Transcript Curs 3 - justmed.eu

RUJEOLA
 Boală acută foarte contagioasă
 Specifică omului
 Evoluţie autoloimitată
 Imunitate durabilă
 Risc de complicaţii severe
ETIOLOGIE
 Virusul rujeolic:
- virus ARN
- familia Paramyxoviridae
- genul Morbillivirus
- un singur tip antigenic
- virus endoteliotrop
EPIDEMILOGIE
 Sursa de infecţie:
- omul bolnav, cu forme tipice/atipice
- nu există purtători sănătoşi de virus
- nu există rezervor extrauman
EPIDEMILOGIE
 Calea de transmitere:
- directă: aerogenă: prin picăturile de secreţii
respiratorii (Flügge)
- indirectă: prin obiecte recent contaminate
-extrem de rar
EPIDEMILOGIE
 Contagiozitatea:
- foarte mare: 90% din contacţii familiali receptivi
-începe în perioada prodromală, cu 3 zile înaitea
erupţiei
- se menţine 4-6 zile de la apariţia erupţiei
- potenţială este până la afebrilizare
EPIDEMILOGIE
 Receptivitatea: - universală
- sugarii:
- dobândesc imunitatea transplacentar
- completă: primele 4-6 luni
- dispare treptat
- persistă un grad de protecţie —>interferă
imunizarea < 15 luni
PATOGENIE
 Poarta de intrare: căile aeriene superioare, conjunctiva
 multiplicare în epiteliul respirator, ţesutul limfatic
regional - > viremia primară –>invadarea sistemului
reticulo-endotelial
–> multiplicare locală –> viremie secundară
–> diseminarea infecţiei în ţesuturi, epitelii, endotelii
PATOGENIE
 Perioada de invazie:
- corespunde cu prezenţa virusului în sânge,
ţesuturi, secreţia nasofaringiană
 Prodromul:
- începe după viremia secundară
- se asociază cu necroze epiteliale, cu formarea
celulelor gigante în ţesuturi
CLINICA RUJEOLEI
 Incubaţia:
- în medie 10 zile
- una dintre cele mai fixe
- poate fi prelungită la 28 de zile dacă s-au
administrat Ig în primele 3 zile de la contactul
infectant
CLINICA RUJEOLEI
 Faza prodromală/preeruptivă/catarală/de invazie:
- corespunde viremiei primare
- durează 3-6 zile
- febră moderată
- fenomene catarale: rinoree apoasă, tuse umedă,
congestie conjunctivală, lăcrimare
“faciesul plâns”; “bouffi”
Congestie conjunctivală
CLINICA RUJEOLEI
- oro-faringe: picheteul rujeolic: congestie difuză a
amigdalelor, mucoasei faringiene, velo-palatine, cu
puncte hemoragice
- limba: acoperită cu depozite albicioase
CLINICA RUJEOLEI
Semnul Koplik:
- patognomonic pentru rujeolă
- apare în ultimele 2 zile ale perioadei catarale –>
2-3 zile în perioada eruptivă
- mici papule alb-cenuşii, ca grăunţele de gris, cu areolă
roşiatică, aderente la mucoasă–> sângerarea mucoasei la
tentativa de îndepărtare cu spatula
- în dreptul molarilor inferiori (M2)
SEMNUL KOPLIK
SEMNUL KOPLIK
CLINICA RUJEOLEI
 Faza eruptivă/de stare:
- febra urcă brusc la 40oC
- erupţia:
- de obicei apare noaptea
- eritematoasă
- macule/catifelată, dispar la presiune, contur
neregulat, tendinţă la confluare, tegument indemn
CLINICA RUJEOLEI
- retroauricular –>a doua zi liziera părului, faţă, gât,
membre superioare, partea superioară a toracelui –>în
următoarele 24 de ore pe spate, abdomen, braţe, coapse
- în 3-5 zile: erupţia generalizată
- etapizată, centrifugă, descendentă, +/-pruruginoasă
EXANTEMUL
CLINICA RUJEOLEI
- la inspecţie impresia de tegument “stropit cu vopsea
roz-roşiatică”, “hartă geografică”
- remisiunea exantemului: în ordinea în care s-a
instalat, în sens cranio-caudal
- pigmentaţie reziduală cafenie o săptămână –>
diagnostic retrospectiv
CLINICA RUJEOLEI
Alte simptome/semne majore:
- tusea: persistă cel mai mult, > 10 zile
- catar oculo-nazal, edeme palpebrale
- adenopatie laterocervicală +/- generalizată
- uneori: hepato/spleno-megalie
CLINICA RUJEOLEI
 Faza posteruptivă/de pigmentaţie/convalescenţă:
- scurtă: 3-6 zile
- febra scade
- dispar fenomenele toxice generale
- pigmentaţie reziduală: “piele de vagabond”
- +/- descuamare fină pe faţă, trunchi, nu şi pe palme,
plante
PIGMENTAŢIE REZIDUALĂ
FORME CLINICE
 După aspectul erupţiei:
- forme cu erupţie reliefată, proeminentă
- forme cu erupţie miliară, acneiformă
- forme cu erupţie buloasă, pemfigoidă
- forme cu erupţie hemoragică, purpurică
- forme cu erupţie cianotică, toxică
- forme fără erupţie “morbilli sine morbilli”: la persoanele
vaccinate sau imunizate pasiv
- rujeolă modificată sau mitigată
FORME CLINICE
 După gravitate:
 Forma medie, comună de boală
 Forme clinice uşoare:
- elemente rare, neconfluente, punctiforme
- rujeola mitigată
- rujeola sine exanthema
FORME CLINICE
- Forme severe:
- cu erupţie confluentă, hemoragică, buloasă
- cu erupţie cianotică
- cu manifestări hemoragice multiple – rujeola
neagră (Tr <, epistaxis, gingivoragii)
- rujeola malignă: fatală
- rujeola atipică după vaccinare cu v. inactivat
- rujeola la imunocompromişi, în sarcină
FORME CLINICE
 După vârstă:
- la sugari: rujeolă mitigată în primele 6-9 luni:
imunitate transplacentară
- la copiii mici, malnutriţi: complicaţii multiple +/asociate
- la adulţi: erupţie bogată, generalizată
COMPLICAŢII
 Complicaţii legate de malnutriţia protein-calorică
 Pneumonia cu celule gigante Hecht: frecvent letală
 Emfizemul cervico-mediastinal
 Keratita rujeolică punctată, apoi ulceroasă–>cecitate
 Encefalita cu incluzii
COMPLICAŢII
 Complicaţii secundare imunodepresiei rujeolice
- suprainfecţie oportunistă posteruptivă
- suprainfecţii bacteriene:
- pulmonare: brongopneumonii, stafilococii
pulmonare buloase
- pleuro-pulmonare: piopneumotorax
- otite purulente, suprainfecţia keratitei
- septicemii, TBC
COMPLICAŢII
- suprainfecţii virale:
- infecţie herpetică, stomatite, keratite urmate de
cicatrici corneene şi cecitate, herpes diseminat,
esofagian/multivisceral
- suprainfecţii cu adenovirusuri
- amibiaza: colite multiulceroase, abcese hepatice
- candidoza digestiva
COMPLICAŢII
 Complicaţii neurologice:
- acute: encefalomielita, encefalita, sindrom GuillainBarre, tromboflebita cerebrală, nevrita retrobulbară
- cronice: panencefalita sclerozantă subacută (PESS)
STADII CLINICE
 SEMNE CEREBRALE:
 Iritabilitate, indiferenţă
 Modificări afective
 Modificări de memorie
 Modificări devorbire
 SEMNE MOTORII:
 Convulsii, mioclonii
 incoordonări motorii
 Fenomene extrapiramidale (trismus, poziţii
coreoatetozice)
STADII CLINICE
 COMĂ, OPISTOTONUS:
 Hipertonie generalizată
 Rigiditate prin decerebrare
 Respiraţie stertoroasă
 TULBURĂRI VEGETATIVE PROFUNDE:
 Prin afectarea hipotalamusului
 Hipotonie, ţipăt encefalitic
 Caşexie, exitus
DIAGNOSTIC POZITIV
 Clinic
 Virusologic: izolarea virusului
 Serologic:
 RFC – infecţia acută
 HI
 ELISA IgM – infecţia acută
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
 În faza prodromală/preeruptivă:
- infecţii respiratorii acute: guturai, gripă, adenoviroze,
enteroviroze, traheite, bronşite, adenoidite, tuse
convulsivă
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
 În faza eruptivă:
- erupţii din boli virale: rubeola, mononucleoza infecţioasă,
erupţia din enteroviroze, rash-ul preeruptiv din varicelă
- erupţii din boli bacteriene: rickettsioze, lues secundar,
scarlatină, septicemii, leptospiroză, Mycoplasma
pneumoniae
- erupţii din boli parazitare: tosoplasmoză, trichineloză
- erupţii din boli cu etiologie variată: sarcoidoză, limfoame
- boala serului, alergii medicamentoase
ERUPŢII ALERGICE
ERITEM POLIMORF
ALERGODERMIE
TRATAMENT
 Rujeola necomplicată:
- spitalizarea doar în formele severe
- repaus la pat, aport lichidian, antipiretice
- umidifierea camerei
- în perioada febrilă regim hidro-lacto-zaharat
- ulterior dietă fără restricţii
TRATAMENT
 Rujeola complicată:
- spitalizare, mai ales la copiii mici
- pneumoniile, bronhopneumoniile: antibiotice
- crupul rujeolic: corticoterapie, intubaţie/traheostomie
de urgenţă, oxigenoterapie
- encefalita: corticoterapie, sedative, depletive,
anabolizante cerebrale
PROFILAXIE
 Vaccin cu virus viu atenuat
 Imunizare pasivă cu imunoglobuline:
- eficace la administrarea în primele 6 zile de la
expunere
- persoane imunocompromise, sugari < 1 an, expuşi la
rujeolă
RUBEOLA
 Boală infecţioasă contagioasă
 Clinic:
 Manifestări catarale respiratorii uşoare
 Adenopatii
 Exantem maculo-papuloo
ETIOLOGIE
 Virusul rubeolic (virus ARN)
 Genul Rubivirus
 Familia Togaviridae
 Înrudit cu alfavirusurile, serologie distinctă
EPIDEMIOLOGIE
 Sursa de infecţie: omul bolnav
 Calea de transmitere:
 Direct respirator – picăturile Flugge
 Transpacentar – infecţia congenitală
 Contagiozitatea:
 < rujeola, 100%: receptivii din colectivitate, 50-60%:
familie
 7-10 zile înaintea erupţiei, 7 zile după dispariţia ei
PATOGENIE
Poarta de intrare mucoasa nasofaringiană - >
ataşare + invadarea epiteliului respirator - >
diseminarea în ganglionii limfatici regionali - >
viremia primară - > multiplicare locală şi în
sistemul R-H - > viremia secundară.
Erupţia: mediată imunologic
TABLOU CLINIC
 Rubeola postnatală – dobîndită:
 Frecvent: infecţii inaparente / subclinice
 Incubaţia: 14 - 21 zile (18 zile)
 Perioada prodromală:


Semne catarale uşoare
Durata 2-4 zile
FORME CLINICE
 După intensitatea semnelor clinice: subclinice 30-50%,
sine exanthema, comune-medii
 După vîrstă: şcolar-forme uşoare; adolescent, adult:
evoluţie mai severă
COMPLICAŢII
 Artrita, poliartrita
 Trombocitopenie uşoară
 Hepatită
 Sindrom Reye
 Encefalita: vindecare fără sechele la adulţi; sechele
neuromotorii, sindrom autistic-sugari
 Panencefalita rubeolică progresivă
TABLOU CLINIC
 RUBEOLA CONGENITALĂ
- Gestaţia precoce: moartea fătului, naştere
prematură cu defecte congenitale
- primele 2 luni: risc malformativ 40-60%
- luna a 3-a: defect singular 30-35% (surditate,
defect congenital cord)
- luna a 4-a: defect singular 10%
- surditate -> 20 săptămîni de gestaţie
RUBEOLA CONGENITALĂ
 Boala neonatală: G < la naştere, H-S-megalie, peteşii,
osteită
 Defecte congenitale: defecte cardiace, microcefalie,
microoftalmie, cataractă
 Sechele tardive: surditate, retard mental, tulburări
tiroidiene, DZ, leziuni cerebrale degenerative, autism
RUBEOLA CONGENITALĂ
 Rubeola congenitală evolutivă:
- corespunde infecţiei cronice generalizate
- la naştere: hipotrofie ponderală, purpură Tr-penică,
H-S-megalie, icter, meningită limfocitară, miocardită,
pneumonie interstiţială, leziuni osoase radiologice
- rata mortalităţii crescută
DIAGNOSTIC POZITIV
 Date epidemiologice
 Clinic
 Laborator:
 Leucopenie, limfocite atipice, +/- plasmocite
 Izolarea v. rubeolic din exudatul faringian (costisitoare,
tardivă), lichidul amniotic (rubeola cg)
 Imunofluorescenţă: vizualizarea Ag rubeolic
 Serologic: HAI, ELISA, latex-aglutinare, hemoliză radială
DIAGNOSTIC POZITIV
 Rubeola congenitală:
 Serologic: probe de ser de la sugar şi de la mamă:

Sugar: determinări repetate: titrul Ac scade->Ac transmişi
transplacentar de la mamă; în creştere: infecţie rubeolică
Dg. precoce: biopsie placentară la 12 săpămîni, cordonocenteză,
detecţie ARN prin hibridizare
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
 Scarlatină
 Rujeolă
 Exantemul subit (roseola infantum): VHS6
 Mononucleoza infecţioasă
 Enteroviroze
 Erupţii medicamentoase
 Megaleritemul epidemic
TRATAMENT
 Izolare 7 zile, repaus la pat, dietă adaptată toleranţei,
tratament simptomatic
 Paracetamol nu aspirină (sindrom Reye)
 Copiii cu rubeolă congenitală: izolare pe toată
perioada eliminării virusului (minim 6 luni)
Profilaxie: vaccinarea antirubeolică cu virus viu
atenuat