele limfatice

Se formează in tesuturi,
sub forma de deget de
manusa (capat orb);

Alcătuite din
- endoteliu
- membrana bazală
incompletă → sunt
mai permeabile decat
capilarele
Capilar limfatic si venula

Vase limfatice mici si mijlocii;
- au structură asemănătoare venelor, dar cu tunici mai putin
structuralizate;
- valve
- pe traiectul vaselor limfatice se găsesc ganglioni limfatici;

Trunchiurile limfatice
- intima cu endoteliu si strat subendotelial subtire;
- media cu tesut muscular neted si conjunctiv;
- adventitia cu vase si nervi.
Trunchiurile limfatice sunt reprezentate de canalul toracic stâng şi
ductul limfatic drept


Rolul vaselor limfatice: drenează fluidul interstitial (limfa)
reintorcându-l la inimă.
Valve limfatice