Asociatia Tinerilor Medici Geriatri Program de formare: GeroHOMEASSIST “ASISTENŢA INTERDISCIPLINARĂ A PACIENTULUI VÂRSTNIC LA DOMICILIU”

Ediţia a III-a, Bucureşti 14 Octombrie – 22 Noiembrie 2013

Dr. Catalina Panaitescu medic primar medicina de familie Bucuresti

[email protected]

Structura prezentarii

•

specialitatea de medicina de familie si rolul ei in sistemele de sanatate contemporane;

• caracteristicile asistentei primare si echipa multidisciplinara de asistenta primara; • vizitele la domiciliu; • programe bazate pe interventii comunitare.

Medicina de familie (MF)

Declaratia de la Alma Ata (12.09.1978):  sanatatea ca drept funadamental al omului;  asistenta primara, baza oricarui sistem de sanatate;  echipa de asistenta primara;  integrarea serviciilor de sanatate in ansamblul serviciilor comunitare.

Romania

1991 Sistemul Asigurarilor Sociale de Sanatate • Legea nr.145/1997 • Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 150/2002 • Legea nr. 95/2006 (...)

Atributele MF

• medicina “cursului vietii”; • accesibilitatea; • continuitatea; • abordarea holistica; • medicina intregii familii.

Functiile MF

• gatekeeper; • preventiva; • curativa; • recuperare; • semnalare.

SECTIUNI:

Medicina de familie Gerontologie Geriatrie

I. INGRIJIRI LA DOMICILIU CALIFICATE PENTRU VÂRSTNICI II. GerontoASSIST: „ASISTENTA MULTIDIMENSIONALA A VARSTNICULUI” III. PATOLOGIE GERIATRICA IV. GeroPSI: “ABORDAREA VARSTNICULUI CU AFECTIUNI MENTALE IN CONTEXTUL ASISTENTEI LA DOMICILIU” V. MANAGEMENTUL PLAGILOR: “LEZIUNI CUTANATE CRONICE CU PIERDERE DE SUBSTANTA ABORDAREA PRACTICA LA DOMICILIU”

Structura prezentarii

• specialitatea de medicina de familie si rolul ei in sistemele de sanatate contemporane; •

caracteristicile asistentei primare si echipa multidisciplinara de asistenta primara;

• vizitele la domiciliu; • programe bazate pe interventii comunitare.

Tipuri de asistenta medicala

Asistenta primara Asistenta secundara Asistenta tertiara

Subiect Omul Bolnavul Deficientul functional Loc de abordare Obiectiv medical Profil al activitatii Atitudine

In situ

Sanatatea amenintata Medicina omului sanatos Umanism in actiune Raport cost-eficienta Foarte bun Conditia umana, exprimata ca libertate Libertate controlata In afara campului sau de referinta Spatii protective Boala instituita Medicina curativa Umanism de conduita Bun Libertate ingradita Functia deranjata Medicina recuperatorie Umanism de caritate Slab Libertate limitata

Diferente intre asistenta primara si specialitatile sectoriale (I)

Asistenta primara

Pacientul

Specialitatea sectoriala

Cunoscut de medic, investigat in campul sau informational.

Necunsocut medicului, examinat prin scoaterea sa din campul informational propriu.

Abordarea pacientului Date epidemiologice Centrata pe subiectivitatea si individualitatea acestuia.

Centrata pe boala.

Predomina populatia definita ca sanatoasa. Spectru al morbiditatii larg, cu afectiuni in diferite stadii de evolutie.

Numai bolnavi. Arie limitata nosografic, predomina imbolnavirile in stadii avansate.

Diagnosticul Dificil, simptomatologie initial necaracteristica.

Relativ usor, simptomatologie mai bine conturata.

Diferente intre asistenta primara si specialitatile sectoriale (II) Competenta si asteptari

Asistenta primara Specialitatea sectoriala

Medicul trebuie sa stie din toate cate ceva.

Pacientul asteapta ajutor in toate problemele sale.

Medicul trebuie sa stie totul despre ceva.

Asteptarile pacientului sunt limitate la suferinta in cauza.

Tratament Costuri Paleta larga de mijloace, riscuri reduse.

Paleta redusa de mijloace dar tehnicitate inalta. Efecte secundare frecvente.

Ingrijit la domiciliu, cu mijloacele pacientului.

Ingrijit in spital, cu costuri pentru societate.

Echipa de asistenta primara

Structura prezentarii

• specialitatea de medicina de familie si rolul ei in sistemele de sanatate contemporane; • caracteristicile asistentei primare si echipa multidisciplinara de asistenta primara; •

vizitele la domiciliu;

• programe bazate pe interventii comunitare.

Asistenta pacientului varstnic

-motivele solicitarii vizitelor la domiciliu 1. Boala: • urgente; • boala acuta; • boala cronica.

2.Control dupa externare: • evaluare; • plan de ingrijire.

3.Pacienti in stadiul terminal: • sprijin medical si emotional pentru pacient

si

membrii familiei.

4.Diverse: • evaluare grad de dependenta, abuz etc.

Asistenta pacientului varstnic la domiciliu

ACASSSA A C A S S S A A

utonomie

C

asa (mediu)

A

limentatie

S

iguranta

S

anatate spirituala

S

ervicii

A

nturaj Adaptat dupa Knight AL, Adelman AM. The family physician and home care. Am Fam Physician 1991;44:1733–7.

Structura prezentarii

• specialitatea de medicina de familie si rolul ei in sistemele de sanatate contemporane; • caracteristicile asistentei primare si echipa multidisciplinara de asistenta primara; • vizitele la domiciliu; •

programe bazate pe interventii comunitare.

Conceptul de comunitate

• perspectiva sistemica; • perspectiva sociala; • perspectiva virtuala; • perspectiva individua la.

Ce inseamna angajarea comunitara?

• colaborarea prin si in care, grupuri populationale ce au in comun apropierea geografica, anumite interese sau situatii similare, se adreseaza unor probleme comune ce le afecteaza; • modalitate eficienta de a produce modificari de mediu si comportamentale, in scopul imbunatatirii starii de sanatate a comunitatii si membrilor sai; • implica frecvent parteneriate si aliante pentru mobilizarea resurselor si influentarea sistemelor, schimbarea raporturilor dintre partenerii de dialog si poate servi drept catalizator pentru modificarea comportamentelor, programelor si politicilor.

Procesul de implicare al comunitatii Informare: • implicare comunitara vaga ; • informarea comunitatii; • entitati separate; • existenta unui canal de comunicare.

Consultare: • implicare comunitara modesta ; • comunicare bilaterala, in cautarea de raspunsuri; • se obtin informatii si feed back de la comunitate; • dezvoltarea conexiunilor.

Implicare • implicare comunitara moderata; • comunicare bilaterala; • mai multa implicare a comunitatii in diferite probleme; • parteneriat vizibil, cu intensificarea colaborarii.

Colaborare: • implicare comunitara reala; • comunicare bilaterala; • parteneriat complet, de la dezbaterea problemelor, pana la adoptarea unei solutii; • entitatile isi formeaza canale de comunicare bidirectionale; • parteneriat si incredere.

Responsabilitate asumata: • relatie bidirectionala importanta; • decizia finala se ia la nivel de comunitate; • entitatile au format structuri parteneriale solide; • obiective extinse catre beneficiul comunitatii; incredere.

Principiile angajarii comunitare

A. Elemente de luat in considerare inainte de a incepe colaborarea: 1.Stabilirea clara a scopurilor, precum si a populatiei sau comunitatii care se doreste a fi implicata.

2. Acumularea de informatii despre substratul cultural, conditiile economice, retelele sociale, structurile politice si guvernamentale, normele si valorile specifice, tendintele demografice, istoricul si experienta altor grupuri privind angajarea comunitatii respective in alte programe; informatii despre perceptia comunitatii respective asupra celor care doresc sa initieze programe comunitare.

Principiile angajarii comunitare

B. Elemente necesare pentru demararea procesului: 3. Deschiderea catre comunitate, stabilirea dialogului, castigarea increderii (important pentru mobilizarea comunitatii).

4. De tinut minte si de acceptat ca auto-determinarea reprezinta dreptul si responsabilitate fiecarui membru al comunitatii. Nici o influenta exterioara nu poate lua decizii peste hotararea comunitatii privind interesul propriu.

Principiile angajarii comunitare

C. Elemente necesare succesului: 5. Parteneriatul cu comunitatea este necesar pentru introducerea schimbarii si imbunatatirea starii de sanatate.

6. Toate aspectele angajarii comunitatii trebuie sa tina cont si sa respecte diversitatea comunitatii; toate elementele ce tin de aceasta trebuie luate in calcul cand se planifica, schiteaza si implementeaza un program comunitar.

7. Angajarea comunitara poate fi sustinuta numai prin identificarea si mobilizarea resurselor comunitare, precum si prin dezvoltarea capacitatii comunitatii si resurselor acesteia de luare a deciziilor si transpunere a acestora in actiune.

8. Organizatiile care doresc sa implice comunitatea trebuie sa accepte si sa fie pregatite sa lase controlul actiunilor si interventiilor structurilor acesteia.

9. Colaborarea cu comunitatea cere capacitatea de angajare pe termen lung a tuturor organizatiilor partenere.

Exemple

-Nu il fur, doar il mut mai aproape de casa.

Referinte bibliografice:

1.

Cauthen DB. The house call in current medical practice. J Fam Pract 1981;13:209–13, and Scanameo AM, Fillit H. House calls: a practical guide to seeing the patient at home. Geriatrics 1995;50:33–9.

2. van Es J. C., Medicul de familie si pacientul sau, Libra, 1997.

3. Voiculescu Marin, Editura Medicala, 1990.

4. Bogdan Constantin, Elemente de geriatrie practica, Editura Medicala, 1988.

5. Knight AL, Adelman AM. The family physician and home care. Am Fam Physician 1991;44:1733–7.

6. http://www.who.int/hpr/NPH/docs/declaration_almaata.pdf

7. http://knowledgetranslation.ca/sysrev/articles/Leveille_JAGS_1998.pdf

8. www.atsdr.cdc.gov/communityengagement/

Va multumesc!