Transcript mersul - WordPress.com

TULBURĂRI
DINAMICE, MERSUL
Simona Grad
TULBURĂRI DINAMICE
•
•
•
Motricitatea voluntară
Motricitatea semivoluntară
Motricitatea automată
A. Leziunile motoneuronului central
B. Leziunile motoneuronului periferic
C. Leziunile sist. extrapiramidal
A. Lez. motoneuronului central
AVC
I. Paralizii, pareze
II. Tulburări de tonus muscular
III. Modificări ale reflexelor
I. PARALIZIA
Pierderea completă a forţei musculare,
imposibilitatea mişcării unui segment al
corpului
Pareză= deficit motor parţial
- Hemiplegie – afectat hemicorpul dr/stg
- Monoplegie- este afectat un membru
- Paraplegie- sunt interesate mb inf
- Tetraplegie – sunt interesate toate cele 4
mb.
-
I. PARALIZIA
-
-
Parezele şi paraliziile interesează mai ales
muşchii extensori ai mb superioare şi m.
flexori ai mb. Inferioare
Probe de pareză
Probe de pareză
1. Semnul pronaţiei- braţele întinse, palmele
în sus, degetele răsfirate, ochii
închişi→braţul afectat se lasă încet, mîna –
uşoară pronaţie
2. Proba Barré- decubit ventral, gambele
flectate la 45 sau 90 grade, ochii închişi
→gamba afectată se lasă în jos
3. Proba Mingazzini – decubit dorsal,
copasele şi gambele flecate, ochii închişi
→segmentul deficitar cade încet
II. MODIFICĂRI ALE
TONUSULUI MUSCULAR
-
-
Paralizii care se instalează brusc (AVC,
traumatisme) – tonusul muscular este ↓dar
cu timpul→hipertonie (paralizie spastică)
Paralizia se instalează insidios – lipseşte
faza flască- paralizie spastică de la început
Spasticitatea- topografie inversă decât
paralizia – interesează m. flexori ai mb. sup
şi extensori ai ai mb. inf
III. MODIFICĂRI ALE
REFLEXELOR
- Faza spastică – exagerarea ROT
- Reflexe cutanate anormale
Reflexul Babinski – gratare la marginea ext a
plantei, în sens post- ant→extensia
halucelui, flexia şi răsfirarea celorlalte
degete
B. Lez. motoneuronului
periferic
-
leziuni ale coarnelor anterioare (poliomielită)
nucleii nervilor motori ai tr. cerebral (AVC)
leziuni ale plexurilor rahidiene (hernii de disc,
traumatisme, inflamaţii)
B. Lez. motoneuronului
periferic
În funcţie de topografia acestor leziuni sunt
afectate diverse grupuri musculare:
- Plexul brahial – C4- diafragm
C5- m. umărului
C6- m. lojei ant. a braţului
C7- m. lojei post a braţului
C8- m. antebraţului, reg ext
a mâinii
T1- m. reg. int a mâinii
B. Lez. motoneuronului
periferic
- Plexul lombo sacrat – L3- m. ant. ai coapsei
L5- m. anterolaterali ai
gambei (mersul pe călcâie)
S1- m. post ai gambei
(mersul pe vârfuri)
C. Lez. sist motor
extrapiramidal
1. Akinezii
2. Mişcări involuntare
I. Akinezii
Întârzierea în iniţierea unei mişcări
semivoluntare sau automate, ceea ce implică
un control voluntar permanent
Ex. B. Parkinson – lipsa de expresie a feţei
- mers parkinsonian
- dificultatea de a executa
mişcări alternative rapide
-
II. Mişcări involuntare
- Contracţii musculare nedorite
1.Fibrilaţii
2. Fasciculaţii
3. Tremurături
4. Coreea
5. Mişcări atetozice
6. Convulsii
7. Mioclonii
8. Spasme
9. Ticuri
1. Fibrilaţii şi fasciculaţii
Contracţii rapide
muşchilor
şi
limitate
la
suprafaţa
2. Tremurături
a)
De repaus
De atitudine
De acţiune (intenţională)
Tremurături fine – mâini, emoţii, surmenaj,
cafea, alcool, hipotermie, boli psihice
Mai intense şi la tot corpul – frison, hipoglicemii
2. Tremurături
b)Tremurătura parkinsoniană
- mişcări rare, ritmice
- mai ales mb superioare şi cap
- apare în repaus, accentuată de emoţii şi frig
- scade în timpul acţiunilor voluntare sau în somn
- semnul “fişicului”
2. Tremurături
c)Tremurătura cerebeloasă
- amplă, neregulată
- toate membrele
- intenţională
2. Tremurături
d)Asterixis (flapping tremor)
- Degetele mâinilor întinse şi răsfirate
relaxează ritmic
- Asemănător cu fâlfâitul aripilor
- În Encefalopatie hepatică, uremie
se
3. Coreea
-
Mişcări ample, rapide, aritmice, de scurtă
durată
Răspândire variabilă
Ex Coreea Sydenham – în RAA
Coreea Huntington – leziuni ale corpilor striaţi
4. Mişcări atetozice
-
-
Lente, permanente, împiedică menţinerea unei
poziţii stabile a corpului
Ex. Boala Wilson
5. Convulsiile
Contracţii musculare intermitente, de intensitate
şi durată variabilă
a) Tonice – contracţii musculare care rigidizează
segmentele interesate
b) Clonice – mişcări ample, dezorganizate ale
întregului corp, uneori asociate cu tulburări de
conştienţă
c) Tonico clonice
Ex. Criza majoră de epilepsie, HIC, tulburări
metabolice, intoxicaţii, febră
-
6. Mioclonii
-
Secuse musculare rapide, parţiale, se repetă la
intervale variabile
Pot fi provocate prin percutarea uşoară a unui
muşchi
7. Spasmele
-
Crampe
Torticolis
Hemispasm facial
8. Ticurile
TESTAREA ECHILIBRULUI ŞI
COORDONĂRII
•
•
Proba Romberg – ortostatism, ochii închişi
Romberg “sensibilizat” – un picior înaintea
celuilalt
MERSUL
1. Mersul hipodinamic – încet, “obosit”
2. Claudicaţia intermitentă – durere în timpul
mersului la nivelul mb inf (crampă în
molet)→impotenţă funcţională, obligă
pacientul să se oprească
Indicele de claudicaţie = nr. de paşi pe care
este capabil pacientul să îi efectueze
- În AOP
MERSUL
3. Mersul ebrios – nesigur, deplasarea corpului
înainte şi înapoi
4. Mersul ataxic – bază largă de susţinere,
privirea în jos (“îşi privesc paşii”)
- În leziuni cerebeloase
- înainte şi înapoi- Mersul în stea
MERSUL
5. Mers spastic
a) - hemipareza spastică
- Mîna lipită de corp, piciorul adus înainte
(mers cosit)
b) – parapareza spastică – mers forfecat – paşi
mici, coapse încrucişate
MERSUL
6. Mers stepat – leziuni ale motoneuronului
periferic
- Solul atins cu vîrful piciorului, apoi cu
călcâiul, genunchii flectaţi puternic (urcatul
scărilor)
7. Mers parkinsonian – corpul aplecat înainte,
coapse şi genunchi în uşoară flexie, paşi
mici, târâiţi, mişcări rigide
8. Mers senil – paşi mici, nesiguri, târâiţi