Transcript Contextul celebrarii Zilei Mondiale de lupta impotriva hepatitei

Ziua Mondiala de Lupta impotriva
Hepatitei (ZMLH)
CONTEXTUL CELEBRARII
CRSP Bucuresti
Compartiment PromoSan
Scurt istoric
 Ziua Mondială de Lupta impotriva Hepatitei - ZMLH este un eveniment
anual la nivel global care se adresează factorilor de risc, preventiei si
controlului/tratamentului hepatitei virale.
 Alianţa Mondiala pentru Hepatita (AMH) a organizat prima celebrare a unei
zile internationale privind hepatita la 19 mai 2008. De atunci s-au desfasurat
peste 600 de evenimente în întreaga lume, care au generat un masiv interes
public şi mass-media. Ca urmare, Adunarea Mondiala a Sănătăţii OMS din
mai 2010 a stabilit ca 28 iulie sa fie recunoscuta în fiecare an drept Ziua
Mondială de Lupta impotriva Hepatitei - ZMLH.
 2011 marcheaza prima celebrare oficiala a unei ZMLH sub auspiciile OMS,
cu scopul de a creşte gradul de conştientizare in privinta hepatitelor virale.
 ZMLH reprezinta oportunitatea pentru grupurile interesate de a iniţia şi
continua progrese reale în preventie, testare şi tratament prin acţiuni
precum:
• cresterea accesului la metode eficiente de prevenire, screening şi
testare privind hepatitele virale şi bolile asociate;
• integrarea în programele naţionale de imunizare sau creşterea
acoperirii populationale cu vaccin impotriva hepatitei B:
• coordonarea unei riposte globale impotriva hepatitei.
Alianţa Mondiala pentru Hepatita (AMH)
 AMH,
este o federatie, care cuprinde asociatii nationale ce activează în domeniul hepatitelor
virale (HV), inregistrată la Geneva in 2007. AMH pledează in numele celor 500 de milioane de
oameni din întreaga lume care trăiesc cu hepatita cronică virală B sau C (HVB, HVC). Romania
este reprezentata in cadrul AMH prin Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Hepatice din Romania
(APAH-RO), devenita membra a Aliantei de la data de 1 noiembrie 2010.
 Scopul AMH
Scopul Aliantei este de a colabora cu guvernele pentru eradicarea acestor boli cu dsitributie
globala, printr-o mai bună conştientizare, prevenire, îngrijire, sprijin social şi acces la tratament.
 Obiectivele AMH

Coordonarea activităţilor la nivel mondial dedicate ZMLH şi susţinerea programelor
naţionale şi regionale privind aceste boli.

Colaborarea cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru a oferi hepatitelor virale
prioritatea necesara in programele de sanatate publica.

Sprijinirea asociatiilor nationale membre pentru a-si consolida capacitatea de combatere a
hepatitelor virale.

Reducerea stigmatizării asociate cu hepatită cronică virală prin cresterea nivelului de
cunostinte si îmbunătăţirea educaţiei in acest domeniu.
Celebrarea ZMLH 2010 in lume
 Din anul 2008, mesajele AMH transmise in peste 3.000 de materiale IEC au
ajuns la peste două miliarde de persoane prin intermediul mass-media.
 19 mai 2010 a marcat cea de-a treia celebrare a ZMLH, fiind sprijinita de
aproximativ 280 organizatii de pacienţi ce au desfasurat activităţi în 68 de
ţări.
 Au fost organizate sute de evenimente incluzand anunţuri TV (Austria), talk
show-uri (Azerbaidjan), screening (Bulgaria) si linii telefonice „help
hepatitis” (Hong Kong).
 585 panouri publicitare tematice au fost instalate în oraşe din întreaga
lume, incluzand Londra, Lima, Rio de Janeiro şi Geneva.
 231 de noi materiale de campanie au fost produse, traduse şi distribuite
organizatiilor de pacienţi.
 La Congresul European Association for the Study of the Liver (EASL),
Viena, 14-18 aprilie 2010 a fost prezentat raportul „Hepatitele virale: o
politica globala“.
 Adunarea Mondiala a Sănătăţii – OMS a adoptat in mai 2010 prima rezoluţie
privind hepatita virala si a consacrat ziua de 28 iulie drept data anuala
pentru ZMLH sub auspiciile sale.
 Tema 2011:
Hepatita virala: cunoasterea riscurilor, vaccinarea,
preventia, stil de viata personala si colectiva
 Slogan 2011: Hepatita:
sa o cunoastem, sa ne testam, sa ne protejam, sa o
combatem.
 Scopul ZMLH 2011:
Reflectie si masuri privind reducerea incidentei infectiilor cu virusuri hepatice.
 Obiective 2011:
 actiune privind introducerea sau cresterea acoperirii vaccinale HVB, HVA
 constientizarea privind masurile de preventi,e stil de viata la populatia
generala
 evaluarea si stabilirea unor masuri adecvate de igiena spitaliceasca
 protectie sporita pentru grupurile cu risc crescut de infectare
 Mesaje cheie:
 Hepatita poate afecta pe oricine, oriunde
 Hepatita produce rareori simptome clare, dar poate ucide
 Sa invatam sa recunoastem semnele hepatitei
 Pentru a nu lasa hepatita sa ne separe de cei dragi:
sa o cunoastem, sa ne testam, sa ne protejam, sa o combatem– IMPREUNA !
Grupurile comune de risc pentru HV






Copiii şi adolescenţii sub 18 ani nevaccinati
Persoanele cu comportament sexual de risc ridicat
Consumatorii de droguri injectabile
Persoanele care au nevoie frecvent de sânge sau produse din sânge
Beneficiarii transplantului de organe
Persoanele care sunt expuse riscului de infecţie prin natura profesiei,
incepand cu personalul medical
 Persoanele care călătoresc în ţările cu prevalenta ridicata de hepatita
Date cheie privind hepatitele I
(in ordinea virulentei)
Hepatita B
1. Hepatita virala B (HVB) este o infecţie virală a ficatului ce poate fi insotita de boli
acute şi cronice.
Virusul hepatitei B este de 50 - 100 de ori mai virulent decât HIV.
2.
3. Virusul se transmite prin contact cu sânge sau alte fluide de la persoane infectate
4.
5.
6.
7.
8.
(nu prin contact ocazional) si reprezinta pentru personalul medical un risc
profesional.
Aproximativ 25% dintre adulţii infectati în copilărie si netratati mor mai târziu de
cancer hepatic sau ciroza cauzate de infecţia cronică.
Aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume au fost infectati cu VHB şi circa
350 de milioane trăiesc cu infecţie cronică.
Se estimeaza circa 600 000 de decese anuale din cauza hepatitei B acute sau
cronice.
HVB cronica poate fi trata cu interferon şi alti agenţi anti-virali. Masurile adjuvante
tintesc menţinerea confortului şi echilibrului nutriţional adecvat, inclusiv înlocuirea
lichidelor care se pierd prin vărsături şi diaree
HVB poate fi prevenita prin igiena stricta, in special in mediul spitalicesc, precum si
prin vaccinare.
Date cheie II
Hepatita A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Hepatita virala A (HVA) este este o afectiune hepatică care poate degenera in boli
grave.
Se raspandeste prin transmiterea fecalo-orala.
Boala este strâns asociată cu igienă personală precara si salubritatea deficitara.
Se estimează că in lume apar anual 1,4 milioane cazuri noi de hepatita A.
Epidemiile pot fi explozive şi pot provoca pierderi economice semnificative: în
1988, au fost afectate 300 000 de persoane într-un singur focar in Shanghai.
Grupurile specifice de risc sunt: copii din comunitati precum crese,
gradinite,scoli, institutii de ingrijire; adulti care traiesc in aglomeratii cu sanitatie
precara.
Cele mai eficiente metode de prevenire sunt: salubrizarea îmbunătăţită, igiena
personala riguroasa si un stil de viata sanatos. Administrarea de imunglobulina cat
mai aproape de la expunere, este cea mai buna metoda de aparare impotriva
hepatitei A dupa expunere.
Date cheie III
Hepatita C
1. Hepatita virala C (HVC) este cauzata de virusul hepatitic C (VHC), cel mai frecvent
2.
3.
4.
5.
fiind genotipul 1 (1a,1b,1c), rezistent la terapie.
Virusul se transmite parenteral, prin sângele primit în timpul transfuziilor, prin
utilizarea drogurilor injectabile, prin contact sexual neprotejat sau de la mama
infectată către nou născut, în timpul naşterii.
Grupurile specifice de risc: persoanele afectate de hemofilie, medici inclusiv medici
dentisti şi personal spitalicesc, copii născuţi din mame infectate cu virusul hepatic
C, persoane cu tatuaje şi/sau piercingurilor, familii ale persoanelor infectate.
Majoritatea persoanelor infectate nu prezinta simptome, iar cand acestea exista sunt
nespecifice (anorexie, oboseală, dureri abdominale sau musculare, icter, iritaţii
cutanate sau manifestări pseudo-gripale - similare celorlalte tipuri de hepatita).
Nu există vaccin împotriva virusului hepatic C. Ca masuri preventive nespecifice
amintim: screeningul donatorilor; evitarea utilizarii drogurilor injectabile, a acelor
sau a seringilor deja folosite; evitarea utilizării in comun a intrumentelor de igiena
personala; evitarea tatuajelor si piercingurilor; igiena sexuala adecvata.
Date cheie IV
Hepatita D
D cauzată de virusul defectiv D, sub acoperirea şi protectia virusului
hepatic B.
1.
Hepatita
2.
Infectia cu virusul D poate aparea fie simultan cu infecţia cu virus B (coinfecţie) -
3.
Modalitatea de trasmiterea virusului hepatic D este identica cu aceea a virusului
urmata obisnuit de vindecare, fie ulterior infectiei cu B (suprainfecţie) - urmata de
hepatita fulminanta si evolutie spre boala cronica sau ciroza.
B.
3.
Grupurile
5.
Prevenirea
specifice de risc sunt persoanele infectate cu virusul hepatic B,
receptori ai transfuziilor de sânge, persoane care au contact prelungit cu
persoane infectate (familii, prieteni).
hepatitei D: administrarea vaccinului anti-B, administrarea imediat
dupa nastere a imunoglobulinei antihepatita B (HBIG) nou-născuţilor din mame
infectate - urmată de vaccinarea anti-B la 12 ore după naştere, screeningul
donatorilor, igiena sexuala, evitarea utilizarii drogurilor injectabile, evitarea
utilizării in comun a instrumentelor de igiena personala, evitarea efectuării de
tatuaje sau piercinguri.
Date cheie V
Hepatita E
E este o infecţie acută, cauzată de un virus de tip RNA, cu simptome
similare hepatitei A; se transmite prin apă şi alimente contaminate.
1.
Hepatita
2.
Simptomele
3.
Transmiterea
4.
In
cauzate de hepatita E sunt similare celor cauzate de infecţii cu alţi
viruşi hepatici (vezi hepatita C); in general copiii sub 14 ani şi adulţii de peste 50
de ani sunt asimptomatici.
hepatitei E este asemanatoare transmiterii hepatitei A (ingerarea
alimentelor sau a apei ce a intrat in contact cu materii fecale infectate,
nespălarea pe mâini dupa utilizarea toaletei, utilizarea tacâmurilor şi paharelor
folosite anterior de o persoană infectată).
lipsa unui vaccin împotriva virusului hepatic E, cel mai sigur mod de
prevenire este un stil de viată sănătos incluzand igiena personală riguroasă.
Măsurile care trebuie respectate sunt în principal spălarea cu săpun şi apă a
mainilor dupa fiecare utilizare a toaletei, evitarea mâncărurilor insuficient fierte,
coapte sau prăjite; evitarea consumului de apa din surse cu risc.
Date cheie VI
Hepatita G
1.
Virusul hepatic G (VHG, denumit si virusul GB-C), este un virus de tip RNA
2.
Desi simptomele nu sunt in general asemănătoare celor asociate altor hepatite,
3.
Transmiterea: prin sange infectat, prin contacte sexuale neprotejate, precum şi
4.
Prevenire. Ca si in cazul hepatitelor C si E, nu există un vaccin specific.
asemănător cu virusul C. Nu este clar daca VHG poate cauza hepatita de unul
singur sau prin interactiune cu alti virusi.
unii pacienţi pot prezenta stari pseudo-gripale asemanatoare celor din hepatita
E.
de la mama infectată la copilul nou născut în timpul naşterii.
Functioneaza masuri generale de igiena personala si colectiva amintite in cazul
hepatitelor C si D.
Distributia globala a riscului de infectare
Ţări/zone cu risc moderat - ridicat de infectare cu VHA 2001*
*Sursa: “Weekly epidemiological record” 8 february 2002/WHO;
http://www.who.int/docstore/wer/pdf/2002/wer7706.pdf (ultima sinoptica globala disponibila)
Comentariu: Romania facea parte din grupul tarilor cu risc moderat-ridicat
Distributia globala a riscului de infectare
Ţări/zone cu risc moderat - ridicat de infectare cu VHB 2001*
*Sursa: “Weekly epidemiological record” 8 february 2002/WHO;
http://www.who.int/docstore/wer/pdf/2002/wer7706.pdf
Comentariu: Romania facea parte din grupul tarilor cu risc moderat-ridicat
Distributia globala a prevalentei infectiei cu VHC, 2001*
Legenda: >10%; 2-10%; 1-2,5%
*Sursa: “Weekly epidemiological record” 8 february 2002/WHO
Comentariu: Romania facea parte din grupul tarilor cu prevalenta moderata 2,5 – 10 %
Distributia globala a HVB endemice in 2001*
Legenda: Ridicat (prevalenta HBsAg>= 8%); Mediu (prevalenta HBsAg 2%-7%); Scazut (prevalenta HBsAg <2%)
HBsAg: Antigen de suprafata pentru hepatita B, prezent la persoanele care sunt infectate cu VHB (infecţie recentă sau infecţie cronică ).
*Sursa: “Introduction of hepatitis B vaccine into childhood immunization services”, World Health Organization, Geneva 2001;
http://www.who.int/vaccines-documents/DocsPDF01/www613.pdf
Comentariu: Romania facea parte din grupul tarilor cu endemicitate HVB inalta
Numărul şi rata notificarii cazurilor de hepatită B în UE şi EEA1/EFTA2, 2006-08
1. Spatiul Economic European/2. Spatiul European de Liber Schimb *Sursa ECDC Surveillance Report 2010
http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1011_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Communicable_Diseases_in_Europe.pdf
Comentariu: Tendinta de scadere UE (1,65>1,53>1,27) este prezenta si in Romania (5,9>4,3>3,3) dar la un nivel de 2-3 ori superior, depasit
numai de Bulgaria, Letonia si Estonia intre tarile cu populatie > 1 milion; cazuri notificate /100.000 locuitori.
Numărul şi rata notificarii cazurilor de hepatita C în UE şi EEA/EFTA, 2006-08*
*Sursa ECDC Surveillance Report 2010
/http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1011_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Communicable_Diseases_in_Europe.pdf
Comentariu: Stabilizarea urmata de o tendinta de crestere in UE (7,12>7,02>8,04) este prezenta si in Romania (0,39>0.42>0,47) care ocupa in 2006- 2008 un
loc favorabil; cazuri notificate /100.000 locuitori.
Programe de imunizare la nivel global
Programele de imunizare la scară largă implica pre-evaluări economice judicioase si
trebuie complementate cu masuri de preventie nespecifice precum educaţia
privind igiena personala si colectiva si imbunatatirea sanitatiei.
Aplicarea vaccinarii depinde substantial de contextul local, incluzand nivelul de risc
pentru copii. Tari precum Argentina, China, Israel şi SUA au introdus imunizarea
de rutină în copilărie. Alte state recomanda vaccinarea persoanelor cu risc crescut
de hepatita A precum si a celor care călătoresc în ţările unde virusul este
endemic, prezinta homosexualitate ridicata sau rata inalta de boli hepatice
cronice.
Vaccinarea impotriva hepatitei A în focare trebuie să fie, de asemenea, adaptata la
realitatile locale si trebuie sa fie parte a unei campanii de imunizare pe scară
largă.
Vaccinarea pentru controlul focarelor din comunităţile mici are sanse maxime de
succes cand campania este începuta devreme şi daca este atins un grad de
acoperire mare pe grupe de vârstă multiple.
Peste tot, efortul de vaccinare trebuie insotit de educatie privind igiena si ameliorarea
conditiilor de sanitatie
Acoperirea globala cu a treia doză de vaccin HVB la sugari in 2009*
Legenda: <50% (7 tari/4%); 50-79% (31 de tari/16%); 80-89% (31 de tari/16%); >= 90% (108 tari/56%); vaccinare
HepB neinclusa in programe (16 tari/8%)
*Sursa: “WHO/UNICEF coverage estimates 1980-2009”, July 2010;
http://www.who.int/immunization_monitoring/diseases/HepB_map_schedule.jpg
Comentariu: Romania face parte din grupul cu acoperire maxima.
Rata acoperirii cu vaccinul HVB la sugarii de 1-2 ani, Europa 2009
Sursa: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/101012_TER_HepBandC_survey.pdf
Comentariu: Romania face parte din grupul cu acoperire maxima.
Dinamica incidentei HVB in Romania 2001 - 2010*
Legenda: cu rosu fitarea lineara optima conform celor mai mici patrate ale diferentelor
Comentariu. Dinamica semnificativ descendenta, dar trebuie considerat nivelul ridicat de plecare din 2001
(vezi distributia globala a endemicitatii HVB 2001).
*sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011
Incidenta cazurilor de hepatita virala acuta tip B, Romania, 2001-2010
Numar cazuri/100.000 locuitori
14
12
10
8
6
4
2
0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Anul
2007
2008
2009
2010
Incidenta specifica pe grupe de varsta a cazurilor HVB
in Romania 2010*
Comentariu. Se regasesc varstele probabile ale grupurilor de risc comune pentru hepatite,
caracterizate prin comportament sexual de risc ridicat si consumul de droguri injectabile.
*sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011
Incidenta specifica pe grupe de varsta a cazurilor de HVB, Romania 2010
(N=506)
Nr. de cazuri/100.000
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
0-4
5-9
10-14
15-19
20-24
25-34
35-44
Grupa de varsta
45-54
55-64
65-74
75-84
≥85
Ponderea cazurilor de HVA pe medii de provenienta, Romania 2010*
Comentariu. Analiza evidentiaza o concentrare mai mare a cazurilor in mediul rural, fapt ce poate fi
asociat cu nivel deficitar de igiena si sanitatie.
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011
Incidenta cazurilor de hepatita acuta tip A pe judete, Romania 2010*
Legenda:
<10; 10-21; 22-39; >=40
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011
Incidenta cazurilor de HVA pe grupe de varsta, Romania 2010*
Comentariu. Analiza arata ca fiind cea mai afectata grupa de varsta 5 – 14 ani (mediul
scolar) urmata de grupa de varsta 0-4 ani .
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011
Incidenta hepatitei virale tip C in Romania in intervalul 2001-2010*
Comentariu. Varful din 2005 pare a fi asociat cu o supraveghere si raportare mai stricta
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011
Incidenta hepatitei virale tip C, Romania, 2001-2010
Numar cazuri/100.000 locuitori
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Anul
2007
2008
2009
2010
Incidenta specifica, pe grupe de varsta, a hepatitei virale tip C,
Romania 2010*
Comentariu. Grupele de varsta mijlocie-matura sunt cele mai afectate.
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011
Vaccinarea impotriva hepatitei in Romania
In schema nationala de imunizare este prevazuta vaccinarea obligatorie
HVB3 la sugari (nastere, 2 luni, 6 luni) in intreaga tara precum si
vaccinarea HVA pe o parte din teritoriu (din 2009).





Scurt istoric al vaccinarii HVB
In 1995 este introdusa in Calendarul National de Vaccinare vaccinarea obligatorie
a nou nascutilor in primele 24 de ore de la nastere, pentru profilaxia transmiterii
verticale (mama-fat) a infectiei
1999-2004 vaccinarea copiilor in varsta de 9 ani (clasa III)
1999-2005 vaccinarea elevilor din liceele sanitare si scolile postliceale sanitare
precum si a studentilor din facultatile de medicina si stomatologie
2004 - 2008 vaccinarea elevilor din clasa XII
1997-2003 campanii de vaccinare la 2 ani pentru personalul medico-sanitar.
Concluzii
•
•
•
•
•
•
Anul 2011 marcheaza prima celebrare oficiala a unei ZMH sub auspiciile OMS.
Majoritatea covarsitoare a tarilor sarace sau in curs de dezvoltare prezinta risc ridicat
pentru HVB sau HVA; in 2001 endemicitatea HVB era maxima in Africa sub-magrebiana, Asia
centrala si de sud-est, Columbia, Alaska si zone nordice din Canada, Bulgaria si Romania; in
privinta HVC aria globala se restrange; se regasesc in continuare la varf de risc tarile sarace.
In UE 2006-2008: HVB este in regresie, preluata si de RO dar la un nivel 2-3 ori peste medie;
HVC este stabila sau schiteaza o tendinta de crestere, aspecte vizibile si pentru RO, la nivele
sub medie.
Programele de imunizare la scară largă implica pre-evaluări economice judicioase si trebuie
insotite de educaţia privind igiena personala & colectiva si de imbunatatirea sanitatiei.
Majoritatea tarilor OMS asigurau in 2009 acoperire > 90% cu vaccinul antiHepB 3 la sugari
(exceptii notabile Canada, Franta, India); RO mentine acest nivel in context UE, alaturi de unii
vecini din centru-est, Spania si Italia.
In RO incidenta HVB scade semnificativ intre 2001- 2010, cu maxim pentru grupa de varsta 20
- 34 in 2010; incidenta HVC este mai degraba stationara (la nivel scazut) cu maxim la varste
medii si mature; in privinta HVA incidente mai mari sunt raportate la varstele 5-14 (mici
scolare) si 0-4 ani, in judetele VR, CV, HG, CL, SJ si MM, precum si in rural fata de urban.
Schema nationala de imunizare RO prevede vaccinarea obligatorie HVB3 la sugari (nastere,
2 luni, 6 luni) in intreaga tara precum si vaccinarea HVA pe o parte din teritoriu (din 2009).
Resurse bibliografice
Sarbu A., Date actualizate privind hepatita virala in Romania INSP-CNSCBT, 2011
***WHO, Weekly epidemiological record, 8 feb, 2002, Geneva:
http://www.who.int/docstore/wer/pdf/2002/wer7706.pdf
*** WHO, Introduction of hepatitis B vaccine into childhood immunization services, Geneva 2001:
http://www.who.int/vaccines-documents/DocsPDF01/www613.pdf
***WHO, Immunization Profil – Romania, updated 15 December 2010:
http://apps.who.int/immunization_monitoring/en/globalsummary/countryprofileresult.cfm
***ECDC Tehnical Report: Surveillance and prevention of hepatitis B and C in Europe, Stockholm, 2010:
http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/101012_TER_HepBandC_survey.pdf
***ECDC Surveillance Report: Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe, Stockholm,
2010:
http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1011_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Commun
icable_Diseases_in_Europe.pdf
*** WHO/UNICEF coverage estimates 1980-2009”, July 2010;
http://www.who.int/immunization_monitoring/diseases/HepB_map_schedule.jpg
http://worldhepatitisalliance.org/WorldHepatitisDay.aspx
http://www.who.int/mediacentre/events/annual/world_hepatitis_day/en/
http://worldhepatitisalliance.org/WorldHepatitisDay.aspx
http://worldhepatitisalliance.org/AboutViralHepatitis.aspx
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/index.html
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs328/en/index.html
http://worldhepatitisalliance.org/TheWHA.aspx
http://hepato.ro/apah-ro-a-implinit-2-ani
http://hepato.ro/apah-ro-membru-al-aliantei-mondiale-pentru-hepatita
http://www.newspad.ro/Viclenia-virusului-B,359529.html