Transcript Alimente Modificate Genetic - UBM :: Departamentul de Chimie

ALIMENTE
MODIFICATE
GENETIC
Brengya Denisa
Cimpan Andreea
Cristian Cristiana
CEPA III
Coordonator:prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta
In prezent, probabil ca nu exista un subiect din
domeniul nutritiei care sa fie mai disputat si care sa
nasca cele mai mari confuzii in randul
consumatorilor decat organismele modificate genetic
(OMG).
Unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de
periculoase, in vreme ce altii le considera solutia
optima in caz de foamete in masa.
Tehnologia care furnizeaza noi proprietati
organismului transferand gene de la un organism
la altul sau care interfereaza cu structura sa
genetica se numeste tehnologia genei. Prin aceasta
tehnologie structura genetica a alimentelor este
schimbata motiv pentru care aceste alimente se
numesc alimente modificate genetic.
Aceasta tehnologie
consta in luarea de la
organismul donor a genei
care intereseaza si
introducerea ei intr-o
molecula de ADN strain,
care se numeste vector
purtator.
Apoi urmeaza etapa
inserarii intregii molecule
de ADN in molecula ADN a
organismului gazda. In
continuare se urmareste
celula in care se manifesta
genele si apoi se selecteaza
produsul care ne
intereseaza.
Acest produs este greu de controlat, deoarece
genele nu functioneaza izolat, ci interactioneaza
unele cu altele, iar organismul uman are zeci de mii
de gene si daca luam in calcul si faptul ca indivizii
sunt entitati distincte, atunci ne putem da seama
ca aceeasi gena poate avea efecte diferite de la un
organism la altul.
Toate aceste produse sunt
obtinute prin tehnica de inginerie
genetica printre care se numara :
Plante rezistente la seceta si
daunatori;
 Cereale cu un procent crescut de
proteine;
 Cereale fara gluten;
 Orez cu un continut ridicat de
vitamina A;
 Seminte de rapita cu acizi grasi care
pot fi utilizati in regimuri dietetice;
 Tomate cu coacere in timpul
transportului;


Plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina
alergena);

Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;

Cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod
obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care
este utilizata ca emulgator pentru margarina,
ciocolata si alte produse alimentare;

Chimozina modificata genetic (in mod obisnuit,
chimozina este o enzima extrasa din stomacul
viteilor), care este utilizata in productia de
branzeturi;

Vitamine si arome alimentare.
Ce se obtine prin modificari genetice ?

Ameliorarea culorii si aromei fructelor;

Cresterea timpului de conservare;

Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;

Modificarea calitatilor nutritive :
cartofi mai bogati in amidom care
absorb uleiul de gatit in cantitati
mai mici.
Recoltele devin mai rezistente la ierbicide,
pesticide, boli, frig, salinitate crescuta. Medicina
recunoaste aspectele benefice ale manipularii genetice
pentru ca astfel s-au obtinut: insulina, unii interferoni,
produse de sange (cu potential alergic scazut),
vaccinuri (folosind ca suport cartoful sau rosia) mai
rezistente la transport si pastrare indelungata.
"Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa credem
ca omul poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat
natura; ceea ce poate fi benefic dintr-un anumit unghi de
vedere, in ansamblu poate aduce efecte negative care sa
depaseasca efectele benefice. Astfel incat, din punct de vedere
ecologic nu putem spune ca OMG aduc beneficii
organismului nostru. In principiu, plantele care exista in
prezent, cele nemodificate genetic au fost selectate in mod
natural; ele au rezistat cel mai bine la daunatori, in
conditiile de mediu din zona/tara respectiva. Creand plante
modificate genetic riscam sa contaminam si plantele
nemodificate genetic si sa scadem biodiversitatea", afirma
Diana Coravu, medic specialist in Diabet, Nutritie si Boli
metabolice.
Ca orice alta industrie si industria alimentelor
modificate genetic prezinta avantaje si dezavantaje.
Principalele avantaje ale OMG-urilor tin de
dimensiunea economica , nicidecum de protectia
sanatatii omului.
Timpul si costurile cultivarii acestor alimente au
fost micsorate. Legumele ”mutante” au fost concepute
astfel încât sa fie rezistente sau chiar tolerante la
erbicid, substanta chimica destinata uciderii buruienilor
daunatoare agriculturii. Mai mult decât atât, acestea au
dezvoltat rezistenta în fata insectelor ce afecteza
plantele nemodificate genetic.
Astfel a putut fi redusa cantitatea de pesticide,
substanta care ucide insectele daunatoare agriculturii,
lucru care a dus la scaderea costurilor de întretinere a
recoltelor. De asemenea, efortul depus de fermieri este
mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este pusa în
pericol de substantele chimice folosite. Impactul
agriculturii asupra mediului este mai mic, odata ce
cantitatea totala de pesticide folosite se reduce.
Datorită aspectului foarte plăcut, aceste produse
atrag tot mai mulţi clienţi ducând astfel la creşterea
profiturilor comercianţilor. În plus, produsele modificate
genetic au beneficii mai mari privind durabilitatea sau
Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi :

Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati
nedorite;

Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in
pericol;

Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip
de plante fertile;

Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar
daca este surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ;

Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului .
Astfel se poate ajunge la pierderea unor insemnate

Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate
impreuna cu alimentele ele se pot reuni cu organismul
uman sau animal . Aceasta combinatie poate cauza
pierderi , metamorfoze sau alte organisme ciudate ;

Daca in urma interventiei genetice se creaza alumente
rezistente la antibiotice aceasta proprietate s-ar putea
transfera si la consumatorul acestor alimente cu efecte
nocive pentru sanatate . Antibioticele prescrise in scopuri
curative in diverse maladii nu si-ar mai produce efectul
scontat ;

In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand
aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta
mecanisme de rezistenta ;

Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora;

Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi
influentate de alimentele modificate genetic;

Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea
contamina celelalte organisme in mod nedorit cu efect
biologic dezastruos;

Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge
sa poarte gene cu efecte toxice ce ar putea genera
Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic
asupra sanatatii consumatorilor?
Efectele alergice
Genele nou inserate pot produce proteine care la
unele persoane determina alergii. Cele mai frecvente
alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si soia.
La inceputul anilor '90 cand soia a capatat efecte
nutritive sporite prin introducerea unei gene de la nucile
braziliene, riscul potential a devenit evident.
Rezistenta la antibiotice
Se stie ca unele alimente modificate genetic pot
creste rezistenta omului sau a animalelor fata de
antibiotice. De exemplu, tomatele modificate genetic
consumate proaspete au gene marker (o gena rezistenta la
antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la neomicina sau
kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul
semintelor de bumbac. In general, riscul variaza in functie
de originea genei implicate. Bacteriile ce produc acid lactic
nu trebuie sa contina gene de rezistenta la antibiotice.
Modificari la nivelul metabolismului
Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la
nivelul genomului - adica totalitatea genelor pe care le
contine un organism - alterari care pot genera in
organismul gazda si alte efecte decat cele scontate, cum ar
fi scaderea cantitatii de substante nutritive si cresterea
nivelului de toxine in organismul gazda.
Situatia alimentelor modificate genetic in Romania:
Anul 2006 a fost ultimul in care au fost permise in
Romania culturile de alimente modificate genetic. La acel
moment existau 130 000 ha cultivate cu soia modificata
genetic. De atunci se incearca scoaterea de pe piata a
alimentelor modificate genetic, unele hypermarketuri leau scos definitiv din rafturi pana in prezent. Cu toate
acestea inca se importa alimente modificate genetic,
cumparatorii fiind atrasi de aspectul mai placut al
acestora (in cazul legumelor si fructelor), sau pur si
simplu romanul se lasa pacalit prin faptul ca nici macar
nu citeste eticheta.
Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial
Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani
suprafetele cultivate cu plante modificate genetic au
crescut de cel putin 25 ori; cele mai raspandite sunt soia si
porumbul (modificate pentru a le creste rezistenta la
ierbicide si la pesticide) iar SUA detin aproximativ
70% din totalul acestor suprafete. Romania are un
procent mic alaturi de Australia, Franta, Germania,
Bulgaria. In Brazilia nu se cultiva plante modificate
genetic. In Europa exista organizatii deosebit de active
care militeaza pentru reglementari clare in aceasta
privinta
Publicul a fost profund tulburat de doua mari
scandaluri in domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea
Britanie boala vacii nebune iar in Belgia contaminarea
alimentara cu dioxina au provocat panica si neincredere
in sistemele de control ale alimentatiei publice. Ca
raspuns guvernele au admis necesitatea etichetarii
alimentelor intr-un limbaj adecvat intelegerii tuturor care
sa precizeze ce continut de modificare genetica are
alimentul respectiv. Comisia Europeana admite 1% si 0%
pentru alimentele destinate copiilor. Publicul trebuie sa
fie informat si educat astfel incat sa inteleaga riscurile
sau beneficiile modificarilor genetice.
Germania, Franţa, Ungaria, Polonia, Grecia şi Italia
au interzis deja cultivarea de organisme modificate
genetic. Bulgaria a impus condiţii atît de stricte pentru
cultivatori încît nici în ţara vecină nu se va mai cultiva
porumbul Monsanto 810. În fruntea listei celor mai mari
consumatori de organisme modificate genetic se afla
Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu
19 milioane de hectare, Brazilia cu 16 milioane şi Spania
cu aproximativ un milion şi jumătate de hectare.
Boli cauzate de soia modificata genetic
Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei
tiroide si cel mai des ea este intalnita la femei si batrani.
Potrivit studiilor epidemiologice efectuate asupra
populatiei din anumite regiuni ale lumii soia nu este un
aliment recomandat pentru cei care au aceasta afectiune.
 Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de
Home Remedies, poate sa incetineasca activitatea glandei
tiroide. Daca activitatea acesteia incetineste nivelul TSH
creste si productia hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata.
 Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea
iodului din alimente si provoaca disfunctii ale glandei
tiroide in cazul in care consumul depaseste limita zilnica
recomandata care difera de la persoana la persoana in
functie de greutate, varsta si alti factori.

De asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care
au fost hraniti cu mancare ce are in componenta un nivel
ridicat de soia risca sa aiba in tinerete boli autoimune
precum Hashimoto sau Graves.
 In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni
ale glandei tiroide, insa cu un consum moderat de soia si
cu ocolirea altor factori nocivi care provoaca disfunctii ale
glandei tiroide pot fi ocolite neplacerile.
 Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea
bune pentru organism, in cazul in care suferiti de
hipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice.
 Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume
si fructe modificate genetic sunt daunatoare organismului
si ar trebui evitate.

Un studiu prezentat de Ministerul austriac al
Agriculturii şi Sănătăţii, în cadrul unui seminar ştiinţific
ce a avut loc în Viena, indică faptul că organismele
modificate genetic pot afecta capacitatea de reproducere,
de aceea specialiştii cer retragerea acestor produse.
Studiul indică faptul că fertilitatea şoarecilor de
laborator hrăniţi cu porumb modificat genetic a fost serios
afectată, aceştia putând procrea doar într-o mică măsură,
comparativ cu cei hrăniţi cu mâncare naturală. Şoarecii
de laborator hrăniţi cu mâncare ce nu conţinea organisme
modificate genetic s-au reprodus mult mai eficient. Acest
efect poate fi atribuit diferenţelor dintre sursele de hrană.
Cercetătoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un
experiement la Institutul de Neurofiziologie şi Studiul
Activităţii Nervoase Superioare de pe lângă Academie Rusă de
Ştiinţă.
Nouă femele de cobai au fost împărţite în 3 grupe de câte 3:
un grup de control, un grup în a cărui hrană s-a adăugat făină de
soia modificată genetic şi un grup care a consumat alimente
amestecate cu făină de soia obişnuită. Au fost numărate femelele
care au născut şi numărul de cobai născuţi şi morţi. După primul
stagiu, cobaii au fost împărţiţi în două grupe, una hrănită cu făină
de soia modificată genetic, cealaltă hrănită cu făină de soia
obişnuită. A rezultat un număr anormal de mare de decese printre
urmaşii femelelor hrănite cu soia modificată genetic. În plus, 36%
dintre aceiaşi cobai cântăreau mai puţin de 20 de grame, fapt care
evidenţia starea lor de extremă slăbiciune.
Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenţă
clară între hrănirea cu alimente modificate genetic şi starea de
sănătate a urmaşilor.
Morfologia şi structurile biochimice ale cobailor sînt foarte
asemănătoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de
îngrijorător în ce priveşte efectele asupra mamelor şi bebeluşilor
nenăscuţi, mai ales în contextul în care se urmăreşte introducerea
de cât mai multe OMG în alimentaţia umană, din raţiuni
comerciale, a declarat în concluzie Ermakova.
Puteţi vedea, în mod sintetic, rezultatele experimentului în
tabelul de mai jos:
Femele care au
nascut
Cobai
nasuti
Cobai morti
in 3 sapt
Procent Cobai in viata
Grup de control(4 din
6)
44
3
6,8%
41
Cu soia MG (4 din 6)
45
25
55,6%
20
3
9%
30
Cu soia comuna(3 din 33
6)
În imagine, doi
cobai din acelaşi
grup de vârstă .
Cel de jos este un
cobai din grupul
hrănit cu soia
modificată genetic,
în mod vizibil
extrem de debilitat.
Unul dintre nenumăratele studii cu rezultate negative făcute
pe mâncarea modificată genetic a fost realizat de cercetătorul de
origine maghiară Dr. Árpád Pusztai, care a hrănit cobai cu cartofi
modificaţi genetic. Experimentul său a demonstrat că astfel hrăniţi,
cobaii ajungeau să aibă creierul, ficatul şi testiculele mai mici,
precum şi sistem imunitar deficient.
S-a mai observat şi prezenţa unui număr ridicat de celule
precanceroase în mai multe ţesuturi ale organismului.
La două zile după publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr.
Puszai a fost dat afară din postul pe care îl ocupa la Rowett
Research Institute, în urma unui telefon, se spune, primit direct de
la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercetători a
fost desfiinţată şi s-a început târârea membrilor ei într-o serie de
procese care urmăreau intimidarea acestora şi stoparea dezvăluirii a
şi mai multe adevăruri cumplite.
CONCLUZII
Modificat genetic nu este deocamdata echivalent cu
imbunatatit genetic. Acest fabulos progres stiintific este
inca o cutie a Pandorei. Atata timp cat nu cunoastem
deplin nu stapanim deplin. Gasiti placeri in lucrurile
simple care vi se ofera, nu fiti sclavii aromelor artificiale.