Transcript Meningita

MENINGITELE
Meningita
- inflamaţie a meningelui de cauză infecţioasă sau neinfecţioasă
- se manifestă prin :
- febră,
- cefalee,
- fotofobie,
- vărsături,
- redoare de ceafă (sindrom de contractură),
- modificări ale LCR.
Meningita
- inflamaţie a meningelui de cauză infecţioasă sau neinfecţioasă
Meningism
- sd. meningian (febră, cefalee, fotofobie,redoare de ceafă),
- fără modificări ale LCR
Reacţia meningiană
- sindrom meningian (febră, cefalee, fotofobie, redoare de ceafă),
- modificări discrete ale LCR
- apare prin inflamaţia meningelui
- în vecinătatea unor tumori, abcese cerebrale,
- în cursul unor boli infecţioase (febră tifoidă,
tifos exantematic)
MENINGITELE
Etiologie
- infecţia leptomeningelui şi a spaţiului subarahnoidian:
- virusuri
- bacterii
- fungi
- paraziţi
- cauze noninfecţioase
MENINGITELE - Etiologie
VIRUSURI
- enterovirusuri,
- arbovirusuri,
- v. urlian,
- v. gripal,
- v. rujeolic,
- herpes virusurile,
- HIV,
- adenovirusuri,
- virusul coriomeningitei limfocitare.
MENINGITELE - Etiologie
BACTERII
- meningococ,
- pneumococ,
- H. influenzae,
- micobacterii,
- listeria,
- spirochete.
MENINGITELE - Etiologie
FUNGI
- criptococ,
- candida,
- coccidioides.
PARAZIŢI
- trichinella spiralis,
- tenia,
MENINGITELE - Etiologie
CAUZE NON-INFECŢIOASE:
- boli autoimune,
- neoplazii,
- medicamente:
- antiinflamatoare nesteroidiene,
- antibiotice,
- azatioprina,
- doze mari de imunoglobuline administrate iv.
Etiologia meningitelor bacteriene în funcţie de vârstă:
- nou-născut (0-4 săptămâni):
- S.agalactiae,
- E.coli,
- L.monocytogenes.
- sugar mic (1-3 luni):
- S.agalactiae,
- E.coli,
- H.influenzae,
- S.pneumoniae,
- N.meningitidis.
Etiologia meningitelor bacteriene în funcţie de vârstă:
- peste 3 luni:
- N.meningitidis,
- S.pneumoniae,
- H.influenzae.
- adult:
- N.meningitidis,
- S.pneumoniae.
- Stafilococ
Clasificarea meningitelor după evoluţie:
- Meningita acută (meningococică, pneumococică, urliană),
- Meningita cronică (bacil Koch, B.burgdorferi, C.neoformans).
Clasificarea meningitelor:
primare:
- meningita meningococică,
- meniningita cu v. coriomeningitei limfocitare.
secundare:
- meningita urliană,
- meningita rujeolică
Patogenia meningitelor
- transmitere pe cale respiratorie,
- germenii se multiplică în submucoasă
- germenii însămânţează meningele
- pe cale hematogenă,
- pe cale neuronală retrogradă
- prin leziuni de contiguitate (sinuzite, otite medii,
traumatisme cerebrale etc.)
Patogenia meningitelor
Prezenţa şi replicarea germenilor în meninge:
- eliberarea de mediatori proinflamatori,
- leziuni endoteliale,
- creşte permeabilitatea barierei hematoencefalice,
- apare edem, proteinorahie, leucocite în spaţiul subarahnoidian.
Patogenia meningitelor
edemul cerebral determină:
- hipertensiune intracranienă,
- scăderea fluxului sanguin celebral ( metabolism anaerob ,
creşterea concentraţiei de lactat)
- ischemia si tulburările metabolice
- leziuni cerebrale,
- amplifică efectele neurotoxice ale mediatorilor
inflamatori.
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Infecţia cu meningococ ( Neisseria meningitidis):
- purtător asimptomatic,
- rinofaringită,
- meningită cerebrospinală acută,
- meningococemie fulminantă,
- meningită cronică.
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Etiologie:
- diplococ Gram negativ de 0,6- 1 µ ( boabe de cafea),
- capsula cu rol de ataşare pe celulele epiteliului nazo-faringian,
- sunt 12 serotipuri (clasificare după polizaharid capsular),
- toxigenitate datorată:
- LPZ (endotoxină),
- proteaze extracelulare.
- sensibilitate la P.,R., C., (rezistenţa la P 1974, la noi 1984)
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Epidemiologie:
- incidenţă mai crescută iarna şi primăvara,
- epidemii la 5-10 ani,
- sursa de infecţie: purtători şi bolnavi cu rino-faringite (10-30 %),
- transmitere prin contact direct,
- receptivitate generală ( mai frecvent la copii), 1 bolnav la 1000
purtători;
- imunitate specifică de grup prin aglutinine şi ac. FC (A,B, C,
29E, H, I , K, L, X, Z, X, Z, W135)
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Patogenie:
- poarta de intrare: mucoasa rino-faringiană (purtător
asimptomatic, rino-faringită),
- diseminare hematogenă,
- meningită sau meningococemie (deficit de IgM sau IMC)
Incubaţia: 2-3 zile,
Debutul - acut cu:
- febră,
- cefalee,
- vărsătură neprecedată de greaţă (de tip „central”).
- somnolenţă, obnubilare, comă,
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Tabloul clinic - perioada de stare:
- febră înaltă,
- sd. dureros
- cefalee, vărsături, fotofobie,
- hiperestezie cutanată,
- rahialgii.
- sd. de contractură,
- erupţie peteşial-purpurică, herpes extins, peribucal, pe faţă,
- disfuncţie cerebrală (somnolenţă, comă, delir, agitaţie
psihomotorie, convulsii),
- incontinenţă urinară sau glob vezical.
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Tabloul clinic - perioada de stare:
Sd.de contractură:
- poziţia în „cocoş de puşcă”
- contractura musculaturii paravertebrale (redoare de ceafă),
- semnele de iritaţie meningeală
- pot fi bine exprimate
- anumite semne pot lipsi
Prezenţa febrei, cefaleei, vărsăturilor şi a cel puţin unui
semn meningian - efectuarea puncţiei lombare!!!
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Tabloul clinic - perioada de stare:
Sd.de contractură:
- redoarea de ceafă: flectarea anterioară a capului pe torace
este greu de realizat;
- semnul Brudzinski I: forţarea flexiei capului pe torace
determină flexia reflexă a genunchilor ;
- semnul Kernig I: flexia toracelui pe abdomen duce la flexia
genunchilor;
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Tabloul clinic - perioada de stare:
Sd.de contractură:
- semnul trepiedului: pacientul menţine poziţia şezândă doar
cu genunchii îndoiţi şi sprijinind trunchiul cu membrele
superioare poziţionate posterior;
- semnul Kernig II: pacientul aflat in decubit dorsal, flexia
membrelor inferioare la 90 grade pe abdomen determină flexia
genunchilor;
- semnul Brudzinski II: flexia unei gambe pe coapsă şi a
coapsei pe abdomen urmată de extensia bruscă a genunchiului
duce la flexia genunchiului controlateral.
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Tabloul clinic - perioada de stare:
- semnele de iritaţie meningeală pot lipsi la vârstele extreme
(sugari, bătrâni);
- la nou-născuţi şi sugari hipertensiunea intracraniană poate fi
obiectivată prin bombarea fontanelei;
- sindromul meningean se insoţeşte de:
- sindrom infecţios (febră, mialgii),
- semne de disfuncţie cerebrală (somnolenţă sau
iritabilitate, confuzie, convulsii, comă).
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Evoluţie:
Dependentă de:
- precocitatea diagnosticului
- precocitatea iniţierii tratamentul antibiotic
- fără tratament:
- deces în 80-90% din cazuri;
- sechele grave în 10-20% din cazuri.
Forme clinice:
- comună,
- supraacută, fulminantă (sd, W-F)
- meningococemie cronică.
SEPTICEMIA MENINGOCOCICĂ
- evoluţie acută, cu debut brusc cu febră, frison, mialgii, artralgii,
- delir, comă,
- erupţie peteşial-purpurică cu meningococ în leziuni,
- artralgii sau chiar artrite supurate,
- herpes labial,
- leucocitoză (20.000-40.000 ),
- hemocultiră pozitivă pt. meningococ.
MENINGOCOCEMIA FULMINANTĂ
(SD. WATERHOUSE-FRIEDERICHSEN)
- debut brutal, deces posibil în mai puţin de 10 ore,
- purpură întinsă cu hemoragii,
- hipotensiune arterială, vasoconstricţie până la stare de şoc,
- febră sau hipotermie,
- CID cu hemoragii cutanate, gastro-intestinale,
- miocardită, plamân de şoc,
- deces în 24-36 ore de la debut.
MENINGOCOCEMIA CRONICĂ
apare rar, se manifestă ca:
- episoade febrile repetate,
- frison, artralgii,
- peteşii, noduli purpurici.
Alte manifestări în infecţia cu meningococ:
PNEUMONIA MENINGOCOCICĂ
- mai frecventă în infecţia cu meningococ de grup Y,
- se produce pe cale bronhogenă nu hematogenă,
- se manifestă ca pneumonie lobară sau segmentară,
- se însoţeşte de bacteriemie,
- dg. se precizează prin cultura sputei, hemocultură.
Alte manifestări în infecţia cu meningococ:
PERICARDITA MENINGOCOCICĂ
- precoce, este o pericardită purulentă,
- tardivă, este pericardită sanguinolentă, fără meningococ.
ARTRITA MENINGOCOCICĂ
- precoce, este purulentă,
- în convalescenţă: sensibilizare la antigenele meningococului.
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Complicaţii, sechele:
- cloazonare (hidrocefalie internă, atrofia scoarţei, sechele
psihice),
- surditate (3-5% din cazuri prin prinderea n. VIII sau prin
labirintită)
- strabism (n.III) sau cecitate (n. optic),
- sechele psihice, insomnii, depresie, cefalee.
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Diagnostic pozitiv
Meningita este URGENŢĂ MEDICALĂ, diagnosticul trebuie
precizat în primele minute de la primirea pacientului.
Diagnostic epidemiologic:
- sezon, zonă geografică,
- provenienţă din focar,
- contact cu sursa de infecţie.
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Diagnostic pozitiv
Diagnostic clinic:
- anamneză atentă, corectă,
- febră,
- cefalee, fotofobie, vărsături,
- sd. de contractură,
- erupţie purpurică, herpes.
Examenul fizic este urmat de recoltarea hemoculturii şi a LCR
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Diagnostic pozitiv
Diagnostic de laborator:
- sd. inflamator ( VSH, fibrinogen, CRP, leucocitoză, neutrofilie),
- modificări LCR:
- hipertensiv
- aspect: opalescent, tulbure (clar în sd. W.F, m. decapitate),
- modificări de celularitate: sute, mii- zeci de mii de pmn
- modificări biochimice: proteinorahie, glucorahie scăzută, Cl. normal)
- examenul bacteriologic:
- examen bacterioscopic direct şi cultură LCR,
- hemocultură,
- reacţiile de latex-aglutinare (evidenţiază antigene bacteriene în
meningita pneumococică, meningococică, cu H.influenzae)
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Diagnostic diferenţial
- alte meningite şi meningoencefalite,
- meningism,
- reacţia meningeană,
- reacţie secundară la anumite produse medicamentoase
(antiinflamatoare nonsteroidiene, azathioprină),
- carcinomatoza sistemului nervos central.
- accidentele vasculare cerebrale,
- abcese cerebrale.
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Prognostic:
Dependent de:
- forma clinică,
- precocitatea dg. şi a tratamentului.
Prognostic rezervat în meningococemia fulminantă - deces în
ore de la debut
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Tratament:
- Internare obligatorie, declarare nominală;
- De precocitatea şi corectitudinea tratamentului depinde evoluţia;
- Se instituie imediat după recoltarea hemoculturii şi a LCR;
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Tratament etiologic - Durata tratamentului: 7-10 zile
Penicilină G, iv în doze divizate la 2-4 ore:
- La copil: 200.000-400.000 UI/Kg corp/zi;
- La adult: 8-12.000.000 UI/Kg corp/zi;
sau
Ceftriaxona, iv în doze divizate la 12 ore:
- La copil: 100 mg/Kg corp/zi;
- La adult: 4 g/zi;
sau
Cefotaxim, iv în doze divizate la 6 ore:
- La copil: 200 mg/Kg corp/zi;
- La adult: 8 g/zi;
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Tratament etiologic:
La pacienţii cu alergie la penicilină se administrează
Cloramfenicol, iv în doze divizate la 6 ore:
- La copil: 100 mg/Kg corp/zi;
- La adult: 4 g/zi;
MENINGITA MENINGOCOCICĂ
Tratament patogenetic şi simptomatic:
- tratament depletiv cu glucoză hipertonă, manitol;
- tratament antiinflamator;
- anticonvulsivante;
- neurotrope (vit.B1, B6)
MENINGOCOCEMIE FULMINANTĂ
- Internare în ATI:
- Monitorizarea circulaţiei şi a funcţiei renale;
- Corectarea insuficienţei cortico-suprarenale
PROFILAXIE
- Contacţi:
- Rifampicina, 2 zile în :
- Adult: 600 mg la 12 ore /zi;
- Nou-născut: 10 mg/Kg corp/zi;
- Copil peste o lună: 20 mg/Kg corp/zi
- Imunoprofilaxie: vaccin antimeningococic mono, bi sau
tetravalent