Transcript COMUNICARE SI MEDIA 2013

COMUNICARE
COMUNICARE şi MEDIA
„Vorba nu e decât unealta
pentru a exprima o gândire”
spunea Eminescu,
iar „o comunicare începe cu
alegerea cuvintelor” afirma mai
târziu Tudor Arghezi.
Definiţii ale comunicării

reprezintă un proces de transmitere de informaţii (fapte, idei,
impresii)

necesita cel puţin doi poli (individ-individ, individ-grup etc.)

Etimologic - limba latină: "communis" = a fi în relaţie cu, a pune de
acord

Sociologic - proces de emitere a unui mesaj si de transmitere a
acestuia într-o maniera codificată cu ajutorul unui canal către un
destinatar în vederea receptării

Psihologic - relaţie între indivizi ce implică transmitere
intenţionata sau nu, cu influenţe asupra receptorului şi cu efect
retroactiv.
Funcţiile comunicării

de motivare, atât a persoanelor aparţinând organizaţiei dar şi a
reprezentanţilor diferitelor grupuri

de control, prin rapoarte de activitate, bugete, etc;

emoţională: de exprimare a sentimentelor şi poziţiei faţă de o
anumită problemă, dar şi „liantul" care-i leagă pe membrii
organizaţiei;

de obţinere de informaţii: factor important pentru procesul
decizional, dar şi pentru orice activitate structurată care
îmbunătăţeşte capacitatea organizaţiei de a achiziţiona,
împărtăşi şi utiliza cunoştinţe care îi cresc şansele de
supravieţuire şi de succes
COMUNICARE
Factori determinanţi
Variabile (psiho)semantice
 Cuvinte
cu efect simbolic
 Primele şi ultimele cuvinte din mesaj
 Substantivul înainte şi după adjective
 Poziţia centrală a unui termen dintr-un
şir
 Comunicarea paradoxală
COMUNICARE
Factori determinanţi
Variabile sociale
 Locul
ocupat de individ în sistemul
social
 Individul şi apartenenţa la grup – supus
normelor
 Vocabularul comun grupului
 Distanţa dintre persoanele de sex şi
vârste diferite
 Prejudecăţi şi stereotipuri sociale
COMUNICARE
Factori determinanţi
Variabile cognitive
Modul de organizare şi prelucrare a
informaţiei
 Tipul de limbaj utilizat
 Credinţe, atitudini, opinii
 Fiecare reacţionează în funcţie de cum îşi
reprezintă realitatea

Mesajul va ţine cont de sistemul cognitiv al
receptorului.
COMUNICARE
Factori determinanţi
Variabile psihologice
Forţe pozitive: nevoia de autorealizare,
perfecţionare, atingerea obiectivelor
 Forţe negative: ocolirea, evitarea unor
situaţii – filtrarea unor informaţii
 Mecanisme de apărare: memorizare
selectivă, interpretare defensivă, negarea
autorităţii sursei
 Sinele intim, imaginea de sine, sinele
public (alegerea canalului de comunicare!!!!)

COMUNICARE şi MEDIA
4 funcţii socio-culturale ale
mass-media:
 de informare
 de interpretare
 de mobilizare
 de divertisment.
Funcţia de informare
 aduce
publicul în postura de judecător a tot ce se
întâmplă în jur.
 Informaţiile

fac din individ un dependent de media,
Disfuncţiile în raport cu funcţia de informare se
numesc nepăsare şi panică
 Libertatea
presei nu înseamnă libertatea
jurnaliştilor (V. Pisarek).
 Sociologic,
informaţia este definită (Abraham
Moles) drept „cantitatea de originalitate, de
imprevizibil pe care o aduce un mesaj”.
Functia de mobilizare

libertatea jurnalistului în a uza de posibilitatea
interpretării faptelor, datelor, evenimentelor
(„Faptele sunt sacre, comentariile sunt libere”).
 Funcţia de liant social pe care o îndeplineşte
mass-media a determinat folosirea sintagmei
„ciment social”.
 obiectul mesajelor media contribuie la:
trasmiterea modelului cultural, orientarea
compor-tamentului individual şi colectiv,
stimularea gândirii, identificarea segmentelor
de public
 Se face distincţia (M. Coman) între socializare
implicită (se produce fără ştirea
consumatorului, inconştient) şi socializare
explicită (ceea ce media îşi propune să
realizeze prin difuzarea unor emisiuni radio-tv,
articole de popularizare, casete, CD-uri etc.,
COMUNICARE şi MEDIA
Funcţia de divertisment
 Ponderea funcţiei de divertisment a evoluat atât de
mult, încâT ideea de televiziune nu poate exista fără
să răspundă celor două cerinţe: să informeze şi să
distreze (indiferent că se difuzează ştiri, muzică,
film, reportaje, scopul trebuie să fie o stare plăcută
auditoriului).
 Din punctul de vedere al presei, divertismentul este
o marfă ca oricare alta; ea trebuie fabricată la
standarde calitative înalte, distribuită imediat şi să
nu fie prea scumpă, astfel ca oricine o doreşte să o
poată cumpăra.
 Uneori, cele două funcţii (informare şi divertisment)
se întrepătrund, din motive economice (Problema
esenţială nu este aceea că televiziunea ne oferă
divertisment, ci că ea tratează toate subiectele în
forma divertismentului - Neil Postman,
COMUNICARE şi MEDIA
Zvonul
Intoxicarea
Dezinformarea
COMUNICARE şi MEDIA
- este definită mai
ales cu sensul de “otrăvire”, dar
capătă (din vocabularul militar,
sinonim al vicleşugului,
diversiunii, minciunii) şi sens
neologic: acţiune insidioasă
care tinde să acrediteze
anumite opinii, să
demoralizeze, să deruteze.
Intoxicarea
COMUNICARE şi MEDIA
- reprezintă orice
intervenţie asupra elementelor de
bază ale unui proces comunicaţional
care modifică deliberat mesajele
vehiculate, cu scopul de a determina
anumite atitudini, reacţii, acţiuni
dorite.
Dezinformarea are două
dimensiuni:
 intenţională
 neintenţională.
 Dezinformarea
Exercitiu:
DESPRE
”Distorsionare
a mesajului”
NOTA: de la Director către directorul adjunct
al scolii:




"Astazi la ora 11 va fi o eclipsa totala de
soare. Eclipsa va fi observabila timp de doua
minute.
Avand in vedere ca acesta este un eveniment
rar si cu totul deosebit, se va permite tuturor
personalului scolii observarea eclipsei din
parcarea unitătii intre orele 10:30 si 11:30.
Se va oferi si o scurta explicatie despre
dinamica eclipselor.
Celor care doresc sa observe eclipsa le vor fi
distribuiti ochelari de protectie, la un pret
minim."
NOTA de la secretară catre cadrul
didactic de serviciu :




"Astazi între orele 10:30 si 11:30 tot
personalulse va intalni in parcare. Va urma o
eclipsa totala de soare, care va disparea timp
de doua minute.
In schimbul unei sume minime, se poate
proteja vederea cumparand o pereche de
ochelari speciali pentru eclipsa.
Directorul va tine o scurta cuvântare, prin
care ne va da anumite explicatii.
Acest lucru nu se petrece in fiecare zi si este
un eveniment foarte important.”
NOTA de la cadrul didactic de serviciu catre
personalul din scoală :

"Azi Directorul scolii va tine o cuvantare
despre eclipsa, timp in care va face sa
dispara soarele timp de doua minute.
 Acesta este un lucru care nu se poate
vedea in fiecare zi, asa ca toata lumea sa
mearga in parcare incepind de pe la 10,
pina pe la 11.
 In schimbul unei mici sume de bani, veti
avea ochelari de protectie.”
NOTA de la paznic către
personalul de serviciu:

"Vreo 10 sau 11 persoane sa mearga in
parcare, unde Directorul scolii va
tine o eclipsa de soare timp de doua
minute.
 Acest lucru n-o sa se intample in fiecare zi
si cei care iesiti sa aveti niste bani
pregatiti, pentru ca o sa va coste.
 Si sa aveti ochelarii cu voi.”
Ce a inteles femeia de serviciu:
"Cativa
dintre cei care poarta
ochelari, sa mearga in parcare, ca
sa vada cum dispare Directorul
scolii timp de doua minute.
Daca
vreti ca asta sa se intample
zilnic, trebuie sa strangem niste
bani !“
Ascultare activă










Eliminaţi factorii care vă distrag atenţia!
Concentraţi-vă asupra vorbitorului !
Menţineţi atenţia !
Urmăriţi indiciile non verbale !
Nu reacţionaţi la cuvintele emotive !
Puneţi întrebări !
Aşezaţi-vă ca să puteţi vedea şi auzi !
Evitaţi prejudecăţile !
Luaţi notiţe dacă e cazul!
Cereţi lămuriri !
Factori care determină succesul programelor
de comunicare – cei "7C” , după Scott Cutlip şi Allen
Center







1. Credibilitatea (credibility) - încrederea receptorului în competenţa şi
prestigiul emiţătorului;
2. Contextul (context) - corelaţia dintre mesajele programului de
comunicare şi realităţile din mediul înconjurător;
3. Conţinutul mesajelor (content) - capacitatea mesajelor de a fi
semnificative, relevante şi în consens cu valorile publicului vizat;
4. Claritatea (clarity) - calitatea mesajelor de a prezenta în mod simplu şi
accesibil ideile, temele, obiectivele, avantajele programului respectiv;
5. Continuitatea şi consecvenţa (continuity and consequence) - caracterul
permanent, repetitiv chiar al mesajelor, caracterul consecvent al
programelor de comunicare;
6. Canalul (chanals) - folosirea canalelor de comunicare familiare
publicului, canale ce beneficiază de încrederea acestuia;
7. Capacitatea audienţei (capability of the audiance) - modul în care
programele de comunicare ţin seama de resursele, obişnuinţele, nivelul
cultural, disponibilitatea audienţei în raport cu intenţiile şi conţinutul
mesajelor
FEEDBACK
 Generează
informarea cauzei asupra
efectului produs, mesajele fiind
retransmise către sursă pentru a o
înştiinţa de modul în care acestea au
fost receptate
 Emiţătorul îşi reglează mesajul sau
comportamentul în funcţie de răspunsul
interlocutorului
FEEDBACK
 Suportiv
 De
sondare
 De
înţelegere
FEEDBACK
 Când?
 Unde?
 De
câte ori?
 Cum?
 Ce
tip?
FEEDBACK NEGATIV
- reguli de transmitere 1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Se pregăteşte
Nu răneşte
Se dă la locul si timpul potrivit
Se începe cu o apreciere
Se evită cuvântul “…dar….”
Se referă la comportamente şi nu la persoane
Este descriptiv şi nu evaluativ
Este specific – se evită cuvintele
intotdeauna…niciodată…
Se încheie într-o atmosferă de încredere
FEEDBACK
- reguli de primire 1.
2.
3.
4.
5.
6.
Se controlează reacţiile de respingere,
defensive, de negare.
Se abordează ascultarea activă.
Nu se judecă persoana care oferă
feedback.
Se abordează cu deschidere şi prin limbajul
nonverbal.
Se reflectează asupra celor auzite.
Se răspunde, evitându-se justificările.
Exercitiu
Joc de rol
Daţi un feedback negativ în calitate de
profesor unui elev, părinte.
Primiţi în calitate de profesor un
feedback negativ de la un părinte,
inspector, elev.