Piata - Profu de marketing

Download Report

Transcript Piata - Profu de marketing

PIATA SI CONCURENTA

Piata

Ce este piata? Locul unde te duci sa cumperi patrunjel?

Da si nu!

Piata din punct de vedere economic reprezinta spatiul de manifestare a cererii de bunuri si servicii in corelatie cu oferta corespunzatoare si in care se formeaza pretul de echilibru.

Piata reprezinta: spatiul economic in care se desfasoara activitatea cumparatorilor si vanzatorilor; locul unde se formeaza pretul produselor; locul unde se manifesta CONCURENTA .

locul de intalnire dintre cererea si oferta de bunuri si servicii;

In esenta, ea este

o retea de tranzactii

de acte de vanzare - cumparare de bunuri, servicii, informatii, titluri de valoare. Piata

nu se rezuma la un spatiu geografic

, un teritoriu, desi il include (targuri, expozitii, centre regionale, burse de marfuri sau valori), inclusiv la spatiul virtual (piata online).

E apreciata ca un

spatiu economic

cu legi, relatii, mecanisme si institutii legate intre ele.

Piata = totalitatea cumparatorilor si vanzatorilor intre care au loc tranzactii cu anumite bunuri si servicii.

Piata (pentru ofertant)=

totalitatea cumparatorilor efectivi si potentiali ai unui produs sau serviciu

Cumparator potential =

cumparator care ar putea manifesta

interes, acces

Piata disponibila

= totalitatea consumatorilor care manifesta

interes, venituri (proprii sau conexe), acces

Piata disponibila calificata =

interes, venituri, acces, si sunt pregatiti pentru achizitie

(<18ani) Piata deservita= acea parte a pietii calificate careia ea decide sa i se adreseze cu

oferta proprie

Piata penetrata= totalitatea utilizatorilor care

au cumparat cel putin o data produsele/ocazional

Piata stabila= totalitatea consumatorilor fideli firmei care

repeta in mod constant achizittile produselor

POPULATIA TOTALA PIATA POTENTIALA

PIATA DISPONIBILA

PIATA DISPONIBILA CALIFICATA

PIATA DESERVITA PIATA PENETRATA PIATA STABILA

Concurenta in economia de piata

acorda fiecarui agent economic libertatea sa produca si sa vanda ceea ce il avantajeaza , si sa cumpere ceea ce ii e foarte necesar, si in conditii de maxima satisfactie si calitate.

-acorda acentilor economici posibilitatea sa isi desfasoare operatiunile economice in conditiile cele mai avantajoase pentru ei, dar tinand cont ca de pe urma acestor conditii si operatiuni, cel mai avantajat va fi cumparatorul, care alege ofertantul cu produsul cel mai bun pentru el cu pretul cel mai mic.

stimuleaza pe de-o parte oferta iar pe de alta parte cererea consumatorului pentru un produs de calitate la preturi cat mai mici -confera economiei de piata functionalitate si maxima eficienta economica intrucat ea realizeaza o severa selectie economica , adica selecteaza activitatile promovand eficienta in afaceri.

eficiente de cele neeficiente,

FUNCTIILE CONCURENTEI Stimuleaza progresul social in 2 directii: – stimuleaza si furnizeaza pe acei agenti economici care lucreaza bine, eficient, cu productivitate mare, costuri mici si calitati bune – ii pedepseste si ii elimina pe cei care lucreaza prost, ineficient, generand in acest caz falimente, risipa de munca sociala, ascutirea contradictiilor si conflicte Regleaza piata prin libertatea preturilor Determina reducerea preturilor de vanzare Are functia de executant al cerintelor altor legi obiective: legea productivitatii, legea cererii si ofertei, legea profitului

FUNCTIILE CONCURENTEI

Face posibila ca prin mecanismele preturilor, societatea sa produca doar ceea ce e necesar si dorit , si cerut de consummator, intervenind astfel in repartizarea si alocarea resurselor Transforma interesele individuale in interese sociale si actiunile indivizilor in necesitati reale ale societatii Concurenta trebuie tratata ca un mit, adica ca pe un instrument-minune, care ar rezolva toate problemele sociale, ca o notiune cu dubla determinare, ce creeaza si progress dar si efecte contradictorii asupra dezvoltarii societatii negative,

In raport cu utilizarea acestor instrumente, CONCURENTA imbraca 2 forme : concurenta

loiala

- caracterizata de folosirea nediscriminatorie a acestor instrumente in conditiile accesului liber pe piata fara restrictii si a totalei transparente a pietei concurenta

neloiala

- este incorecta, nelegala si consta intr-o suma de acte si fapte anticoncurentiale care avantajeaza pe unii si dezavantajeaza pe altii (ex : abuz de pozitie dominanta de monopol)

INSTRUMENTELE LUPTEI DE CONCURENTA LOIALA SI NELOIALA Instrumentele se impart in 2 categorii : (A) de natura economica reducerea costurilor si implicit a preturilor sub nivelul celor ale concurentei ridicarea calitatii produselor acordarea de facilitate clientilor diversificarea sortimentelor lansarea de noi modele care sa contribuie la cresterea notorietatii reclama si publicitatea designul ambalajul profesionalismul vanzatorilor

(B) de natura extraeconomica

furnizarea de informatii generale pentru toti clientii (pliante, reclame) sponsorizarea de actiuni de interes local/national presiuni morale asupra unor concurenti spionajul, santajul, trucul eliminarea fizica a concurentului incomod

Cele mai des intalnite practici abuzive sunt : Ø impunerea in mod direct/indirect a preturilor de vanzare/cumparare si refuzul de a trata cu anumiti clienti/furnizori, refuzul de a incheia contracte Ø limitarea productiei, a dezvoltarii tehnologiei, a desfacerii in dezavantajul utilizatorilor (adica a crearea unui gol de oferta pe piata) Ø aplicarea in privinta partenerilor comerciali a unor tratamente inegale la prestatii echivalente (ex : comertul cu marfa)

Ø intelegeri privind impartirea pietelor, a zonelor, a surselor de energie sau de credit Ø conditionarea incheierii de contracte, acceptarea de catre partenerii comerciali a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care nu au nici o legatura cu obiectul contractului Ø practicarea unor preturi exagerate sau dimpotriva, preturi 'de ruinare', 'sub costuri', de 'dumping‘ Ø exploatarea starii de dependenta economica a unui client fata de un concurent

Contraventii :

oferirea servici de catre salariatul unei firme unui alt concurent dezvaluirea de catre un salariat de secrete unui alt concurent raspandirea in public de afirmatii mincinoase oferirea de mita, avantaje, daruri purtarea neloiala fata de propria firma deturnarea clientelei unui concurent

Sanctiuni penale

(ce se pedepsesc cu amenda sau inchisoare) : refuzul de a vinde un produs in timp ce marfa e disponibila intelegerile dintre vanzator cu privire la pret folosirea revanzarilor practicarea unor preturi de apel prin publicitate abuziva (campanii publicitare) vanzarea in pierdere, ce falsifica concurenta prin pret

Marile firme comerciale isi elaboreaza propriile strategii prin care incearca sa isi apere Produsul de concurentii de pe diferite piete, prin care vor sa castige cat mai multi clienti, vor sa castige piata unui produs si sa se impuna.

1.

Se cunosc 3 astfel de strategii : strategia efortului concentrat pe castigarea unei clientele selectionate, a unei zone sau regiuni, impunand un produs de exceptie 2.

strategia distinctiei, a diferentierii, a elitei = strategia 'Mercedes' pentru produsul de calitate exceptionala 3.

strategia costurilor sau a preturilor imbatabile = strategia 'japoneza' pentru preturile mici datorate costurilor mici (nu prin 'dumping')

Concurenta

1. Concurenta directa

apare în situatiile în care întreprinderile se adreseaza acelorasi nevoi furnizând produse similare sau identice.

1A. Concurenta de marca

Concurenta cea mai evidenta are loc între întreprinderi care apar pe piata cu bunuri identice sau diferentiate nesemnificativ destinate satisfacerii acelorasi nevoi. În acest caz diferentierea dintre concurenti se realizeaza prin

imaginea de marca

pe care fiecare se straduieste sa confere produselor proprii utlizând mijloace si tehnici corespunzatoare. De aceea ea este cunoscuta sub denumirea de

concurent de marca

(în aceasta situatie se gasesc de exemplu producatorii de pâine, benzina).

1B. Concurenta la nivel de industrie/întreprindere

Întreprinderile pot concura si prin oferirea de produse similare care satisfac în masura diferita aceasi nevoie. În acest caz competitia se realizeaza prin diferentierea calitativa a produselor.

De regula, producatorii acestor produse, alcatuiesc împreuna o industrie, iar concurenta dintre ei poarta numele de

concurenta la nivel de industrie

(de exemplu, într-o astfel de postura apar firmele din industria automobilelor).

2. Concurenta indirecta

are în vedere competitia dintre întreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite prin oferirea de produse sau servicii diferite.

2A. Concurenta formala

Exista numeroase situatii în care aceasi nevoie poate fi satisfacuta în mai multe moduri cu produse diferite. De exemplu: nevoia de petrecere a timpului liber se poate satisface prin vizionarea unui film sau prin practicarea unor sporturi. Firmele care presteaza aceste doua categorii de servicii si satisfac aceleasi nevoi oferind fiecare alt produs se afla în relatii de concurenta. Concurenta dintre aceste întreprinderi se numeste

concurenta formala

2B. Concurenta generica

Toate întreprinderile actioneaza în cadrul pietei si îsi disputa practic aceleasi venituri ale consumatorilor. Concurenta dintre ele are la baza categoria de nevoi careia i se adreseaza produsul, fiecare disputându-si întâietatea în satisfacerea acesteia.

De exemplu, o întreprindere turistica se afla în concurenta cu una profilata pe vânzarea de bunuri de folosinta îndelungata, anumite categorii de cumparatori fiind obligati de nivelul mai redus al veniturilor sa opteze între cumpararea unor bunuri si efectuarea unei calatorii turistice. Concurenta privita în acest mod se numeste

concurenta generica

.

Concurenta este confruntarea dintre agentii economici pentru a atrage : a) multi consumatori; b) preturi convenabile; c) calitate buna a marfurilor.

A) multi consumatori;

Noi trebuie sa analizam in primul rand consumatorii: cine sunt ei? Cat de des cumpara produsul nostru?

Sunt mai multe

categorii de consumatori: 1. efectivi (cumpara ); 2. potentiali (pot fi convinsi sa cumpere); 3. nonconsumatori relativi 4. nonconsumatori absoluti (nu vor cumpara din diverse motive).

Sa dam un exemplu:

Produsul este un demachiant dermocosmetic de fata pentru piele sensibila Consumatorii vor fi: Femei, Mediul urban Varsta intre 16 – 50 de ani Situatia financiara medie Cu stil de viata dinamic preocupate de sanatatea si aspectul lor.

Acest produs nu va fi cumparat decat de aceasta categorie de consumatori.

De ce? Pai sa vedem …pe barbati nu-i intereseaza, deci am exclus din start! Femeile cu venituri mici vor cumpara paine si mancare, in nici un caz nu le vor ajunge banii si pentru produsele dermocosmetice.

B) preturi convenabile; C) calitate buna a marfurilor.

Relatiile dintre agentii economici pe piata, în functie de interesele lor, constituie un sistem economic de concurenta, în care fiecare are libertatea sa produca si sa vânda ce-i convine, în conditiile pe care le considera cele mai favorabile. Sistemul concurential reprezinta totalitatea relatiilor dintre agentii economici aflati in competitie pe piata, in functie de interesele lor.

Concurenta perfecta

se considera a exista doar in teorie, fara corespondent in viata practica; este acel tip de piata pe care se satisfac cel mai bine interesele vanzatorilor si cumparatorilor si care prezinta simultan urmatoarele

trasaturi

: 1.

atomicitatea cererii si ofertei

, care exprima existenta multor vanzatori si cumparatori de putere economica egala sau apropriata, astfel incat nici unul dintre ei nu poate influenta pretul in mod hotarator.

2.

omogenitatea produselor

, care presupune ca marfurile oferite sunt echivalente sau aproape identice, astfel incat cumparatorului ii este indiferent de unde aprovizioneaza.

3.

intrarea si iesirea pe piata sunt libere

, adica o firma poate intra pe piata daca pretul este superior costului sau de productie.

4.

transparenta perfecta a pietei

, care arata ca pe piata cu concurenta perfecta cumparatorii si vanzatorii dispun de o cuoastere deplina a cererii si a ofertei.

5.

mobilitatea perfecta a factorilor de productie

, care exprima inexistenta obstacolelor in procesul achizitionarii de factori de productie, in conditile in care firmele doresc sa isi dezvolte activitatea.

Pe piata cu concurenta perfecta produsele pot fi usor substituite si cumparate la cel mai bun pret, care satisface atat interesele vanzatorilor cat si ale cumparatorilor. Daca una din trasaturile concurentei perfecte lipseste atunci piata devine imperfecta.

Dintre toate formele de concurenta imperfecta, cele mai frecvente sunt oligopolul, monopolul si concurenta monopolistica.

Oligopolul

reprezinta o piata cu concurenta imperfecta pe care se pierde atomicitatea ofertei, existand cativa producatori, de putere economica apropriata sau diferentiata care produc marfuri omogene sau diferentiate.

Monopolul

reprezinta piata pe care se manifesta actiunea unui singur vanzator, deci pe care se pierde atomicitatea ofertei, iar marfa este unica.

Concurenta monopolistica

se manifesta pe piata prin imbinarea unor elemente specifice pietei perfecte cu altele caracteristice monopolului.In

aceste conditii, exista numerosi producatori si cumparatori dar produsele sunt diferentiate astfel incat influenta cererii pe piata devine singura modalitate de crestere a profitului.

Instrumentele luptei de concurenta

sunt de natura economica si se concretizeaza in:

- reducerea costurilor sub cele ale concurentilor; diminuarea preturilor de vânzare; - ridicarea calitatii; - acordarea unor facilitati clientilor.

Exista trei tipuri de

strategii concurentiale

: 1.

strategia efortului concentrat

, care exprima actiunile firmei ce urmareste sa obtina suprematia asupra vanzarii unui produs, a unei piete de vanzare.

2.

Strategia elitei

care exprima actiunile firmei ce promoveaza pe piata un produs de exceptie, de calitate superioara produselor substituibile.

3.

Strategia costurilor

care exprima actiunile firmei de a promova un produs pe piata la preturi scazute justificate de cheltuieli de productie mici.

Exemplu:

Nevoia de recreere si divertisment Concurenta indirecta: D) turism; E) F) G) spectacole; discoteca; acasa.

Concurenta de produs: ( Se alege varianta acasa) H) I) J) la TV; rebus; calculator.

Concurenta de marca Se alege modalitate TV, deci marcile vor fi: - Samsung; - Philips; -Sony.