Transcript ppt - WordPress.com

DEZVOLTAREA MORALĂ
ŞI PSIHOSOCIALĂ
Obiectivele UI 4



să descrie dezvoltarea morală in conceptia lui
Piaget si Kohlberg;
Sa descrie etapele dezvoltarii psihosociale la
Erikson
să compare dezvoltarea morală la Piaget şi
Kohlberg

să identifice implicaţii ale teoriilor dezvoltării morale
asupra educaţiei
Judecata morală - Piaget
Judecata morală - Kohlberg
Dezvoltarea psihosocială - Erikson
Morala

se raporteaza la actiunile umane din
perspectiva binelui si raului
Surse şi metode de cercetare (Piaget)


Metoda clinică
Metoda modelării/simulării
J.Piaget (1896-1980)
Metoda metoda clinică





Piaget relatează copiilor diverse întâmplări şi le
solicită să facă aprecieri asupra gradului de
vinovăţie al eroilor, asupra pedepsei adecvate faptei
etc.
După prezentarea opiniei, copilul este solicitat să îşi
justifice opinia.
Copiii chestionaţi sunt de vârste diferite
Răspunsurile sunt analizate, comparate şi se caută
elemente comune.
Se generalizează concluzia obţinută.
Stadii ale conceperii regulilor
Pe baza jocului cu bile, stabileşte 4 stadii de
evoluţie morală:
 Stadiul motric şi individual
 Stadiul egocentric
 Stadiul egalitarismului progresiv
 Stadiul autonomiei morale
Stadiul motric şi individual (până la 2 ani)
(metoda de cercetare – modelarea)




Copii realizează jocuri paralele: ei nu se
joacă împreună cu alţi copii ci doar alături de
aceştia.
Pot să îşi fixeze reguli (rostogolesc întâi bilele
mari apoi pe cele mici)
Aceste reguli nu servesc, până la 4-5 ani,
nici cooperării, nici competiţiei.
Nu sunt reguli colective.


a) Adrian îi povesteşte mamei sale că
învăţătoarea i-a dat o notă mare şi l-a
felicitat. De fapt el minte.
b) Cosmin merge la plimbare. El întâlneşte
un câine care îl sperie. Reîntors acasă, îi
povesteşte mamei sale că a întâlnit un câine
mare cât o vacă.
Rezultate





Cosmin este mai mincinos decât Jean şi el trebuie pedepsit.
Adrian minte ca să nu fie pedepsit, al doilea minte ca să
primească o bomboană.
Minciuna spusă de Cosmin - mai gravă decât cea spusă de
Adrian pentru că “nu există un câine mare cât o vacă”.
Interpretarea autorului: la această vârstă copiii se supun
„realismului moral” - un amestec de reguli fizice şi morale, unde
faptele nu sunt judecate după intenţii, ci după apropierea lor de
adevărul fizic.
Realismul moral - rezultatul gândirii egocentrice a copilului,
afirmă Piaget.
Stadiul egocentric (2-5 ani)
copiii
sunt capabili să se joace cu alţi copii,
regulile sunt primite de la alte persoane.
aceste reguli sunt strict respectate, apreciate ca
emanând de la o autoritate, părinţii sau Dumnezeu
(reguli codificate).
Regulile date sunt considerate sacre, obligatorii.
Gândirea morală ascultă de principiile rezultate din
respectul unilateral (respectul copilului pentru adult) “morala eteronomiei”.
Exemple de povestiri focalizate pe consecinţele faptelor
şi intenţiile (2)


a) Ana fură dulceaţă şi sparge farfurioara
din care a mâncat.
b) Maria spală farfuriile şi, din greşeală,
sparge două farfurii
Rezultate

Copiii judecă acţiunile în funcţie de
consecinţele acestora şi nu de intenţiile
agenţilor.
Stadiul egalitarismului progresiv (7/8–
11 ani)



apare preocuparea pentru respectarea
regulilor,
nu mai câştigă toţi jucătorii,
informaţiile pe care membrii aceluiaşi grup le
dau despre regulile jocului sunt diferite de la
un copil la latul.
Stadiul egalitarismului progresiv
- povestirea folosită de Piaget (7/8–11 ani)


Tata îi cere unuia dintre copii să îi spună tot
ce face fratele /sora acestuia.
Este corect ceea ce îi cere tatăl copilului?
REZULTATE



Cererea tatălui este apreciată ca incorectă,
din solidaritate între fraţi.
Egalitatea (dintre fraţi) se opune obedienţei
faţă de tată.
Dreptatea începe să fie gândită independent
de regula impusă de către adult. De la morala
heteronomiei începe să se treacă la morala
autonomiei.
Stadiul autonomiei morale (după 11/12
ani)



comportarea bazată pe respectarea
reciprocă a drepturilor şi datoriilor
şi pe conceperea drepturile egale în raport
cu situaţia particulară a fiecărui individ.
Individul este considerat ca sursă
generatoare de reguli pentru diversele
situaţii sociale şi nu doar personale.
Cercetări actuale







dezvoltarea morală şi comportamentul violent, tulburările de
conduită, atribuire (Gasser&Keller, 2009; Chudzik, 2006; Blair et
al., 2001),
climatul şcolar ((Mancini, 2007),
dezvoltarea emotională (Malti, 2010, Kristjansson, 2010),
ataşamentul în copilărie (Van Ljzendoorn&Zwart-Woudstra,
1995),
empatia (Malti, 2010)
inteligenta morală (Sternberg, 1988; Clarken, 2009 ).
Studiile realizate în medii culturale diferite (Markoulis&Valanides,
1997).
Implicaţii în educaţie

Care este scopul educaţiei: supunerea la
reguli sau autonomia? La aceste întrebări nu
răspunde doar psihologul (+filosoful
educaţiei, omul politic)

Care sunt mijloacele pentru a forma judecata
morală: lecţiile despre morală sau practicarea
efectivă, desfăşurarea de activităţi împreună
cu egalii?
Aplicarea rezultatelor din studiile actuale in
scoală






Integrarea intervenţiilor educationale: dezvoltarea
morală, emotională, cognitivă
Taxonomii combinate: cognitive, social-afective,
conative
Abordare bazată pe probleme,în grupuri mici,
drama, dialog intre elevi, elevi si profesor
Exemple reale, personale şi ipotetice.
Rolul prof. +directorului+personalului administrativ model
Crearea unui climat şcolar drept şi suportiv
Aplicaţii




Argumentaţi enunţul: Stadialitatea este un reper al
optimizării activităţii educative.
Analizaţi comparativ caracteristicile stadiilor
dezvoltării morale aşa cum sunt văzute de Piaget.
Stabiliţi asemănări şi deosebiri între metodele
folosite de Piaget şi Kolhberg.
Construiţi dileme pe care le puteţi folosi la elevi
pentru a favoriza dezbaterea asupra argumentelor
furnizate.
Răspundeţi la cele 2 întrebări formulate de Piaget
privind educaţia morală a copiilor:
- din perspectiva ideilor susţinute de Piaget;
- din perspectiva ideilor Dv. (Argumentaţi răspunsul
propriu.)

1. Care este scopul educaţiei - supunerea la reguli sau
autonomia?
2. Care sunt mijloacele pentru a forma judecata morală:
lecţiile despre morală sau practicarea efectivă de activităţi
împreună cu egalii?
Kohlberg
L.Kohlberg (1927–1987)


Dezvoltarea morală a indivizilor este consonantă
cu dezvoltarea lor cognitivă.
Studiile au fost realizate folosind “dileme
morale” - povestiri al căror final presupune două
evaluări la fel de îndreptăţite.
Metoda clinică

Subiecţii sunt invitaţi să analizeze faptele
personajului central şi să le argumenteze,
după care sunt solicitaţi să descrie propriul
mod de acţiune în aceeaşi situaţie şi să-şi
argumenteze comportamentul posibil.
Dilemă


<Soţia lui Heinz este foarte bolnavă şi poate să
moară. Ea ar putea fi salvată dacă primeşte un
medicament rar şi foarte scump. Heinz încearcă să
împrumute bani, dar nu găseşte toată suma
necesară. El merge la farmacistul care deţine
medicamentul util soţiei sale şi încearcă să-l
convingă să-i vândă acest medicament cu mai puţini
bani, dar nu reuşeşte.
Ce trebuie să facă Heinz: să spargă farmacia şi să
ia medicamentul pentru soţie sau să-şi lase soţia să
moară?>
Stadiile dezvoltării morale la Kohlberg
Nivelul de moralitate
Stadiul
Preconvenţional
(până la 10 ani)
1
Convenţional
(după 13 ani, în stadiul operaţiilor
formale)
3
Post convenţional
(la adulţi sau niciodată)
5
2
4
6
N preconvenţional
Nivelul de Stadiu Caracteristica esenţială
moralitate l
Preconven
ţional
(până la 10
ani)
1
2
Supunerea la reguli pentru
evitarea pedepsei
Supunerea la reguli pentru
câştigarea
recompensei
sau pentru schimb
N. convenţional
Nivelul
de Stadi
moralitate
ul
Caracteristica esenţială
Convenţional
(după 13 ani,
în
stadiul
operaţiilor
formale)
Conformism pentru a evită
dezaprobarea
din
partea
celorlalţi (a primi aprecieri de
tipul fată bună/ băiat bun).
Acceptă regulile sociale pentru
că legea trebuie respectată şi
sentimentul de vinovăţie, rezultat
din încălcarea ei evitat
3
4
N. post convenţional
Nivelul
de Stadi Caracteristica esenţială
moralitate
ul
Post
convenţional
(la adulţi sau
niciodată)
5
Acţiunile sunt ghidate de principii
comune cu ale celorlalţi, rezultate
dintr-un contract social, care
aduce respect din partea altora şi
respect de sine.
6
Acţiunile sunt ghidate de principii
ale propriei conştiinţe, rezultate
din valori.
Heinz nu trebuie să fure
Stadiul 1. Pentru că poliţiştii îl vor duce la
închisoare
Stadiul 2. Pentru că poate să-şi găsească altă
soţie.
Stadiul 3. Pentru că nu va fi acceptat de colegi
dacă fură.
Stadiul 4. Pentru că este interzis să furi
Stadiul 5. Pentru că respectul proprietăţii este
înscris în Constituţie.
Stadiul 6. Pentru că dreptul la proprietate este un
principiu universal.
Heinz trebuie să fure
Stadiul 1. Pentru că Dumnezeu îl va pedepsi dacă
îşi lasă soţia să moară.
Stadiul 2. Pentru că vrea ca soţia lui să-i
pregătească masa.
Stadiul 3. Pentru că nu va fi acceptat de colegi
dacă nu îşi salvează soţia.
Stadiul 4. Pentru că a nu acorda asistenţă
persoanelor aflate în pericol este pedepsit de lege.
Stadiul 5. Pentru că sănătatea este un principiu al
stării de bine.
Stadiul 6. Pentru că dreptul la viaţă este un
principiu universal.
Implicaţii în educaţie
(1)
Dilemele propuse de Kohlberg sau altele
similare se pot folosi la predare pentru a
provoca dezbateri,
 să fie adaptate vârstei copiilor:
la copii mai mici dilemele vor fi simple şi se vor
complica treptat, adăugând dimensiuni noi.

Utilizarea dilemelor în educaţie









Modul de utilizare - similar manierei în care Kohlberg a realizat studiul:
se prezintă dilema;
se formulează întrebări generale, comune: personajul central a procedat corect?
de ce da? de ce nu?
se formulează întrebări particulare: ex. este greşit, din punct de vedere moral să
furi chiar dacă lupţi pentru salvarea unei vieţi omeneşti ? de ce da? de ce nu?
dacă personajul nu şi-ar fi iubit soţia ar mai fi furat? ar mai fi încălcat legea? de
ce da? de ce nu?
se introduce întrebarea „ce ai fi făcut tu, în aceeaşi situaţie? de ce? de ce da?
de ce nu?”
spre a declanşa dezbateri, profesorii pot folosi incidentele din şcoală, clasă,
comunitate. Exemple:
1. dacă un elev sparge tabla şi nu recunoaşte, ce trebuie să facă prietenii
acestuia?
2. dacă un băiat sau a fată află că sora /fratele se droghează trebuie să
povestească acest lucru părinţilor?
Dezbateri eficiente
Atmosferă favorabilă, în care comportamentul
profesorului are rol important.
 Sentiment de încredere al elevilor în profesor, pentru ca
ei să fie sinceri, să-şi exprime ideile;
 Pot fi invitaţi elevi din clase mai mari pentru a împărtăşi
celor mai mici opiniile lor.
 Atmosfera va favoriza dezbaterea dacă elevii vor fi
valorizaţi:
- profesorul le va acorda drept la opinie, la tăcere, la
replică; această atmosferă se creează prin eforturi, în
timp,
- elevii au nevoie să verifice dacă vor fi ridiculizaţi, umiliţi,
pedepsiţi pentru ideile lor.

Dezbateri eficiente

Discuţiile nu vor fi dureroase pentru elevi

Se va evita retragerea elevilor în discuţii
private şi se vor încuraja dezbaterile în grupul
reunit (St. Elliott, 2000).
Dezvoltarea psihosocială la Erickson




Dezvoltarea fiinţei umane este marcată de două
procese opuse şi complementare:
socializarea şi individuarea.
Socializarea presupune formarea şi menţinerea de
relaţii cu alte persoane, reglarea comportamentelor
în funcţie de norme sociale,
Individuarea presupune atingerea unui maxim în
dezvoltarea personală, concretizat în formarea
respectului de sine şi a capacităţii de autocontrol.
Dezvoltarea psihosocială
Stadiul
Însuşirea
esenţială
Sugarul
(0-1 an)
Criza
Rezolvarea crizei
Sentimentul de
încredere
Încrederea opusă
neîncrederii
Încredere şi optimism
Prima copilărie
(1-2 ani)
Sentimentul
autonomiei
Autonomia opusă
nesiguranţei
Simţul autocontrolului
Vârsta jocului
(3-5 ani)
Tendinţa de a
lua iniţiative
Vârsta şcolară
(6-10/12 ani)
Sârguinţă şi
pricepere
Adolescenţa
Identitatea
personală
Identitatea opusă confuziei
Integrarea diferitelor imagini ale eului
într-una singură, unitară,
reprezentativă .
Adultul tânăr
Intimitatea
Intimitatea opusă izolării
Abilitatea de a stabili relaţii durabile,
de a-şi determina drumul vieţii prin
asumarea de obligaţii.
Vârsta adultă
(adultul de
mijloc)
Facultatea
generatoare,
de creaţie
Creaţia opusă consumului
Dăruirea pentru familie, societate,
tânăra generaţie
Acceptarea opusă disperării
Sentimentul satisfacţiei faţă de propria
viaţă şi acceptarea declinului, a morţii
Ultimii ani
(bătrâneţea)
Integritate şi
acceptare
Iniţiativa opusă vinovăţiei
Priceperea opusă
sentimentului de
inferioritate
Abilitatea de a-şi direcţiona activitatea,
de avea iniţiative.
Competenţa în domeniul intelectual,
social şi al exerciţiilor fizice
Sugarul (0-1 an)
Însuşirea esenţială
Recomandări
• dobândirea controlului asupra corpului
propriu,
-protejarea copilului de lovituri şi
-evitarea lovirii altor persoane de către
copil;
Sentiment de
încredere
• crearea de ocazii pentru demonstrarea de
abilităţi;
•interzicerea umilirii copilului.
2. Prima copilărie
(1-2 ani)
- încurajarea iniţiativei, a jocului, ca surse
de dezvoltare cognitivă
- prin joc se explorează mediul, se
dobândesc experienţe noi,
- se rezolvă probleme emoţionale (în joc
Sentimentul copiii se implică fără teama de eşec, pot fi
autonomiei
creativi dacă restricţiile adultului nu sunt
foarte mari)
- se dezvoltă social (sunt recunoscute
drepturile celorlalţi, se diminuează
egocentrismul).
4. Vârsta şcolară (6-10/12 ani)
Fiecare copil este ceea ce învaţă.
Sârguinţă şi
pricepere
Pentru a dezvolta abilităţile copiilor,
educatorii vor propune obiective posibil
de atins, care să dezvolte încrederea
copiilor în ei înşişi
Adolescenţa
Însuşirea
esenţială
Implicaţii în educaţie
Obiective: integrarea elevilor,
vor fi trataţi cu respect,
li se va oferi posibilitatea de a experimenta
independenţa şi libertatea.
Identitatea
personală
Li se vor oferi prilejuri de confruntare cognitivă, în
grup supravegheat prin dezbateri, analize, studii
de caz.
Profesorii cu cele mai puternice influenţe sunt cei
în care elevii au încredere, care alternează munca
şi jocul, care sunt respectaţi de comunitate.