Sistemul Naţional de coordonare a afacerilor europene

Download Report

Transcript Sistemul Naţional de coordonare a afacerilor europene

a afacerilor europene Participarea României la procesul decizional al instituţiilor UE – Sistemul Naţional de coordonare

Procesul decizional la nivel comunitar

Sistemul naţional de coordonare a afacerilor europene

Procesul decizional al UE

    Este extrem de complex pentru că la acesta participă pe lângă instituţiile comunitare şi Statele membre Unicitatea constructiei europene se reflecta in primul rand in arhitectura institutionala. Statele accepta sa delege o parte din puterile lor suverane unor institutii comune create prin tratatele fondatoare, institutii al caror scop este sa asigure o participare democratica a Statelor Membre la luarea de decizii Pricipalele instituţii care participă la luarea deciziei la nivel comunitar sunt :   Comisia Europeană – drept de iniţiativă Consiliul şi Parlamentul – rol decizional şi de coordonare Un rol deosebit de important în cadrul procesului decizional al UE il are şi sistemul complex de grupuri de lucru şi comitete.

Procesul de elaborare şi adoptare a propunerilor legislative ale Comisiei Europene     Elaborarea proiectului de catre Comisia Europeană Negocierea în cadrul Grupurilor de lucru sau Comitetelor Negocierea în cadrul Coreper 1 sau Coreper 2 Transmiterea spre aprobare de către Consiliu UE şi Parlamentul European

Sistemul de comitetele si grupuri de lucru     

Grupurile de lucru

şi comitetele se constituie din reprezentanţi ai guvernelor naţionale la nivel de experţi pe diferite domenii şi provin fie din Reprezentanţele permanente ale statelor membre la Bruxelles, fie din ministerele şi agenţiile naţionale. Comisia Europeană este şi ea reprezentată în grupurile de lucru, pentru a prezenta, explica şi susţine propunerile legislative Sistemul de comitete şi grupuri de lucru este deosebit de complex datorită faptului că a evoluat de-a lungul timpului în mod ad hoc.

Majoritatea comitetelor si grupurilor de lucru nu au fost mentionate in tratate şi au fost înfinţate atunci când a fost nevoie Există doua categorii de Comitete şi grupuri de lucru, respectiv, comitete şi grupuri de lucru ale Comisie şi ale Consiliului MMFES are reprezentanti in 58 de grupuri de lucru si comitete

Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi    

COREPER

este compus din două structuri, fiecare având în responsabilitate anumite politici COREPER II format din reprezentanţii permanenţi ai statelor membre la Bruxelles, responsabil pentru chestiuni politice, financiare şi de politică externă COREPER I, format din adjuncţii reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre la Bruxelles, responsabil pentru piaţa internă, domeniile mai tehnice ale politicilor comunitare Agenda reuniunilor este împărţită în două părţi, respectiv punctele I (puncte fără dezbatere) şi punctele II (puncte cu dezbatere)

Traseul parcurs de o propunere legislativa a Comisiei Europene     Propunerea sau dosarul este mai întâi discutată în Grupul de lucru corespunzător, într-una sau mai multe întâlniri. Dacă membrii Grupului de lucru ajung la un acord asupra tuturor chestiunilor din dosar, atunci structurile la nivel superior nu mai discută pe acest subiect, iar dosarul se înscrie pe agenda proximei întâlniri a Comitetului la nivel ministerial la chestiuni de tipul A. Toate dosarele cu această menţiune nu se mai discută şi se votează la începutul întâlnirii. Dacă membrii Grupului de lucru nu au ajuns la un acord în toate chestiunile, atunci dosarul se trimite pe linia ierarhic superioară la una dintre cele două formaţiuni ale COREPER. Dacă în COREPER dosarul primeşte acordul tuturor părţilor, acesta se înscrie ca o chestiune de tip A pe agenda întâlnirii miniştrilor de resort şi se adoptă fără a mai fi discutată. Dosarul intră în categoria B dacă nici Grupul de lucru şi nici COREPER nu au ajuns, fiecare, la un acord deplin asupra dosarului respectiv. În acest caz, dosarul se înscrie la tipul B pe agenda Comitetului la nivel înalt şi urmează să fie discutat de miniştrii de resort din statele membre.

Sistemul naţional de coordonare (SNC)

   Organizarea participării României la procesul decizional al UE se realizează prin Sistemul Naţional de Coordonare în domeniul afacerilor europene Acesta fost instituit prin HG Nr. 115 din 30 ianuarie 2008 şi este format din instituţiile guvernamentale cu atribuţii în domeniu în vederea adoptării poziţiei de negociere a României cu privire la problematica europeană. Instituţiile guvernamentale cu atribuţii în procesul de luare a deciziilor şi adoptare a poziţiilor României pe problematica afacerilor europene sunt:  Departamentul pentru Afaceri Europene;    Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Economiei şi Finanţelor; celelalte ministere şi instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru contribuţii pe domenii specifice sectoarelor lor de activitate.

Coordonarea procesului de luare a deciziilor şi adoptarea a poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene se realizează la următoarele nivele decizionale     Guvernul României Consiliul pentru afaceri europene Comitetul de coordonare a afacerilor europene Grupurile de lucru ale sistemului de coordonare

Consiliului pentru Afaceri Europene

 Organizare si funcţionare  Se află în subordine directă a Primului Ministru, fiind prezidat  de acesta La reuniunile Consiliului participă, în mod obligatoriu, ministrul afacerilor externe, ministrul economiei şi finanţelor, secretarul de stat care coordonează Departamentul pentru Afaceri Europene, precum şi miniştrii responsabili pentru domeniile aflate pe agenda de lucru a acestuia, precum şi alţi demnitari şi conducători ai agenţiilor guvernamentale şi a altor autorităţi relevante   se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar DAE şi MAE stabilesc împreună agenda reuniunilor  Concluziile scrise ale reuniunilor se transmit spre informare Parlamentului după ce au fost agreate de către instituţiile administraţiei publice centrale participante

Atributii ale Consiliului pentru Afaceri Europene       analizează problematica generală aflată pe agenda europeană; stabileşte priorităţile României în calitate de stat membru al Uniunii Europene în raport cu evoluţiile şi orientările decise la nivelul Consiliului European; asigură coerenţa poziţiilor naţionale privind politicile europene, având un rol de mediere în cazul divergenţelor interinstituţionale apărute în şedinţele Comitetului de coordonare a afacerilor europene; aprobă lista mandatelor generale stabileşte poziţiile şi armonizează demersurile politico-diplomatice efectuate la nivelul membrilor Guvernului şi structurilor din subordinea acestuia în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene; analizează disfuncţionalităţile care apar în coordonarea afacerilor europene şi dispune măsurile necesare pentru eliminarea acestora.

Comitetul de coordonare a afacerilor europene

     Organizare si funcţionare Se află în coordonarea DAE, fiind prezidat de către secretarul de stat care conduce departamentul Pentru dezbaterea temelor care se înscriu în sfera relaţiilor externe Uniunii Europene şi în special a PESC, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe coprezidează Comitetul de coordonare Este format din reprezentanţi ai ministerelor la nivel de secretar de stat sau asimilaţi acestora, în situaţii excepţionale pot fi înlocuiţi de directori pentru afaceri europene din subordine La reuniuni participă şi reprezentantul permanent al RO pe lângă UE

Atribuţii ale Comitetului de coordonare

    pregăteşte poziţia României pentru reuniunile Consiliului European, ale Consiliului Uniunii Europene şi ale Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER); asigurarea coordonării interministeriale în scopul elaborării poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene; soluţionarea aspectelor aflate în divergenţă dintre ministere şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, care nu au fost rezolvate la nivelul grupurilor de lucru ale sistemului naţional de coordonare a afacerilor europene; supune atenţiei Consiliului pentru afaceri europene aspectele în divergenţă dintre ministere şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, care nu au putut fi soluţionate.

Adoptarea poziţiei de negociere în cadrul SNC       Poziţia de negociere a RO pentru temele aflate pe agenda Consiliului Uniuni Europene se sdoptă sub formă de mandat În cazul în care implicaţiile economice, sociale sau de mediu ale iniţiativelor comunitare au importanţă majoră sau privesc mai multe domenii sectoriale, poziţia de negociere se adoptă sub formă de mandat general Lista mandatelor generale este stabilită de către Comitetul de coordonare Mandatul general este aprobat de guvern şi este transmis spre informare Parlamentului României şi membrilor PE aleşi în RO Pentru dosarele aflate pe agenda UE care nu necesită adoptarea unui mandat general poziţia de negociere a României este adoptată de Comitetul de coordonare, cu avizul Departamentului pentru Afaceri Europene Deciziile Comitetului de coordonare pentru poziţii ale României, altele decât mandatele generale, sunt incluse în mandatul reprezentanţilor României la reuniunile structurilor de lucru ale Uniunii Europene

Adoptarea poziţiei de negociere în cadrul SNC       Proiectele de mandat, inclusiv de mandat general, sunt elaborate de către ministerul, respectiv instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale participantă la reuniunile Consiliului Uniunii Europene în care este dezbătută propunerea legislativă a Comisiei Europene instituţia responsabilă de eleborarea mandatului are obligaţia de a informa şi consulta, după caz, autorităţile locale, organizaţiile patronale, sindicale, civice sau alte organizaţii active în domeniile acoperite de propunerea legislativă a Comisiei Europene Proiectul de mandat se transmite ministerelor şi celorlalte instituţii cu responsabilităţi în domeniu, în vederea formulării unui punct de vedere, care trebuie transmis cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data susţinerii acestuia Proiectul de mandat, inclusiv de mandat general, va fi transmis în mod obligatoriu şi Ministerului Afacerilor Externe.

După obţinerea punctelor de vedere iniţiatorul transmite proiectul de mandat DAE în vederea avizării, ulterior fiind aprobării Guvernului sau Comitetului de coordonare, după caz.

Soluţionarea divergenţelor de abordare dintre instituţiile participante privind poziţia de negociere se face de catre Comitetul de coordonare.

Structura mandatului       descrierea pe scurt a propunerii de act comunitar impactul economic, social sau de mediu asupra României obiectivele României în raport cu propunerea de act comunitar limitele ce pot fi acceptate de România în negocierea propunerii respective eventuale poziţii de negociere ale altor state membre ale Uniunii Europene, ale Comisiei Europene şi ale Parlamentului European sau ale comisiilor acestuia lista actelor normative din legislaţia română care reglementează materia la care face referire propunerea de act comunitar, precum şi o analiză a modificărilor pe care le-ar determina adoptarea acelui act.

Prezentarea poziţiei de negociere şi fluxul de informaţii     Prezentarea poziţiilor de negociere în cadrul reuniunilor Consiliului UE este susţinută de ministrul responsabil pentru domeniul respectiv sau, în situaţii excepţionale, de secretarul de stat delegat de către acesta, pe baza mandatului Prezentarea poziţiilor de negociere în cadrul comitetelor şi grupurilor de lucru revine ministerelor şi Reprezentanţei permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, prin reprezentanţii care participă la reuniuni.

Mandatele generale sunt transmise imediat Reprezentanţei permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de către MAE.

Reprezentantul permanent al României pe lângă UE sau reprezentantul permanent adjunct poate suspenda susţinerea poziţiilor comunicate reprezentanţilor desemnaţi de către ministere şi din cadrul Reprezentanţei permanente a României în urma prezentării motivelor care stau la baza acesteia către conducerea ministerului de linie responsabil şi a DAE. Noua poziţie trebuie avizată de către DAE, precum şi de către MAE

Prezentarea poziţiei de negociere şi fluxul de informaţii     Rapoartele participării la reuniunile comitetelor şi ale grupurilor de lucru din cadrul Consiliului UE şi al Comisiei se redactează în termen de cel mult două zile lucrătoare de la desfăşurarea acestora şi se transmit DAE şi MAE.

Rapoartele participării la reuniunile COREPER sunt redactate şi transmise de către RPRO tuturor ministerelor şi celorlalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale interesate Rapoartele participării la reuniunile Consiliului UE se redactează de către ministerele participante şi se prezintă spre aprobare primului-ministru, în termen de 3 zile lucrătoare de la data desfăşurării acestora. După aprobare, acestea se transmit DAE şi MAE. DAE va transmite aceste rapoarte şi Parlamentului României. Raportul participării la Consiliul European se redactează de către RPRO şi se prezintă Preşedintelui României şi primului-ministru. DAE va transmite acest document, spre informare, şi Parlamentului României .

Redimensionarea procesului decizional al instituţiilor UE   Perfecţionarea acestui proces prin lărgirea participării instituţionale a fost prevăzută în Tratatul de la Lisabona. Acest Tratat recunoaşte parlamentele naţionale ca făcând parte integrală din structura democratică a Uniunii Europene. Sunt introduse prevederi speciale destinate să ajute parlamentele naţionale să se implice mai îndeaproape în activitatea Uniunii.

În special, parlamentele naţionale vor putea acţiona în calitate de „gardieni” ai principiului de

Consiliul de Miniştri.

subsidiaritate

. (Acest principiu este destinat să garanteze faptul că deciziile sunt luate cât mai aproape de cetăţeni şi că se verifică constant dacă acţiunea la nivel comunitar este justificată, având în vedere posibilităţile disponibile la nivel naţional, regional sau local).

Parlamentele naţionale vor avea puterea de a influenţa deciziile încă din faza iniţială a elaborării unei propuneri, înainte ca aceasta să fie analizată în detaliu de Parlamentul European şi de