Transcript histo Organe limfoide periferice

ORGANELE LIMFOIDE

Organele limfoide sunt formate
din ţesut limfoid.

După anumite caractere morfofuncţionale se împart în:

organe limfoide centrale



timusul
compartimentul nemieloid
al măduvei hematogene
o parte a ţesutului
limfoepitelial din mucoasa
respiratorie şi digestivă.

organe limfoide periferice


Limfoganglionul
Splina
Organele limfoide periferice

Locul unde ly B şi T iau contact cu antigenii (maturare antigen
dependentă)

Limfocitele (B sau T) prin transformare blastică ( după ce au întâlnit
un antigen) → limfoblaste, care se divid şi produc:
→ limfocitele cu memorie (B sau T) rămân în sânge şi produc un
răspuns imun foarte rapid şi foarte eficace
la o nouă expunere la acelaşi antigen.
limfocite efectoare sau reglatoare
- B efectoare – plasmocite - secretă anticorpi
- T efectoare - secretă limfochine:
• limfocite T citotoxice ( CD8)
• limfocite T helper (CD4)
Limfoganglionul

Organ limfoid
periferic

Localizare: de-a
lungul vaselor
limfatice

Rol: filtrarea limfei

Aspect reniform
Histologic: organ parenchimatos format din:
 capsulă
 stromă
 parenchim.
Capsula - ţesut conjunctiv fibrilar
fibre colagene şi elastice
 celule: fibroblaste
 vase sanguine, nervi

Din capsula se desprind travee conjunctivo-vasculare scurte,
care împart parenchimul in compartimente incomplete

Stroma
- ţesut reticular
- În ochiurile reţelei există:
- sinusurile limfatice prin care circulă limfa → limfatice eferente
- macrofage
- alte celule prezentatoare de antigen
cel. dendritice (DC-c) – ly T (localizate mai ales in zone T dep)
- cel foliculare dendritice FDC c –in centrii germinativi printre ly B)

Cel dendritice


Prezinta atg ly T
CMH II

Cel foliculare dendritice

Leaga complexul ly B-atg si
retin atg la suprafata
prelungirilor
Stroma limfoganglionului
Ţesutul reticular
Stroma – fibre de reticulină – AgNO3
Stroma – celule reticulare - HE
Stroma – vizibila la nivelul medularei
Stroma
►Sinusurile limfatice
- în ochiurile ţesutului
reticular
- locul unde are loc filtrarea
limfei
- Perete :
- continuu – vin în contact
cu ţes. conj al capsulei, al
septelor
- discontinuu- vin în
contact cu ţes. limfoid şi
permit trecerea limfocitelor
- peretele este dublat de
macrofage- ce inconjura sinusurile
Sinusuri limfatice
1. Sinus marginal (in care
se deschid limfaticele
aferente)
2. Sinusurile corticale →
(înguste)
3. Sinusurile medulare
(largi, sinuoase)
→ limfatice eferente
Limfaticele aferente) aduc atg circulanti si
10% din totalul ly din limfoganglion
Sinusul marginal

Sinusul marginal este bogat in Mf foarte active;
Prelungirile citoplasmatice ale Mf repauzează pe fibrele de reticulină
care traverseaza sinusul → încetinirea curentului limfatic si
monitorizarea continutului limfei

Sinusuri corticale
Sinusurile medulare


Parenchimul
Corticala
Corticala superficială
 Corticala profundă (paracorticala)


Medulara

Corticala superficială - zona B dependentă
Alcătuita din:
 ♦ foliculi limfoizi (ly B): primari, secundari
♦ ţesut interfolicular ( ly T) - prelungire a corticalei profunde

Foliculii limfoizi
 Foliculii primari – aglomerare de limfocite B mici, nestimulate atg
 Foliculii secundari – au luat contact cu antigenul
Foliculi limfoizi primari
Folicul secundar
Coroana
limfocitară
Centru clar
germinativ
Folicul secundar
Centru germinativ
- Mărimea
centrului clar exprimă intensitatea răspunsului imunologic

Paracorticala (corticala profundă)
= ţesut limfoid dens difuz
- cu ly T (care se prelungeşte la nivelul corticalei superficiale cu ţesut
interfolicular) - zona T dependentă
- cel. prezentatoare de atg
- macrofage
- venule postcapilare – locul unde limfocitele ies din sange → în
parenchimul limfoganglionului 90%
Venule postcapilare
– locul unde are loc
recirculaţia limfocitelor
- ly B → corticala
superficială
- ly T → paracorticala
- perete discontinuu (traversat
de limfocite prin diapedeza)
- endoteliul alcătuit din
celule cubice sau
cilindrice (receptori specifici
pentru R de pe suprafaţa ly )
Majoritatea ly vor intra in
sinusurile limfatice si apoi vor
parasi limfoganglionul prin
limfaticele eferente
MEDULARA
- cordoane celulare
ly B memorie
plasmocite
rare ly T (modulează
formarea atc)
macrofage
- sinusurile limfatice
medulare
- septe conjunctivo-vasculare
► Aspect lacunar → se
vizualizează cel reticulare din
stroma de susţinere
Medulara limfoganglionului
Macrofage si plasmocite din medulara limfoganglionului
Distributia macrofagelor in ganglionul
limfatic
- majoritatea localizate in paracortex si medulara

Circulatia limfocitelor in ganglionul limfatic
Vascularizaţia limfoganglionului
Limfoganglion
FUNCTIILE LIMFOGANGLIONULUI

1. Filtru pentru limfa
FIG: Metastaze ganglionare
într-un cancer de colon

FUNCTIILE LIMFOGANGLIONULUI

2.Rol imunitar:
● imunitatea umorală (de tip imediat)
– formarea şi creşterea centrilor clari germinativi-
● imunitatea celulară : hipertrofia si hiperplazia zonei
paracorticale;

3.Recirculatia limfocitelor-
- limfa aferentă e mai săracă în celule decât cea eferentă
Corelaţii clinice

Limfoame
Limfoame cu cel B
SPLINA



Organ limfoid periferic
Localizare: pe calea vaselor sanguine
Rol:
Filtrarea sângelui
 Distrugerea eritrocitelor degenerate
 Rezervor de sange
 Procesele imune



Histologic:
organ parenchimatos
 capsulă
 stromă
 parenchim

Capsula – fibre colagene, elastice
- cel. conjunctive – miofibroblaste
- rare fibre musculare netede
- vase
- acoperită de mezoteliu
Din capsula se desprind travee conjunctivo-vasculare sinuoase care
împart parenchimul in compartimente de formă piramidală, cu varful
spre hil şi baza spre capsulă

Pe preparatele histologice- traveele
sunt prinse fragmentat
Nu se realizează o compartimentare
completă în lobuli
Stroma : - tesut conjunctiv reticular de susţinere
(fibre de reticulina şi celule reticulare)
- Mf
- celule prezentatoare de antigen – spec. cel
dendritice

Pulpa alba
Parenchimul
- formata din tesut
limfoid dens
- se organizează in jurul
arterelor
Rol: procesele imune
Pulpa rosie
– tesut reticular lax,
lacunar,
– se organizeaza in jurul
sinusurilor venoase.
Rol: filtrează sângele
Pulpa alba


Zona marginala
Pulpa rosie
Splina – col. HE
Pulpa alba
Pulpa rosie
Vascularizatia splinei




În hil: → a splenică →
a trabeculare (traveele conjunctive) →
pătrund în parenchim : a goale sau pulpare ( fără adventiţie)
a centrale (se înconjură de ţesut limfoid- în pulpa albă PA)



mici capilare (ce dau ramuri pentru ţ. limf. din jur→ sinusuri venoase
marginale)
a. penicilate ( în pulpa roşie PR)
capilare postarteriale (înconjurate de macrofage)
 →se deschid în sinusoidele venoase din PR =circulaţia
închisă
se deschid în interstiţiul dintre sinusoidele venoase=circulaţia
deschisă (predomina la om)


Sinusurile venoase splenice - se ramifică, se anastomozează
Venule → Venele pulpei → Vene trabeculare → Vena splenică
sinusuri venoase
marginale
sinusoidele venoase
Structura pulpei albe
formata din tesut limfoid dens
- se organizează in jurul arterelor
Rol: procesele imune


arteră centrală
ţesut limfoid =
teaca limfoidă periarterială
(PALS)- ly T (in special CD4,

putine CD8)

Periferie - Ly B

La contactul cu atg, ly B se transformă blastic → folicul secundar
cu centrul germinativ – pol clar : limfoblaste– spre PR
- pol întunecat : plasmocite, ly B memorie
– spre a centrală
Arteriola va ocupa o poziţie excentrică
Structura alcătuită din
artera excentrica+
teaca limfoida +
foliculul secundar
= corpuscul splenic Malpighi
(folicul splenic)
În PA
Limfocitele T in tecile periarteriale(PALS);
Limfocitele B - in nodulii limfoizi
– in zona marginală
(între PA şi PR)
Corpuscul splenic Malpighi
(folicul splenic)
Parenchimul splinei
Pulpa roşie -75% (~ burete, spongiu)
sinusuri venoase
- cordoanele celulare Billroth
Rol: filtrează singele

Sinusuri venoase splenice

Primesc sangele din arterele penicilate/ capilarele postarteriale
lumen larg, neregulat, anastomozate
-un perete discontinuu
- m. bazala discontinuă
–endoteliu discontinuu - spatii care faciliteaza schimbul dintre
sinusoide si tesutul din jur;


• cel endoteliale
- alungite (în axul lung al vasului)
- sunt învelite de fibre de reticulină dispuse concentric, care se
continuă cu fibrele de reticulină din stromă

Sinusurile venoase splenice - Venule → Venele pulpei → Vene
trabeculare → Vena splenică
Cordoanele
celulare splenice
Billroth (interstiţiu)
- reţea de fibre de reticulină şi
cel reticulare
-
în ochiurile reţelei :
hematii, leucocite, limfocite,
monocite, plasmocite,
macrofage - fagociteaza resturile
eritrocitelor imbatranite
- fagociteaza antigenii
circulanti
In conditii patologice (leucemii), pot apare megakariocite, eritroblaste -
Pulpa roşie

Circulaţia deschisă favorizează funcţia de filtrare a sangelui

Intre pulpa alba si
cea rosie – zona
marginala

Rol in activitatea
imunologica a
splinei, in lansarea
raspunsului imun
• sinusuri venoase
marginale,
concentrice cu
perete discontinuu
• limfocite,
plasmocite,
numeroase Mf
celule dendritice
(APC)

Rol
 Contactul dintre cel
imunocompetente si antigeni


recirculaţia limfocitelor
Este regiunea in care limfocitele T si B
intra in splina, inainte de a fi segregate
spre localizarile lor specifice in organ;


Lf T intra in tecile limfoide periarteriale
(raman citeva ore),
Lf B intra in noduli (stau o lunga perioada
de timp)
Functiile splinei
1. Formarea ly
-
limfocitele se formeaza in pulpa alba →
a. centrala → pulpa rosie → circulatie
2. Distrugere de hematii - prin intermediul Mf;
3. Stocare de elemente sanguine –rezervor de sânge (datorită
structurii spongioase)
- placute sanguine;
- la fat –rezervor de hematii;
- monocitele sunt sechestrate in pulpa alba,
zona marginala si pulpa rosie
- în general, celulele sanguine sunt concentrate in
pulpa rosie si pot fi apoi relansate in circulatie;
4 Functia de aparare (filtrează sangele) – prin Mf splenice care sunt
cele mai active in fagocitarea de bacterii, virusuri,
particule inerte;
Organe limfoide
Organe limfoide