Transcript 0_Formare profesori UE_2014 final

Institutul European din România
Pregătirea cadrelor didactice
pe tematici europene
Proiect finanţat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Obiectivele cursului:
• Familiarizarea cu infomații esențiale
privind Uniunea Europeană
• Deprinderea unor mecanisme și surse
de informare privind UE
• Elaborarea unor instrumente
practice, adaptate elevilor, pentru
transmiterea informațiilor relevante
către aceștia
2
Ce este UE și cum
funcționează?
3
Definiție
•Uniunea Europeană reprezintă “un
PARTENERIAT ECONOMIC ȘI
POLITIC unic în lume, care reunește
28 de țări europene și acoperă
aproape tot continentul”.
Sursa: www.europa.eu
4
UE-4.271,6 km2 si 507 mil. locuitori
5
Etape
Integrare:
- a piețelor – circulație transfrontalieră
semnificativă a bunurilor, serviciilor,
capitalului și a forței de muncă
- a politicilor economice – crearea de
politici comune
Extindere
6
Stadiile integrării economice Balassa
- Zona de liber schimb
- Uniunea vamală
- Piata comună
- Uniune economică parțială
- Integrarea economică totală
7
Evoluţia Uniunii: extinderea
1952: Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg (statele
fondatoare) - 6
1973: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Irlanda şi
Danemarca - 9
1981: Grecia - 10
1986: Portugalia şi Spania - 12
1995: Austria, Suedia şi Finlanda - 15
2004: Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Cipru,
Slovenia, Republica Cehă, Slovacia,
Polonia şi Ungaria - 25
2007: România şi Bulgaria - 27
2013: Croația - 28
8
Evoluţia Uniunii: Tratatele
1952: Tratatul de constituire a Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO) – Tratatul de la Paris
1958: Tratatele de constituire a Comunităţii Economice Europene
(CEE) şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom) –
Tratatele de la Roma
1967: Tratatul de constituire a unui singur Consiliu şi a
unei
singure Comisii a Comunităţilor Europene - Tratatul de Fuziune
1987: Actul Unic European – Tratatul pentru finalizarea
Pieţei
Interne
1993: Tratatul asupra Uniunii Europene – Tratatul de la Maastricht
1999: Tratatul de la Amsterdam
2003: Tratatul de la Nisa
2009: Tratatul de la Lisabona
(Anii reprezintă datele de intrare în vigoare ale tratatelor)
9
1952: Tratatul de constituire a Comunității Europene
- Ia ființă Comunitatea Europeana a Cărbunelui și Oțelului (CECO) –
obiectiv: crearea unei piețe comune pentru oțel și cărbune,
esențiale pentru desăvârșirea reconstrucției economice.
- Țările semnatare: Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Italia,
Franța - numite “Mica Europă”.
- Sunt create 4 dintre instituțiile fundamentale ale CECO:
1. Înalta Autoritate – supranațională; cu puteri executive în
domenii precum: nivelul prețurilor, investițiilor, cote de producție
etc.
2. Consiliul de Miniștri - reprezintă interesele statelor membre
prin miniștrii de resort
3. Adunarea Comună (adunare parlamentară cu rol în
supravegherea Înaltei Autorități, dar fără instrumente de acțiune)
4. Curtea de Justiție
10
1958:Tratatele de constituire a
Comunităţii Economice Europene
(CEE) şi a Comunităţii Europene a Energiei
Atomice (Euratom)
• EURATOM – obiectiv: crearea condițiilor de
dezvoltare a unei industrii nucleare puternice, prin
acțiuni comune
• CEE – obiectiv: asigurarea progresului economic și
social
• Măsuri:
 Realizarea unei uniuni vamale
 Realizarea unei piețe comune
 Coordonarea anumitor politici economice naționale etc.
11
1958:Tratatele de constituire a
Comunităţii Economice Europene
(CEE) şi a Comunităţii Europene a Energiei
Atomice (Euratom)
• Crearea de instituții similare CECO:
 Pentru CEE și EURATOM - câte o Comisie și un
Consiliu de Miniștri (cu puteri limitate fata de
Înalta Autoritate);
 Curtea de Justiție sau Adunarea Comună
(redenumită Adunarea Parlamentară Comună în
1958) rămâneau instituții comune celor 3
Comunități.
12
1967: Tratatul de constituire a unui singur
Consiliu şi a unei singure Comisii a
Comunităţilor Europene - Tratatul de Fuziune
• In 1965 se semnează la Bruxelles un
Tratat de unificare a instituțiilor –
respectiv Comisiile și Consiliile de
Miniștri din cele 3 Comunități: CECO,
CEE și EURATOM.
• În 1967 intră în vigoare.
13
1987: Actul Unic European – Tratatul
pentru finalizarea Pieţei Interne
- Semnat în 1986, intră în vigoare în iulie 1987.
- Urmărește crearea pieței unice în care să circule liber
mărfurile, serviciile, capitalul și forța de muncă.
- Măsurile întreprinse urmăreau armonizarea legislațiilor
naționale (peste 280 de acte legislative) privind:
 frontierele fiscale (diferențe mari nivel TVA între state)
 tehnice (norme sanitare proprii fiecărui stat),
 piața publică (suprimarea sau limitarea monopolurilor
publice naționale)

fizice (control vamal)
14
1993: Tratatul privind Uniunea
Europeană –Tratatul de la Maastricht
Este considerat documentul constitutiv al Uniunii
Europene. Lansează titulatura de Uniune Europeană Comunitatea Europeană - CE - se transformă în UE), sub
acest concept fiind reunite 3 domenii de intervenție
(piloni):
• 1 pilon comunitar (ce încorpora CEE, CECO, EURATOM)
• 2 piloni interguvernamentali (PESC - politica externă de
securitate comună și JAI – justiție și afaceri interne).
15
1993: Tratatul privind Uniunea
Europeană - Tratatul de la Maastricht
Obiective:
• Uniunea economică și monetară - moneda unică (3 etape succesive)
• Crearea cetățeniei europene, care funcționează pe lângă cetățenia
națională
• Se introduce principiul subsidiarității - deciziile sunt luate, pe cât
posibil, de autoritatea cea ma apropiată de cetățean. UE va acționa în
domeniile în care un obiectiv poate fi mai bine realizat la nivel european
(ex: organizațiile criminale pot fi combătute mai repede la nivel european)
• consolidează rolul Parlamentului European, contribuind astfel la aducerea
deciziei europene mai aproape de cetățeni
• instituie un Comitet al Regiunilor și astfel realizează o implicare sporită
a autorităților locale și regionale în elaborarea legislației
16
1999: Tratatul de la Amsterdam
Textul cuprinde atât amendamente TUE, cât și TCE –
Tratatul de instituire a Comunității Europene.
Realizări:
 Crearea unei politici comunitare de ocupare a forței de
muncă
 Decizia transferului către pilonul comunitar a unor domenii
incluse în JAI, precum regimul vizelor, imigrația ilegală,
cooperare juridică. După Amsterdam, pilonul se va numi
“Cooperare polițienească și judiciară în materie penală”
Tratatul e considerat un eșec parțial, deoarece
a amânat soluționarea principalelor probleme
privind reforma instituțională necesară după
extindere.
17
2003:Tratatul de la Nisa
• Intră în vigoare în 2003, după o ratificare respinsă
în Irlanda. Se concentrează asupra reformării
sistemului instituțional și decizional al UE. Tratatul
are 24 de declarații.
• Modificările au vizat: introducerea de noi dispoziții
privind dimensiunea și structura instituțiilor UE, dar
și privind procesul decizional (distribuția voturilor).
• Tot atunci e proclamată Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene, care garantează
cetățenilor un minim de drepturi, de la principiul
egalității până la siguranța socială.
18
2009: Tratatul de la Lisabona
- cunoscut ca Tratatul de REFORMĂ. În cadrul Consiliului European, Angela Merkel
a propus o nouă versiune de tratat, menit să înlocuiască Tratatul Constituțional.
Procesul de ratificare în cele 27 de state s-a realizat în majoritatea cazurilor prin
ratificare parlamentară.
- 1 decembrie 2009: intră în vigoare.
Ce a păstrat din Tratatul Constituțional:
- regula dublei majorități în Consiliul UE în cadrul procedurii de vot cu majoritate
calificată (55% din statele membre și 65% din populație). Noul sistem se aplică de
la 1 noiembrie 2014.
- extinderea votului cu majoritate calificată la peste 50 de domenii.
- un președinte al Consiliului European permanent ales pe 2,5 ani, cu posibilitatea
prelungirii mandatului o singură dată.
Ce nu s-a păstrat din Tratatul Constitutional:
- s-a renunțat la “Constituție” și la menționarea simbolurilor și a imnului UE
Elemente noi: provocări noi – modificări climatice, solidaritate energetică - în urma
temerilor Poloniei și Lituanei față de dependența energetică de Rusia.
19
Evoluţia Uniunii: Competenţele
Până în 1993: Comunităţile Europene
–
–
–
–
–
–
controlul producţiei de cărbune şi oţel
controlul producţiei de energie nucleară
Uniunea vamală şi piaţa unică
Politica Agricolă Comună
Politica regională
Politica în domeniul comerţului
1993 - 2009: Uniunea bazată pe cei 3 piloni
Pilonul I: Comunităţile Europene (competenţe extinse)
Pilonul II: Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC)
Pilonul III: Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (JAI)
Din 2009: Uniunea capătă personalitate juridică
Comunităţile Europene (competenţe extinse din nou) şi
cooperarea judiciară în materie penală
Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC)
20
Evoluţia Uniunii: Competenţele
Principiul subsidiarităţii
Statele membre cedează din suveranitate,
Uniunea acţionând în numele acestora ori de
câte ori demersul său este mai eficient decât
acţiunile lor individuale
Cooperarea interguvernamentală
Statele membre îşi păstrează suveranitatea
şi conlucrează pe domeniul respectiv
21
Evoluţia Uniunii: Competenţele
Comunităţile Europene (fostul Pilon I)
Funcţionează în baza principiului subsidiarităţii şi în
prezent mai include pe lângă competenţele deja enumerate:
Cetăţenia europeană
Educaţia şi cultura
Reţele transeuropene
Protecţia consumatorului
Sănătate
Cercetare şi mediu
Probleme sociale
Azil şi imigrare
Frontiere externe
22
Evoluţia Uniunii: Competenţele
Politica Externă şi de Securitate Comună
(fostul Pilon II, PESC)
Funcţionează în baza principiului cooperării
interguvernamentale şi include:
Cooperare, poziţii şi acţiuni comune de politică externă
Menţinerea păcii
Drepturile omului
Democraţia
Sprijin pentru ţerţe state
Probleme legate de securitatea UE
Dezarmare
Aspecte financiare ale apărării
Cadrul european pentru securitate 23
Evoluţia Uniunii: Competenţele
Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie
penală (fostul Pilon III, din 1997 înlocuind JAI)
A funcţionat iniţial în baza cooperării interguvernamentale,
dar după Tratatul de la Lisabona funcţionează în baza
principiului subsidiarităţii şi în prezent include:
Cooperarea între autorităţile judiciare în materie penală
Cooperarea poliţiilor
Combaterea rasismului şi xenofobiei
Lupta împotriva drogurilor şi comerţului cu arme
Lupta împotriva crimei organizate
Lupta împotriva terorismului
Combaterea actelor criminale împotriva
copiilor şi traficul cu fiinţe umane
24
Evoluţia Uniunii: Competenţele
Conform tratatelor, sarcinile UE acoperă domenii din
sferele de acţiune economică, socială şi politică.
Competenţele sale în domeniile supuse principiului
subsidiarităţii se împart în 4 categorii:
competenţe exclusive
competenţe partajate
competenţe de coordonare a politicilor naţionale
competenţe de a derula acţiuni de sprijin
In baza cooperarii interguvernamentale, UE deţine
competenţe de acţiune în domeniul PESC.
25
Acquis-ul comunitar
Acquis-ul (patrimoniul) comunitar reprezintă
suma drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din
statutul de stat membru al Uniunii.
Cuprinde nu numai legislaţia omunitară în sensul
strict al cuvântului, ci şi obiectivele UE aşa sum sunt
ele stabilite prin Tratat, acordurile internaţionale
încheiate de Uniune şi cele încheiate între statele
membre în domeniul de activitate al Uniunii, precum
şi actele adoptate de Uniune prin cooperare
interguvernamentală în cadrul PESC.
26
Cadrul instituţional al UE
Instituţiile (iau decizii, iar membrii lor sunt aleşi sau numiţi);
conform Tratatului de la Lisabona – 7 instituții:
- Consiliul European definește orientările și prioritățile politice ale
Uniunii Europene
- Consiliul UE (de Miniştri), Comisia Europeană şi Parlamentul
European sunt implicate în procesul decizional
- Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (împreună cu Tribunalul de
Primă Instanţă şi curţile specializate) veghează la respectarea
dreptului
- Curtea de Conturi supervizează finanţarea activităţilor Uniunii.
Acționează independent.
- Banca Centrală Europeană răspunde de politica monetară
europeană – alături de băncile centrale naționale. Are personalitate
juridică și este singura abilitată să autorizeze emisiunea de euro.
27
Cadrul instituţional al UE
Organisme specializate
- Ombudsmanul European - este un intermediar între cetăţean şi
autorităţile UE. Protejează cetăţenii şi întreprinderile împotriva
practicilor administrative ale UE necorespunzătoare. Are
competenţa de a primi şi a investiga plângerile cetăţenilor,
întreprinderilor şi instituţiilor, persoanelor fizice şi juridice cu
domiciliul legal în ţările UE. Ombudsmanul ajută la eliminarea
problemelor provocate de administrarea proastă în instituţiile
europene. Exemple de situații: discriminare, abuz de putere, refuzul
informaţiei solicitate unei instituţii europene, amânarea nemotivată
a cercetării dosarului în instanţa europeană de justiţie.
- Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor garantează
respectarea dreptului fundamental la protecţia datelor personale
de către instituţiile şi organismele UE.
28
Cadrul instituţional al UE
Alte organisme
– financiare: Banca Europeană de Investiţii şi Fondul
European de Investiţii
– consultative: Comitetul Economic şi Social, Comitetul
Regiunilor
– interinstituţionale: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale
Comunităţilor Europene, Oficiul Comunităţilor Europene
pentru Selecţia Personalului, Şcoala Europeană de
Administraţie
– descentralizate:
– agenţii comunitare (22)
– agenții PESC (3)
– agenții de cooperare poliţienească şi judiciară în materie
penală (3)
– agenţii executive (6)
– agenții Euratom (2)
29
– Institutul European pentru Inovare și Tehnologie
30
Parlamentul European pe scurt
Ca reprezentant al cetăţenilor, este singura instituţie ai
cărei membri sunt aleşi prin vot direct odată la 5 ani
(actuala legislatură: 2009 – 2014)
• Preşedinte 2012-2014: Martin Schultz (DE)
• Număr de membri: 754 (prezent), din 2014 – 751 (cf.
Lisabona)
• Sedii: Strasbourg, Bruxelles, Luxemburg
• Organizare: grupuri politice la nivel european; dintre
cele 7 grupuri existente în legislatura actuală, cele mai
puternice sunt Grupul Partidului Popular European
Creştini Democraţi (271 membri) şi Grupul
Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi
Democraţilor (187 membri).
31
Parlamentul European pe scurt
Puteri legislative
Analizează propunerile legislative ale Comisiei Europene şi
participă împreună cu Consiliul la adoptarea acestora (vot cu
majoritate simplă sau absolută) în cadrul diferitelor proceduri
decizionale; solicită Comisiei propuneri legislative; cooperează cu
parlamentele naţionale
Puteri bugetare
Împarte acest rol cu Consiliul, votând împreună cu acesta bugetul
anual şi supervizând implementarea acestuia
Controlul democratic al tuturor instituţiilor europene
Înfiinţează comisii de anchetă, primeşte petiţii;
Parlamentul confirmă şi demite în bloc Comisia.
32
Consiliul pe scurt
- principalul organism decizional, care reprezintă interesele
statelor membre. Este format din miniștri - Consiliul de
Miniștri. Consiliul nu este format din membri permanenţi.
Preşedinţia: asigurată prin rotaţie la 6 luni (in prezent: Grecia).
Sediu: Bruxelles
A nu se confunda cu:
- Consiliul European – altă instituţie a UE, în cadrul căreia şefii de stat
şi de guvern se reunesc de aproximativ 4 ori pe an pentru a
discuta priorităţile politice ale Uniunii.
- Consiliul Europei – instituție non-UE
Organizare: configuraţie variabilă după domeniu. Există 9
consilii formate din miniştrii de resort: Afaceri Generale şi Relaţii
Externe; Ecofin (afaceri economice şi financiare); Justiţie şi Afaceri
Interne; Ocuparea Forţei de Muncă, Probleme Sociale, Sănătate şi
Problemele Consumatorilor; Competitivitate (piaţă
internă, industrie, cercetare); Transport, Telecomunicaţii
şi Energie; Agricultură şi Pescuit; Mediu; Educaţie,
33
Tineret şi Cultură.
Consiliul pe scurt
Puteri legislative: Adoptă propunerile legislative ale
Comisiei Europene, deseori împreună cu Parlamentul, în
cadrul diferitelor proceduri decizionale (vot cu
majoritate simplă, calificată sau unanimitate)
Puteri bugetare: Aprobă bugetul anual împreună cu
Parlamentul.
Coordonarea politicilor economice generale ale SM
Încheierea de acorduri internaţionale între UE şi terţe
ţări/organizaţii
Definirea PESC în baza liniilor directoare ale Consiliului
European
Coordonarea cooperării poliţieneşti şi
judiciare în materie penală
34
Comisia Europeană pe scurt
Organism supranațional, “gardian al tratalelor și intereselor comunitare”.
Ca reprezentant al intereselor comune ale UE, este formată din comisari
numiţi de către statele membre şi confirmaţi de Parlamentul
European. Fiecărui comisar îi este atribuită de către preşedinte
responsabilitatea pentru unul sau mai multe domenii de acţiune.
Preşedinte 2010-14: Jose Manuel Barroso (PT)
Număr de membri: 28
Sediu: Bruxelles (şi birouri la Luxemburg)
Organizare: Comisarii au rol de coordonare a activităţilor pe politicile
europene şi definitivare a propunerilor legislative;
Directoratele Generale au rol de implementare a politicilor şi de
elaborare a propunerilor legislative.
35
Comisia Europeană pe scurt
Iniţiativă legislativă: înaintează propuneri legislative
Consiliului/ Consiliului şi Parlamentului.
Puteri executive: administrează şi implementează politicile
Uniunii şi bugetul Uniunii.
Impunerea dreptului european: alături de Curtea de Justiţie
se asigură că toţi cei ce fac obiectul dreptului european
acţionează în conformitate cu acesta.
Reprezentarea UE la nivel internaţional: Comisia reprezintă
„vocea unică” a statelor membre în cadrul organizaţiilor şi
forumurilor internaţionale şi are mandat să negocieze
acordurile internaţionale ce urmează a fi încheiate de către
Uniune. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe şi politica de securitate este vicepreşedinte al
Comisiei Europene.
36
Consiliul European pe scurt
Este format din şefii de stat sau de guvern ai statelor membre,
preşedintele său şi preşedintele Comisiei Europene.
Preşedinte 2009-12: Herman Van Rompuy (BE)
Număr de membri: 28 + 2 (președinte Consiliu European,
Președintele Comisiei Europene). Înaltul Reprezentant al Uniunii
pentru afaceri externe şi politica de securitate participă la
lucrarile Consiliului.
Sediu: Bruxelles
Organizare: Se reuneşte de două ori pe semestru pentru a defini
orientările şi priorităţile politice generale ale Uniunii Europene.
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica
de securitate participă la lucrările Consiliului European.
Consiliul European nu exercită funcţii legislative şi
se pronunță prin consens.
37
Luarea deciziilor
C
O
N
S
U
L
T
A
R
E
Comitetul
Economic şi
Social (CES)
(foştii piloni I şi III)
Parlamentul
European
Comitetul
Regiunilor (CR)
TRIUNGHIUL
DECIZIONAL
Comisia
Europeană
Consiliul
38
Cetăţenia europeană
Drepturile cetăţenilor europeni
1. Stipulate în Tratate:
–
–
–
–
Dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul UE
Dreptul de a candida şi de a vota în statul de rezidenţă
Dreptul la protecţie diplomatică şi consulară
Dreptul de a înainta petiţii la Parlamentul European
şi plângeri la Ombudsmanul European
2. Stipulate în Carta UE asupra Drepturilor
Fundamentale: drepturi legate de demnitate,
libertăţi, egalitate, solidaritate, drepturi
cetăţeneşti, justiţie
39
Piaţa internă
Piaţa internă = piață unică ce asigură libera
circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi
persoanelor şi în care cetăţenii europeni sunt liberi să
locuiască, să lucreze, să studieze şi să facă afaceri; funcțională din 1993.
Diferitele politici comune însoţitoare:
agricultură, concurenţă şi dezvoltare regională, mediu şi altele
Libera circulaţie a mărfurilor
Libera circulaţie a forţei de muncă
Libertatea de circulaţie a serviciilor
Libera circulaţie a capitalurilor
40
Politica Agricolă Comună
1960 – adoptarea principiilor fundamentale ale PAC
1962 – demararea procesului de aliniere la organizările comune
ale pieţelor agricole (OCP) şi înfiinţarea fondului FEOGA
1964 – separarea FEOGA în două secţiuni (orientare şi garantare)
1984 – prima reformă PAC
1992 – reformele organizării comune a pieței
1997, 2003, 2009, 2013 – noi reforme ale PAC
Preocupări actuale în domeniul PAC - exemple:
Sprijinirea fermelor mici
Dezvoltarea rurală şi păstrarea mediului rural
Utilizarea corectă a resurselor naturale
Protejarea indicaţiilor referitoare la calitate şi siguranţa
alimentelor
Crearea de locuri de muncă în spațiul rural
41
Concurenţa
Comisia Europeană are competența de a investiga
comportamentele potențial anticoncurențiale.
Exceptări în bloc
Practici
concertate
Exceptări
individuale
Reformă
sistem de exceptări
bazat pe aplicarea
descentralizată a
regulilor de
concurenţă
Ajutoare
de stat
Practici
neconcurenţiale
Fuziuni
Abuz de
poziţie
dominantă
Acorduri
restrictive
42
Uniunea Economică şi Monetară
Etapa I
Liberalizare
circulaţie
capitaluri,
persoane, servicii,
mărfuri
1990 - 1994
Criteriile de convergenţă
economică şi monetară
Stabilitatea preţurilor
Disciplină bugetară
Stabilitatea ratei de schimb
Stabilitatea ratei pe termen lung
a dobânzilor
Etapa a IIIa
Organizarea şi
funcţionarea
UEM
1999 -
Etapa a II-a
Pregătirea
pentru UEM
1994 - 1999
Zona euro
1999: Austria, Belgia, Finlanda,
Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg,
Olanda, Portugalia şi Spania
2001 - 2014: Grecia, Slovenia, Cipru, Malta,
Slovacia, Estonia, Letonia
43
Politica socială şi de ocupare
a forţei de muncă
Contribuţiile financiare
pentru promovarea ocupării
forţei de muncă şi crearea
de locuri de muncă
Vot cu majoritate
calificată în
Consiliu
Sănătatea şi
securitatea
lucrătorilor
Condiţii de muncă
Condiţiile de angajare
a naţionalilor terţelor ţări
rezidenţi pe teritoriul UE
Integrarea persoanelor
excluse de pe piaţa muncii
Reprezentarea şi apărarea
colectivă a intereselor
lucrătorilor şi angajatorilor
Vot unanim în
Consiliu
Protecţia lucrătorilor
după terminarea
contractului de muncă
Informarea şi
consultarea lucrătorilor
Egalitatea de șanse dintre
bărbaţi şi femei
Securitatea
şi protecţia
socială a lucrătorilor
44
Mediul şi dezvoltarea durabilă
• 1997 – Tratatul de la Amsterdam introduce conceptul de
dezvoltare durabilă (DD) şi promovează politica de mediu
ca politică transversală:
–
–
–
menţinerea calităţii generale a vieţii
menţinerea accesului continuu la rezervele naturale
evitarea compromiterii pe termen lung a mediului
• Abordarea 1993-2000 se baza pe prevenire şi punere în
aplicare pe baza instrumentelor economice şi fiscale
• Strategia UE în domeniul DD a fost adoptată în 2001 şi
cuprinde două linii de dezvoltare:
•
•
Procesul Cardiff – integrarea politicilor de mediu în alte
politici comunitare
Declaraţia de la Gothenburg – rolul UE în aspectele globale
ale dezvoltării durabile
45
Coeziunea economică şi socială
Fondul de
Solidaritate
al Uniunii
Fondul Social
European
Social şi ocuparea
forţei de muncă
Mediu
Educaţie şi
formare
Fondul de
Coeziune
Transport
Politica
regională
Pescuit
Fondul
European
pentru
Pescuit
Piaţa
internă
UEM
Programele europene
în domeniul educaţiei
şi formării
Fondul
European
de
Dezvoltare
Regională
PAC
Fondul European
pentru Agricultură
şi Dezvoltare
Rurală
46
Strategia Europa 2020
Reprezintă strategia UE de creştere economică
pentru perioada 2010-2020 (succede strategiei Lisabona).
UE își propune
o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii
(cele trei priorităţi ce se sprijină reciproc şi
sunt în măsură să ajute UE şi statele membre
să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă,
de productivitate şi de coeziune socială)
47
Strategia Europa 2020
ROL ȘI STRUCTURĂ: Strategia identifică principalele
probleme la nivel european, pentru a căror rezolvare propune
obiective pe care, folosind
atuurile (punctele tari) existente, le va aduce la îndeplinire
utilizând diferite
instrumente, cu implicarea unei varietăţi de
structuri.
48
Europa 2020 – Rolul și
structura
Piloni:
1. Abordarea tematică = obiective + priorităţi
2. Rapoartele de ţară – urmărirea realizării strategiilor
naţionale privind creşterea economică durabilă şi
sustenabilitatea finanţelor publice
La nivel UE:
• Orientări integrate privind domeniul de aplicare al
priorităţilor şi obiectivelor
• Recomandări specifice pentru fiecare stat
• Avertismente politice
Europa 2020 – Probleme
vizate
• Efectele crizei economice şi financiare
• Evoluţia mai lentă a realităţilor politice
faţă de cele economice
• Reducerea locurilor de muncă
• Presiuni asupra coeziunii sociale
• Puncte slabe ale economiei europene,
nepercepute înainte de criză
Europa 2020 – Domeniiproblemă
Şi înainte de criză, anumite domenii înregistrau
probleme faţă de restul lumii:
• Rata medie de creştere economică;
productivitatea
• Ocuparea forţei de muncă – cu aspecte specifice
privind ocuparea femeilor şi a vârstnicilor şi
timpul de lucru
• Îmbătrânirea populaţiei
Europa 2020 – obiective
generale
• Pe termen scurt: ieșirea cu succes din criză
• Pe termen lung: redresarea Europei, urmată de
menținerea pe poziție
– Crearea mai multor locuri de muncă
– Condiții de viață mai bune
• Obiective specifice - de preluat/ transpus
naţional:
–
–
–
–
–
Ocuparea forţei de muncă
Cercetarea şi inovarea
Schimbările climatice şi energia
Educaţia
Combaterea sărăciei
Europa 2020 – Atuuri
(puncte tari)
• Forţă de muncă talentată
• Bază tehnologică şi de cunoaştere - solidă
• Piaţă internă
• Monedă unică
• Economie de piaţă
Europa 2020 –
Instrumente
• Noua guvernanţă economică
• Bugetul
• Comerţul
• Politica economică externă
• Uniunea economică şi monetară
Europa 2020 – Structuricheie
• Lideri şi instituţii din Europa:
– Consiliul European – rol principal
– Comisia Europeană – monitorizare, facilitare schimburi
politică, propuneri orientare iniţiative emblematice
– Parlamentul European – colegislator, mobilizare cetăţeni
• Parlamentele naţionale, autorităţile regionale şi
locale
• Partenerii sociali şi societatea civilă
Obiectivele Europa 2020
1. Ocuparea
forţei de
muncă
• o rată de ocupare a forţei de muncă de 75% în rândul populaţiei cu
vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani
2. Cercetare,
dezvoltare şi
inovare
• un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare
de 3% din PIB-ul UE
3. Schimbări
climatice şi
energie
• reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu
30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990
• creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
• creşterea cu 20% a eficienţei energetice
4. Educaţie
• reducerea abandonului şcolar la sub 10%
• creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare
în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
5. Sărăcie şi
excluziune
socială
• reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care
suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale
56
Europa 2020 – ţintele României
1. Ocuparea
forţei de
muncă
• o rată de ocupare a forţei de muncă de 70% în rândul populaţiei cu
vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani
2. Cercetare,
dezvoltare şi
inovare
• un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare
de 2% din PIB-ul UE
3. Schimbări
climatice şi
energie
4. Educaţie
5. Sărăcie şi
excluziune
socială
• reducerea cu 19% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de
nivelurile înregistrate în 1990
• creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 24%
• eficiența energetică – reducerea consumului de energie
• reducerea abandonului şcolar la sub 11,3%
• creşterea la peste 27,6% a ponderii absolvenţilor de studii
superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
• reducerea cu cel puţin 580.000 a numărului persoanelor care suferă
sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale
57
Europa 2020 – Priorităţi
• Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii
bazate pe cunoaștere și inovare
• Creștere durabilă: promovarea unei economii mai
eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor,
mai ecologice și mai competitive
• Creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei
economii cu o rată ridicată a ocupării forței de
muncă, care să asigure coeziunea socială și
teritorială.
Europa 2020 – Domenii
• Creşterea inteligentă:
– Inovare
– Educaţie, formare, învăţare de-a lungul întregii vieţi
– Societatea digitală
• Creşterea durabilă:
– Competitivitate
– Combaterea schimbărilor climatice
– Energie curată şi eficientă
• Creşterea favorabilă incluziunii:
– Ocuparea forţei de muncă
– Competenţele
–
Combaterea sărăciei
Europa 2020 – Iniţiative
emblematice
•
•
•
•
O Uniune a inovării
Tineretul în mişcare
O agendă digitală pentru Europa
O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor
• O politică industrială adaptată erei globalizării
• O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de
muncă
• Platforma europeană de combatere a sărăciei
O Uniune a inovării
Condiții-cadru + acces la finanțările
pentru cercetare și inovare
Garantarea posibilităţii transformării
ideilor
inovatoare în produse și servicii care
creează creștere și locuri de
muncă
Tineretul în mişcare
Consolidarea performanţei sistemelor
de educaţie
+
Facilitarea intrării tinerilor pe piaţa
muncii
O agendă digitală pentru
Europa
Accelerarea dezvoltării serviciilor de
internet de mare viteză
+
Valorificarea beneficiilor pieţei digitale
unice pentru gospodării şi întreprinderi
O Europă eficientă din punctul
de vedere al utilizării
resurselor
• Decuplarea creșterii economice de
utilizarea resurselor
• Trecerea la o economie cu emisii
scăzute de carbon
• Creșterea utilizării surselor
regenerabile de energie
• Modernizarea sectorului
transporturilor
• Promovarea eficienței energetice
O politică industrială
adaptată erei globalizării
Îmbunătățirea mediului de afaceri, în
special pentru IMM-uri
+
Sprijinirea dezvoltării unei baze
industriale solide și durabile în măsură
să facă față concurenței la nivel
mondial
O agendă pentru noi
competențe și noi locuri de
muncă
Dezvoltarea competențelor pe tot
parcursul vieții +
Îmbunătăţirea mobilităţii profesionale
Creșterea ratei de participare pe piața
muncii +
Îmbunătăţirea corelării cererii și a
ofertei în materie de forță de muncă
Platforma europeană de
combatere a sărăciei
Garantarea coeziunii sociale şi teritoriale
Beneficiile creşterii + locurile de muncă –
împărţite echitabil
+
Persoanele în situaţie de sărăcie/
excluziune socială:
viaţă demnă + rol activ în societate
Iniţiative UE de stimulare a
creşterii favorabile incluziunii
1. Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă
– sprijinirea cetăţenilor să dobândească noi competenţe, să se adapteze la
schimbările de pe piaţa muncii şi să se reorienteze profesional
– modernizarea pieţelor muncii, pentru a spori productivitatea muncii şi rata
de ocupare a forţei de muncă, pentru a reduce şomajul şi pentru a asigura
durabilitatea modelelor sociale europene.
2. Platforma europeană de combatere a sărăciei
– asigurarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale
– garantarea respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor care
suferă de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale şi să le asigure
acestora un trai demn şi un rol activ în societate
– sprijinirea măsurilor care favorizează integrarea în comunitate,
formarea şi inserţia profesională şi accesul la protecţie socială.
De asemenea, UE sprijină creşterea favorabilă incluziunii prin
proiectele şi investiţiile în domeniul dezvoltării regionale, prin
care reduce discrepanţele dintre regiuni şi asigură accesul
tuturor europenilor la beneficiile creşterii economice.
68
69
ERASMUS +
Programul Uniunii Europene
pentru educație, formare
profesională, tineret și
sport
2014-2020
70
Noul program 2014-2020
*Propunerea Comisiei: un singur program de educație,
formare profesională, tineret și sport, Erasmus +
*Propunerea a fost negociată între Parlamentul European
și Consiliul European
*Aprobat Parlamentul European -> Consiliul European
*Se estimează publicarea Apelului European 2014 și a
Ghidului Programului în a II-a jumătate a lunii decembrie
2013
71
Simplificare: un singur program integrat
Acțiunea cheie 1
Acțiunea cheie 2
Acțiunea cheie 3
Mobilități
individuale pentru
învățare
Cooperare pentru
inovare și bune
practici
Sprijin pentru
reforma politicilor
Activități specifice:
• Jean Monnet
• Sport
72
Programele actuale:
50 de obiective, 60 de acțiuni
Structură:
Lifelong
Learning
Programme
•Grundtvig
•Erasmus
•Leonardo
•Comenius
•Vizite de Studiu
•Actiunile centralizate
Programe pentru I.S.
la nivel internațional:
•Erasmus Mundus,
•Tempus,
•Alfa, Edulink, Programe Bilaterale
Programul Tineret în Acțiune :
5 acțiuni, 7 subacțiuni
73
Ce se întâmplă cu programele (1)
actuale?
Comenius
Mobilități de formare
continuă a cadrelor
didactice
Proiecte de parteneriat școlar
Comenius
(Multilaterale, bilaterale,
Regio)
KA1
KA2
Mobility projects
for school
education staff
Parteneriate
strategice
74
Ce se întâmplă cu programele (2)
actuale?
Grundtvig
Mobilități de formare
continuă
Asistenți Grundtvig
Vizite și schimburi
Ateliere
Proiecte pentru voluntariatul
Seniorilor
Partneriate pentru învățare
KA1
KA2
Mobility projects
for adult
education staff
Parteneriate
strategice
75
Ce se întâmplă cu programele (3)
actuale?
Leonardo da Vinci
Mobilități pentru persoane
aflate în formare inițială
Mobilități pentru
profesioniști în VET
Proiecte de Transfer de
Inovație
Parteneriate în VET
KA
1
KA2
Mobility projects
for VET learners
and staff
Parteneriate
strategice
76
Ce se întâmplă cu programele (4)
actuale?
Erasmus
Mobilități studenți, cadre
didactice și personal (UE +
țări partenere)
IP – Programe intensive
Proiecte multilaterale
și Retele (centralizate)
Erasmus Mundus (centralizat)
Tempus + Alfa + Edulink
(centralizat)
KA
1
KA2
Mobility project for
higher education
students and staff
Parteneriate
strategice
Joint Master degrees (centralizat)
Master Degree Mobility (centralizat)
Capacity Building partnerships
(centralizat)
77
Ce se întâmplă cu programele (5)
actuale?
Tineret în Acțiune
Schimburi de tineri
Serviciul European de
voluntariat
Proiecte de formare și retele
Proiecte pentru democrație
Întâlniri ale tinerilor
(transnaționale) cu
responsabilii
politicilor de tineret
KA
1
KA2
Mobility projects for
young people
and youth
workers
Parteneriate
strategice
KA 3 - Sprijin pentru
reforma politicilor
78
Caracteristici generale ale
noului program
(1)
*Bugetul propus de Comisie: 19 miliarde de euro; în urma
reducerii bugetului general al UE pentru 2014-2020,
varianta actuală este de circa 14,7 miliarde de euro (pentru
7 ani)
*Cea mai mare parte a bugetului va fi gestionată de
Agențiile Naționale.
*Se menține identitatea sectoarelor și se încurajează
proiectele transsectoriale.
*Fiecare sector are un procent alocat din bugetul general
*65% din buget va finanța Acțiunea 1 și 35% Acțiunea 2
*Principii de bază în concepția noului program:
SIMPLIFICARE ȘI
FLEXIBILITATE!
79
Caracteristici generale ale
noului program
(2)
*Nu mai există candidaturi individuale, doar instituționale
*Întreg procesul de selecție se desfășoară online; toți
candidații se vor înregistra în prealabil într-un registru
unic la nivel european (o singură dată, la prima
candidatură), vor primi un cod pe care-l vor utiliza în toți
cei 7 ani
*În general 1 singur termen limită pe an/ acțiune cheie,
cu excepția proiectelor de tineret care își păstrează 3
termene limită pe an
*Cu foarte puține excepții, se vor folosi următoarele
tipuri de finanțare simplificată: sume forfetare și
baremuri de costuri unitare
80
(3)
Caracteristici generale ale
noului program
*În consecință, rapoartele finale vor fi simplificate
*Calitatea, impactul produs în instituție/ local
(măsurat), transferabilitatea rezultatelor în afara
parteneriatului constituie cerințele principale ale
Comisiei de la proiectele finanțate prin Erasmus+
*Principiile cofinanțării și de nonprofit se vor
asigura implicit prin nivelul granturilor
81
Acțiunea cheie 1:
proiecte de mobilitate
(1)
Activități care se finanțează:
a)Mobilitatea studenților, a elevilor din școlile VET, a
tinerilor voluntari în SEV și a grupurilor de tineri
(schimburi de tineri)
b) Mobilitatea profesioniștilor din sectoarele educație,
formare și tineret (profesori, alte tipuri de personal
didactic, formatori, lucrători de tineret – în general
persoane care lucrează într-o/ pentru o instituție/
organizație cu scop educațional)
82
Acțiunea cheie 1:
Proiecte de mobilitate
(2)
1a: Caracteristicile mobilităților sunt în mare parte
aceleași ca în actualele programe
Mobilitatea poate lua forma unei misiuni de predare/
formare la organizația parteneră, dezvoltare
profesională prin participarea la un curs structurat, la
job shadowing, plasament, ateliere de formare
83
Acțiunea cheie 1:
proiecte de mobilitate
(3)
1b: O organizație poate candida la un proiect de
mobilitate pentru personalul propriu sau poate fi liderul
unui consorțiu și candidează pentru a trimite în
mobilitate personal din cadrul organizațiilor din
consorțiu; în cazul special al sectorului educație școlară,
numai școala poate candida pentru personalul propriu.
În învățământul preuniversitar și educația adulților,
aplicația trebuie justificată prin European Development
Plan.
84
Principii de finanțare
(4)
Următoarele categorii de cheltuieli se vor finanța astfel:
*transport - forfetară (pe categorii de distanță)
*subzistență - forfetară, barem de costuri unitare (pe categorii
de persoane și categorii de durata mobilității)
*costuri de organizare a mobilității - forfetară per capita
*taxe de curs - forfetară
*pregătire lingvistică (în anumite condiții) - forfetară
*costuri pentru nevoi speciale/excepționale - costuri reale
85
Acțiunea cheie 2: Cooperare
pentru inovare și schimb de bune
practici
*Parteneriate strategice transnaționale
*Alianțele pentru cunoaștere și Alianțele
sectoriale
*Proiecte pentru dezvoltarea capacității
instituționale (cu țările partenere)
86
Parteneriate strategice
transnaționale
(1)
*Vor fi gestionate de Agenția Națională
*Continuă actualele parteneriate multilaterale centralizate
(Comenius, Erasmus, Gruntvig, Leonardo da Vinci), IP-urile
sau parteneriatele descentralizate
*Permit o mare flexibilitate a tipului de parteneri implicați, se
încurajează abordările transsectoriale
*Finanțarea va fi simplificată, utilizând în cea mai mare parte
sume forfetare și baremuri de costuri unitare
*Durata va fi de 2-3 ani în general, cu un minim de 6 luni pentru
proiectele de tineret
87
Parteneriate strategice
transnaționale
(2)
Aspecte prioritare în proiectele strategice:
• Parteneri de proiect autorități publice
• Parteneri de proiect întreprinderi/ organizații din
mediul privat
• Implicarea în proiect a persoanelor cu nevoi speciale
(de ex. ca participanți sau în echipa de management)
• Participarea în proiect a persoanelor cu mai puține
oportunități
• Tematică ce vizează învățarea limbilor străine
Parteneriate strategice
transnaționale
(3)
Varietate foarte mare de activități care pot fi realizate:
* Dezvoltare, testare, adaptare și adoptare/implementare a unor
practici/ metode inovatoare în educație sau formarea
profesională
*Facilitarea recunoașterii și certificării abilităților și
competențelor dobândite în contexte formale, nonformale și
informale (referiri la EQF/NQF, ECTS, ECVET, Europass)
*Inițiative care dezvoltă implicarea socială și spiritul antreprenorial
*Inițiative de cooperare între autorități locale/ regionale pentru
dezvoltarea sistemelor de educație, formare, tineret și
integrarea lor în strategia de dezvoltare locală/ regională
89
Parteneriate strategice
transnaționale
(4)
*Crearea de module de curs sau formare, programe de
studiu sau curricula comune (inclusiv pentru formarea
lucrătorilor de tineret)
*Crearea de metode și instrumente pentru îmbunătățirea
managementului/ leadership-ului instituțiilor de
educație/ formare, tineret, inclusiv prin peer-learning
*Programe intensive
90
Parteneriate strategice
transnaționale
(5)
*Realizarea de analize de nevoi, studii, cercetări, analize
comune pe o temă cheie din educație, formare sau tineret (în
legătură cu strategia EU 2020)
*Cooperare între instituțiile de educație/ formare și
întreprinderi pentru adaptarea ofertei de formare la piața
muncii
*Mobilități ale personalului sau studenților/ elevilor/ tinerilor de scurtă sau de lungă durată – care contribuie direct la
realizarea obiectivelor proiectului
*Organizarea de conferințe naționale sau transnaționale cu
scopul de a disemina rezultatele/ produsele către structurile
din afara parteneriatului
91
Principii de finanțare
(6)
Următoarele categorii de cheltuieli se vor finanța
astfel:
*managementul și implementarea proiectului – sumă
globală alocată lunar, diferențiat coordonator/
partener
*mobilități pentru reuniuni de proiect – o medie de 4
mobilități/ an; finanțare globală pentru transport
și 3 zile – subzistență
*salarii/ onorarii pentru producerea “rezultatelor
intelectuale” - costuri unitare/ zi de lucru
92
(7)
Principii de finanțare
*Organizarea conferințelor de diseminare – sumă globală
- cost unitar pe participant (subzistență)
*Mobilități legate de obiectivele proiectului: costuri
unitare (sumă globală) pentru transport și subzistență
(pe categorii de persoane și pe tipuri de durată)
*Costuri excepționale – subcontactări de servicii sau
achiziții – costuri reale
*Costuri pentru nevoi speciale – costuri reale
93
(8)
Principii de finanțare
*Primul item (management și implementare) se va acorda
automat oricărui proiect aprobat
*Pentru toți ceilalți itemi trebuie o justificare detaliată
în aplicație, prin care să se demonstreze relevanța și
necesitatea; agenția națională nu va aproba ex-ante
decât costurile cerute care sunt pertinent justificate
*Ex-post, la evaluarea raportului final, grantul va fi
menținut sau diminuat în funcție de calitate, impact,
transferabilitate
94
Spaţiul Profesorului
1
• sursă unică de materiale didactice despre Europa. Realizate de
diferite instituţii europene sau organisme guvernamentale şi
neguvernamentale, acestea au scopul de a-i ajuta pe tineri să înveţe
mai multe despre Uniunea Europeană şi politicile sale.
2
• Site-urile, broşurile, cărţile, hărţile şi afişele prezentate explică ce
este şi ce face UE. Ele abordează numeroase aspecte şi provocări
cu care societatea se confruntă în prezent (de exemplu, răspund la
întrebări de tipul „Ce putem face pentru a proteja mediul?” sau
„Cum putem convieţui în pace şi siguranţă?”)
3
• Materialele, structurate pe grupe de vârstă, vă pot servi atât ca
sursă de inspiraţie pentru orele de curs, cât şi ca sursă de
informaţii despre istoria Europei, despre cetăţenie sau chiar despre
un domeniu punctual precum modalităţile de reducere a consumului de
energie.
Accesaţi adresa http://europa.eu/teachers-corner/index_ro.htm
95