Transcript Descarca
Program cofinantat din Fondul Social European prin Programul
Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
INVESTESTE IN OAMENI!
Principalele cauze de coma
netraumatica
Dorina Sulitanu
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
DEFINIŢIE
Coma
abolirea stării de conştienţă la care se
asociază alterarea funcţiilor vegetative
şi semnele neurologice
CLASIFICARE
ETIOPATOGENICĂ
PRIN LEZIUNI
PRIMITIVE
ALE
CREIERULUI
ACCIDENTUL
CEREBRAL
VASCULAR
-Hemoragic
-Ischemic
-Encefalopatia
HTA
TUMORI
CRANIO CEREBRALE
ALTE
PROCESE
EXPANSIVE
INTRACRANIENE
INFECŢII /INFLAMATII
CEREBRALE
-Encefalite /
meningoencefalite
-Tromboflebite
certebrale
EPILEPSIA
Criza grand mal,
starea de
rău epileptic
APRECIEREA CLINICĂ A
SEVERITĂŢII COMEI
constituie o obligaţie profesională
- medic
- asistent medical
examinarea clinică neurologică – este
cea mai fidelă
GRADELE COMEI
Gradul
comei
Stare de
conştienţă
Funcţiile
vegetative
Reflex de
apărare de
stimul
dureros
I
abolită
± normale
normal
normal
II
abolită
± normale
abolit
întârziat
III
abolită
alterate
IV
abolită
foarte
alterate
V
abolit
abolit
Reflex de
deglutiţie
Reflex de
tuse
prezent
absent
absent
prezent
prezent
± prezent
comă depăşită sau moarte cerebrală, “supravieţuire” cu ajutorul
aparatelor pentru susţinerea respiraţiei şi circulaţiei sangvine
GRADELE COMEI ÎN RAPORT CU
SCALA GLASGOW
Grad
absenţa comei
Glasgow Coma Score
15 - 9
I
<9-7
II
7-5
III
5-3
IV
3
COMA Scor Glasgow>8
.
SCOR GLASGOW
GCS < 8 = comă
REFLEXELE de TRUNCHI
CEREBRAL
FIZIOLOGIC:
- Reflexul fotomotor
- Reflexul de clipire la “ameninţare”
- Reflexul corneean- Aspectul si reactivitatea pupilelor
- Reflexul deglutiţiei
- Reflexul de tuse
- Reflexul de vărsătură
- Reflexul cilio – spinal
- Reflexul oculo – cefalic
- Reflexul oculo - cardiac
ORIENTAREA ASUPRA ETIOLOGIEI
SINDROMULUI COMATOS
Anamneza minuţioasă
(de la aparţinători)
Examen clinic general
Examen neurologic
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL STĂRII
COMATOASE NEUROLOGICE
Accidentele vasculare cerebrale-cea mai frecventa cauza
de coma neurologica:
-AVC ischemic:deficit motor(paralizii)
tulburari de vorbire,vedere
pierderea treptata a constientei
-AVC hemoragic:debut brutal cu coma
cefalee intensa
hemiplegie
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL STĂRII
COMATOASE NEUROLOGICE
Tumori cerebrale-semne de
HIC(varsaturi,bradicardie,HTA)I
Infectii cerebrale(semne neurologice+febra)
Status epilepticus-criza convulsiva
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL AL
STĂRII COMATOASE
CIRCUMSTANŢE DE PIERDERE A CONŞTIENŢEI
Stări sincopale – pierdere bruscă de scurtă
durată a cunoştinţei (lesin);hipoperfuzie
cerebrala tranzitorie
SIMPTOME
Prodrom scurt
Ameţeli
Paloare
Senzaţia de cădere
Tonus muscular scăzut
Paliditate
Uneori convulsii
FORME PARTICULARE
DE SINCOPĂ
SINCOPA
LA
MICŢIUNE
SINDROMUL
ADAM
STOCKES
CIRCUMSTANŢE DE PIERDERE A
CUNOŞTINŢEI
Accesul de hipersomnie (narcolepsia)
-perioadă de somn apărută brusc.
• durează un timp mai îndelungat
• fără semne de suferinţă vegetativă
• EEG – modificări fiziologice de somn
CIRCUMSTANŢE DE PIERDERE A
CUNOŞTINŢEI
Pierderea stării de conştienţă de scurtă
durată datorată altor cauze
• emotivitate
• dureri
• pitiatism
ALTE CAUZE
Starea vegetativa-evolutie de luni,ani
Boli psihice-catatonia
Come de cauze metabolice(diabet)
Come de cauze toxice(intoxicatii
medicamentoase
MOARTEA CEREBRALĂ
COMA DEPĂŞITĂ
Insuficienţă respiratorie:
Ventilaţie artificială
Fără respiraţie spontană
Detaşarea de ventilator nu determină apariţia
respiraţiei spontane
MOARTEA CEREBRALĂ
Examinarea reflexelor
• pupile dilatate – Φ > 5 mm, areactive
la lumină - midriaza fixă
• absenţa reflexului corneean
• absenţa reflexului oculo – cefalogir
• absenţa crizelor de rigiditate decerebrată sau
decorticată, spontan la stimul dureros
•absenţa reflexului de tuse la introducerea
sondei de aspiraţie în trahee
MIDRIAZĂ FIXĂ
ATITUDINE
MEDICALĂ DE URGENŢĂ in COMA
îngrijirea respiratorie
îngrijirea cardio – circulatorie
îngrijirea funcţiei excretorii
îngrijirea tractului digestiv
examinare neurologică
ÎNGRIJIREA RESPIRATORIE
• dezobstrucţia căilor respiratorii şi oxigenarea
• aplicarea pipei Guedel – numai după dezobstrucţia
căilor respiratorii
• practicare IOT (sau poziţia de “siguranţă” – dacă nu
se poate intuba)
• traheostomie de urgenţă – dacă IOT este imposibilă
• monitorizare SpO2
ÎNGRIJIREA
CARDIO - CIRCULATORIE
• abord venos prin cateterizare
• evitarea puncţionării venoase cu ac – risc de
pierdere a abordului venos
• supravegherea clinică si cu aparatura a funcţiei
hemodinamice
• (TAS,TAM,puls,ECG,SpO2)
ÎNGRIJIREA
FUNCŢIEI EXCRETORII
• cateterizare uro – vezicală (atenţie la
asepsie)
• observarea aspectului macroscopic al
urinii
• monitorizarea funcţiei renale
• calcularea bilanţului hidric
ÎNGRIJIREA
TRACTULUI DIGESTIV
• introducerea SNG - BLÂND
• rol de evacuare a stomacului, evitarea
vărsăturilor
• poziţionarea bolnavului la 15°-30° faţă de
membrele inferioare
• testarea toleranţei digestive
• alimentaţia enterală precoce
ALIMENTAŢIA ENTERALĂ
EXAMINARE NEUROLOGICĂ
determinarea scorului Glasgow-repetat
postura: decerebrare, decorticare
funcţia motorie: putere, tonus
funcţia senzitivă
reflexe
automatism
nistagmus
EPILEPSIA
boală cerebrală cronică
• crize recurente
• datorate hiperexcitabilităţii,
• descărcării paroxistice neuronale
CRIZE ÎNSOŢITE DE PIERDERI
DE CUNOŞTINŢĂ
Criza petit mal (micul acces epileptic)
- pierderea stării de conştienţă
câteva secunde
- fără căderea bolnavului
CRIZE ÎNSOŢITE DE PIERDERI
DE CUNOŞTINŢĂ
Criza grand mal
(criza majoră generalizată)
Secvenţe:
A. faza prodromală
B. criza propriu – zisă
a. aura epileptică
b. abolirea stării de conştienţă (coma)
c. dispariţia convulsiilor
Cauzele epilepsiei
Cu antecedente
epileptice :
Epilepsie esentiala
Epilepsie
posttraumatica
Etilism cronic
Oprirea tratamentului
antiepileptic
Fara antecedente
Encefalopatie ischemica sau anoxica
Hemoragie cerebrala sau meningee
TCC
Tumori
Infectii : abces cerebral, meningita,
Insuficienta hepatica
Insuficienta multipla de organe
Toxemie gravidica
STATUS EPILEPTIC MAJOR
(STAREA DE RĂU EPILEPTIC)
• stare de comă prelungită şi repetarea
convulsiilor tonico – clonice
• poate dura ore - zile
EVOLUŢIE
Favorabilă (prognostic bun)
- rărirea şi scăderea în amploare a convulsiilor +
superficializarea stării comatoase
Nefavorabilă (prognostic grav)
- rărirea şi scăderea în amploare a convulsiilor +
agravarea stării comatoase
TRATAMENT
oxigenoterapie/IOT
Abord venos,solutii saline
administare de antiepileptice (Diazepam,
Fenitoin , Finlepsin etc.)
monitorizare neurologică
tratament neurochirurgical !
www.oradeaur.ro