Transcript Descarca

Program cofinantat din Fondul Social European prin Programul
Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
INVESTESTE IN OAMENI!
Principalele cauze de coma
netraumatica
Dorina Sulitanu
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
DEFINIŢIE
Coma
abolirea stării de conştienţă la care se
asociază alterarea funcţiilor vegetative
şi semnele neurologice
CLASIFICARE
ETIOPATOGENICĂ
PRIN LEZIUNI
PRIMITIVE
ALE
CREIERULUI
ACCIDENTUL
CEREBRAL
VASCULAR
-Hemoragic
-Ischemic
-Encefalopatia
HTA
TUMORI
CRANIO CEREBRALE
ALTE
PROCESE
EXPANSIVE
INTRACRANIENE
INFECŢII /INFLAMATII
CEREBRALE
-Encefalite /
meningoencefalite
-Tromboflebite
certebrale
EPILEPSIA
Criza grand mal,
starea de
rău epileptic
APRECIEREA CLINICĂ A
SEVERITĂŢII COMEI
 constituie o obligaţie profesională
- medic
- asistent medical
 examinarea clinică neurologică – este
cea mai fidelă
GRADELE COMEI
Gradul
comei
Stare de
conştienţă
Funcţiile
vegetative
Reflex de
apărare de
stimul
dureros
I
abolită
± normale
normal
normal
II
abolită
± normale
abolit
întârziat
III
abolită
alterate
IV
abolită
foarte
alterate
V
abolit
abolit
Reflex de
deglutiţie
Reflex de
tuse
prezent
absent
absent
prezent
prezent
± prezent
comă depăşită sau moarte cerebrală, “supravieţuire” cu ajutorul
aparatelor pentru susţinerea respiraţiei şi circulaţiei sangvine
GRADELE COMEI ÎN RAPORT CU
SCALA GLASGOW
Grad
absenţa comei
Glasgow Coma Score
15 - 9
I
<9-7
II
7-5
III
5-3
IV
3
COMA Scor Glasgow>8
.
SCOR GLASGOW
GCS < 8 = comă
REFLEXELE de TRUNCHI
CEREBRAL
FIZIOLOGIC:
- Reflexul fotomotor
- Reflexul de clipire la “ameninţare”
- Reflexul corneean- Aspectul si reactivitatea pupilelor
- Reflexul deglutiţiei
- Reflexul de tuse
- Reflexul de vărsătură
- Reflexul cilio – spinal
- Reflexul oculo – cefalic
- Reflexul oculo - cardiac
ORIENTAREA ASUPRA ETIOLOGIEI
SINDROMULUI COMATOS
 Anamneza minuţioasă
 (de la aparţinători)
 Examen clinic general
 Examen neurologic
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL STĂRII
COMATOASE NEUROLOGICE
Accidentele vasculare cerebrale-cea mai frecventa cauza
de coma neurologica:
-AVC ischemic:deficit motor(paralizii)
tulburari de vorbire,vedere
pierderea treptata a constientei
-AVC hemoragic:debut brutal cu coma
cefalee intensa
hemiplegie
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL STĂRII
COMATOASE NEUROLOGICE
 Tumori cerebrale-semne de
HIC(varsaturi,bradicardie,HTA)I
 Infectii cerebrale(semne neurologice+febra)
 Status epilepticus-criza convulsiva
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL AL
STĂRII COMATOASE
CIRCUMSTANŢE DE PIERDERE A CONŞTIENŢEI
Stări sincopale – pierdere bruscă de scurtă
durată a cunoştinţei (lesin);hipoperfuzie
cerebrala tranzitorie
SIMPTOME
Prodrom scurt
Ameţeli
Paloare
Senzaţia de cădere
Tonus muscular scăzut
Paliditate
Uneori convulsii
FORME PARTICULARE
DE SINCOPĂ
SINCOPA
LA
MICŢIUNE
SINDROMUL
ADAM
STOCKES
CIRCUMSTANŢE DE PIERDERE A
CUNOŞTINŢEI
Accesul de hipersomnie (narcolepsia)
-perioadă de somn apărută brusc.
• durează un timp mai îndelungat
• fără semne de suferinţă vegetativă
• EEG – modificări fiziologice de somn
CIRCUMSTANŢE DE PIERDERE A
CUNOŞTINŢEI
Pierderea stării de conştienţă de scurtă
durată datorată altor cauze
• emotivitate
• dureri
• pitiatism
ALTE CAUZE




Starea vegetativa-evolutie de luni,ani
Boli psihice-catatonia
Come de cauze metabolice(diabet)
Come de cauze toxice(intoxicatii
medicamentoase
MOARTEA CEREBRALĂ
COMA DEPĂŞITĂ
Insuficienţă respiratorie:
 Ventilaţie artificială
 Fără respiraţie spontană
 Detaşarea de ventilator nu determină apariţia
respiraţiei spontane
MOARTEA CEREBRALĂ
Examinarea reflexelor
• pupile dilatate – Φ > 5 mm, areactive
la lumină - midriaza fixă
• absenţa reflexului corneean
• absenţa reflexului oculo – cefalogir
• absenţa crizelor de rigiditate decerebrată sau
decorticată, spontan la stimul dureros
•absenţa reflexului de tuse la introducerea
sondei de aspiraţie în trahee
MIDRIAZĂ FIXĂ
ATITUDINE
MEDICALĂ DE URGENŢĂ in COMA





îngrijirea respiratorie
îngrijirea cardio – circulatorie
îngrijirea funcţiei excretorii
îngrijirea tractului digestiv
examinare neurologică
ÎNGRIJIREA RESPIRATORIE
• dezobstrucţia căilor respiratorii şi oxigenarea
• aplicarea pipei Guedel – numai după dezobstrucţia
căilor respiratorii
• practicare IOT (sau poziţia de “siguranţă” – dacă nu
se poate intuba)
• traheostomie de urgenţă – dacă IOT este imposibilă
• monitorizare SpO2
ÎNGRIJIREA
CARDIO - CIRCULATORIE
• abord venos prin cateterizare
• evitarea puncţionării venoase cu ac – risc de
pierdere a abordului venos
• supravegherea clinică si cu aparatura a funcţiei
hemodinamice
• (TAS,TAM,puls,ECG,SpO2)
ÎNGRIJIREA
FUNCŢIEI EXCRETORII
• cateterizare uro – vezicală (atenţie la
asepsie)
• observarea aspectului macroscopic al
urinii
• monitorizarea funcţiei renale
• calcularea bilanţului hidric
ÎNGRIJIREA
TRACTULUI DIGESTIV
• introducerea SNG - BLÂND
• rol de evacuare a stomacului, evitarea
vărsăturilor
• poziţionarea bolnavului la 15°-30° faţă de
membrele inferioare
• testarea toleranţei digestive
• alimentaţia enterală precoce
ALIMENTAŢIA ENTERALĂ
EXAMINARE NEUROLOGICĂ
 determinarea scorului Glasgow-repetat
 postura: decerebrare, decorticare





funcţia motorie: putere, tonus
funcţia senzitivă
reflexe
automatism
nistagmus
EPILEPSIA
boală cerebrală cronică
• crize recurente
• datorate hiperexcitabilităţii,
• descărcării paroxistice neuronale
CRIZE ÎNSOŢITE DE PIERDERI
DE CUNOŞTINŢĂ
Criza petit mal (micul acces epileptic)
- pierderea stării de conştienţă
câteva secunde
- fără căderea bolnavului
CRIZE ÎNSOŢITE DE PIERDERI
DE CUNOŞTINŢĂ
Criza grand mal
(criza majoră generalizată)
Secvenţe:
A. faza prodromală
B. criza propriu – zisă
a. aura epileptică
b. abolirea stării de conştienţă (coma)
c. dispariţia convulsiilor
Cauzele epilepsiei
Cu antecedente
epileptice :
 Epilepsie esentiala
 Epilepsie
posttraumatica
 Etilism cronic
 Oprirea tratamentului
antiepileptic
Fara antecedente
Encefalopatie ischemica sau anoxica
Hemoragie cerebrala sau meningee
TCC
Tumori
Infectii : abces cerebral, meningita,
Insuficienta hepatica
Insuficienta multipla de organe
Toxemie gravidica
STATUS EPILEPTIC MAJOR
(STAREA DE RĂU EPILEPTIC)
• stare de comă prelungită şi repetarea
convulsiilor tonico – clonice
• poate dura ore - zile
EVOLUŢIE
 Favorabilă (prognostic bun)
- rărirea şi scăderea în amploare a convulsiilor +
superficializarea stării comatoase
 Nefavorabilă (prognostic grav)
- rărirea şi scăderea în amploare a convulsiilor +
agravarea stării comatoase
TRATAMENT
 oxigenoterapie/IOT
 Abord venos,solutii saline
 administare de antiepileptice (Diazepam,
Fenitoin , Finlepsin etc.)
 monitorizare neurologică
 tratament neurochirurgical !
www.oradeaur.ro