Transcript Curs 4 – Repere ale dezvoltarii

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI
D EPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI
DIDACTIC , UVT
REPERE PSIHOGENETICE
ȘI PSIHODINAMICE ALE
DEZVOLTĂRII
Stadiul în perspectivă genetică presupune:

ordinea diverselor achiziții este neschimbată;

există o structură proprie stadiului, și nu doar o
juxtapunere de proprietăți;

structura reconvertește achizițiile anterioare, care nu
dispar, ci se manifestă doar în altă formă;
Fiecare stadiu comportă un moment de pregătire și unul de
închegare / reprezintă un moment de echilibru al vieții
psihice = relativ ==== trecerea la un nou stadiu.
S TADIALITATEA COGNITIVĂ
( J . P IAGET )
Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani)

corespunde dezvoltării şi coordonării capacităţilor
senzoriale şi motorii ale copilului. Principalul „instrument”
psihic al adaptării la realitate este schema senzoriomotorie, în timp ce principala „achiziţie” este permanenţa
obiectului.

De la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop.

Permanenţa obiectului.

Acomodarea este mai accentuată decât asimilarea.
S TADIALITATEA COGNITIVĂ
( J . P IAGET )
Stadiul preoperaţional (2-7/8 ani)

Abilitatea de a gândi în simboluri.

Abilitatea de a opera logic într-o singură direcţie.

Comunicare verbală.

Este posibilă schematizarea obiectelor în desen.

Dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt –
egocentrism.
S TADIALITATEA COGNITIVĂ
( J . P IAGET )
Stadiul operaţiilor concrete (7/8-11/12 ani)

Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin
manipularea directă a obiectelor.

Surprinderea invarianţei.

Înţelegerea legii conservării.

Capacitatea de a clasifica şi seria.

Înţelegerea reversibilităţii.
S TADIALITATEA COGNITIVĂ
( J . P IAGET )

Stadiul operaţiilor formale (11/12 ani – 15/16 ani sau
niciodată)

Capacitatea de a rezolva probleme abstracte.

Raţionamentul ipotetico-deductiv.

Preocupări privind probleme sociale şi de identitate
S TADIALITATEA MORALĂ (L.
K OHLBERG )
Nivelul premoral/preconvenţional al judecăţii morale (copilăria mijlocie) – 410 ani

Judecată bazată pe nevoi personale şi pe regulile altora.

Standaredele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului / faptele
sunt judecate după consecințele lor.

Stadiul 1, al moralității ascultării: regulile sunt respectate pentru a
evita sancţiunea (binele şi răul sunt evaluate după consecinţele fizice ale
acţiunii: este bine ceea ce este recompensat; rău - ceea ce este pedepsit).

Stadiul 2, al scopului şi schimbului instrumental individual
(hedonismului instrumental naiv): binele şi răul sunt evaluate după
nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje; rău este ceea ce nu
aduce beneficii; orientarea se face în direcţia obţinerii recompensei.
S TADIALITATEA MORALĂ (L.
K OHLBERG )

Nivelul moralității convenţionale (10 –13 ani)

Stadiul 3, al moralității bunelor relaţii: binele şi răul sunt apreciate
după cum acţiunile produc plăcere şi după cum sunt apreciate de alţii (a fi
bun/rău). Judecată bazată pe aprobările celorlalţi, pe aşteptările familiei,
valorile şi legile comunităţii.

Stadiul 4, al moralității legii și ordinii: orientare spre lege şi ordine;
autoritatea trebuie respectată şi ordinea socială menţinută.
S TADIALITATEA MORALĂ (L.
K OHLBERG )
Nivelul moralității postconvenţionale (al autonomiei morale sau al
interiorizării / acceptării personale al principiilor morale) (după 13 ani, la
tinerețe sau niciodată)

Judecată bazată pe concepte abstracte.

Stadiul 5, al moralității contractuale și al acceptării democratice al
legii : binele este apreciat după ceea ce socialul stabileşte ca standarde ale
drepturilor individuale.

Stadiul 6, al moralității principiilor individuale de conduită: binele şi
răul sunt probleme ale conştiinţei individuale şi implică o serie de concepte
abstracte ca justiţia, demnitatea umană şi egalitatea.
S TADIILE DEZVOLTĂRII
PSIHOSOCIALE
- E.
E RIKSON

1. Încredere/ neîncredere (naştere – 1 an) - Eveniment: hrănirea

Factori sociali determinanți – mama;

Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în mediu (faţă de
cel care îngrijeşte copilul) – funcţie de modul în care este îngrijit.

2.Autonomie/Dependență (1– 3 ani) - Eveniment: controlul propriului
corp.

Factori sociali determinanți – părinții;

Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii (ruşinii), al
încrederii în sine, în funcţie de nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita
autocontrolului sfincterian şi al mişcărilor
S TADIILE DEZVOLTĂRII
PSIHOSOCIALE
- E.
E RIKSON
3. Iniţiativă/retragere, vinovăţie (3-6 ani) - Eveniment: independenţa.

Factori sociali determinanți – mediul familial.

Dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în funcţie modul în care
reuşeşte organizarea spaţiului personal

4. Eficiență, sârguință/Inferioritate 6-12 ani) - Eveniment: şcoala.

Factori sociali determinanți – școala și grupul de joacă.

Dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în funcţie de
succesul în activitat
PSIHOSOCIALE
- E.
E RIKSON

5. Identitate/confuzie de roluri (adolescenţă) (12-18/20 ani) Eveniment:
relaţiile cu cei similari (co-vîrstnici).

Factori sociali determinanți – modelele/covârstnicii.

Conturarea identităţii prin exersarea de roluri specifice ocupaţiilor, genului,
politice sau confuzie de roluri

6.Tinereţe (intimitate / izolare) (20-30/35 ani) Eveniment: întemeierea
familiei

Factori sociali determinanți – prietenii, relația de cuplu.
PSIHOSOCIALE
- E.
E RIKSON

7. Maturitate (realizare / rutină) (35-50/60 ani);

Factori sociali determinanți – familia, profesia

Responsabilitatea / devoțiunea.

8. Bătrânețea (integritatea eului / disperare) (+60 ani)

Factori sociali determinanți – pensionarea, viața post-pensionare.

Înțelepciunea.