DEPRESIA ŞI CANCERUL Un rezumat ce are la bază volumul Asociaţiei Psihiatrice Mondiale “Depresia şi Cancerul” (Kissane D, Maj M, Sartorius N, eds.
Download ReportTranscript DEPRESIA ŞI CANCERUL Un rezumat ce are la bază volumul Asociaţiei Psihiatrice Mondiale “Depresia şi Cancerul” (Kissane D, Maj M, Sartorius N, eds.
DEPRESIA ŞI CANCERUL Un rezumat ce are la bază volumul Asociaţiei Psihiatrice Mondiale “Depresia şi Cancerul” (Kissane D, Maj M, Sartorius N, eds. – Chichester: Wiley, 2010) Epidemiologia depresiei la pacienţii cu neoplasm • De-a lungul anilor multe grupuri de cercetători au evaluat depresia la pacienţii neoplazici, prevalenţa variind pe un domeniu larg (depresia majoră 3 până la 38%; sindroame din spectrul depresiv 1.5 până la 52%). • Tipurile de neoplasm cel mai frecvent asociate cu depresia sunt cele cu localizare la: sistemul nervos central (41-93%), pancreas (până la 50%), cap şi gât (până la 42%), glande mamare (4.537%), aparat genital (23%) şi plămân (11%). Din Massie MJ et al. The prevalence of depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Probleme metodologice ale studiilor epidemiologice despre depresia la pacienţii neoplazici • Gama largă a ratelor prevalenţei reflectă diferenţele dintre studii (diferite definiţii ale depresiei, utilizarea chestionarelor de autoevaluare sau a interviurilor psihiatrice, stadiul sau tipul neoplasmului, tratamentele aplicate). • Depresia poate fi dificil de evaluat la pacienţii neoplazici, deoarece simptomele depresive apar pe un continuu pornind de la sentimente de tristeţe normale şi putând ajunge la o tulburare afectivă majoră. • Diagnosticarea depresiei majore la pacienţii cu neoplasm poate constitui o provocare, deoarece criteriile de diagnostic DSM-IV includ câteva simptome ce se suprapun peste simptomele cancerului sau efectele secundare ale tratamentelor (apetit alimentar scăzut, pierdere ponderală, tulburări hipnice, oboseală, diminuarea energiei, dificultăţi în concentrare, lentoare psihomotorie). Din Passik SD, Lowery AE. Recognition and screening of depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Depresia şi demoralizarea Depresia pacienţilor neoplazici trebuie diferenţiată de demoralizare. Persoana deprimată şi-a pierdut abilitatea de a experimenta plăcerea în mod general, în timp ce o persoană demoralizată se poate bucura de momentul prezent, dacă i se distrage atenţia de la gândurile demoralizatoare. Persoana descurajată prezintă o inhibiţie în a acţiona, deoarece nu ştie ce să facă, se simte fără ajutor şi incompetentă. Persoana deprimată şi-a pierdut motivaţia şi energia, entuziasmul; ea nu poate acţiona chiar şi atunci când o direcţie potrivită de acţiune îi este cunoscută. Din Massie MJ et al. The prevalence of depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Obstacole în recunoaşterea depresiei la pacienţii neoplazici • Consulturile oncologice tind sa se centreze în primul rând pe tratamentul fizic şi gestionarea efectelor secundare ale acestuia, iar în al doilea rând pe durere şi administrarea simptomului. Simptomele emoţionale pot fi scăpate din vedere sau chiar privite cu neîncredere, minimalizate, ca fiind consecinţe de aşteptat ale faptului de a avea cancer. • Pacienţii pot fi reticenţi în a vizita medicul pentru o acuză emoţională, datorită fricii de a distrage atenţia doctorului de la demersurile curative, sau deoarece le este teamă de atitudinile culturale negative în legătură cu depresia. Din Passik SD, Lowery AE. Recognition and screening of depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Evaluarea instrumentelor de screening pentru depresia la pacienţii neoplazici Instrument de ÎntrebaNr. studii măsură rea nr. Nr. participanţi Generalizabilitate Siguranţă Validitate Judecată Termometrul de distres PHQ-9 1 15 4,088 Da Moderată Moderată Corectă 9 2 390 Incă nu Mare - Neclară BSI-18 18 4 10,749 Da Mare Înaltă Bună CES-D 20 4 1,002 Da Mare Înaltă Excelentă EPDS 10 4 470 Îngrijire paliativă Mare Moderată Bună HADS 14 41 10,203 Da Mare Moderată Bună ZSDS 20 6 1,459 Da Mare Moderată Greşită BDI 21 4 398 Da Mare Înaltă Excelentă GHQ-28 28 2 170 Da Mare Înaltă Excelentă Date bazate pe meta-analiza lui Vodermaier et al. (J. Natl. Cancer Inst. 2009;101:1464-1488). PHQ-9, Patient Health Questionnaire-9; BSI-18, Brief Symptom Inventory-18; CES-D, Center for Epidemiological Studies - Depression Scale; EPDS, Edinburgh Postnatal Depression Scale; HADS, Hospital Anxiety and Depression Scale; ZSDS, Zung Self-Rating Depression Scale; BDI, Beck Depression Inventory; GHQ-28, General Health Questionnaire-28. Din Passik SD, Lowery AE. Recognition and screening of depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Factori care influenţează răspunsul emoţional în cancer Răspunsul emoţional al persoanei cu cancer este determinat de trei factori:a)punctul de vedere asupra diagnosticului (ca o provocare sau ca o ameninţare);b) percepţia asupra controlului (un oarecare control sau nici unul) şi c)părerea despre prognostic (favorabil sau nefavorabil). Din Clarke DM. Psychological adaptation, demoralization and depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Tipuri de adaptare la cancer Părerea despre boală Controlul Prognosticul Spirit luptător Provocare Oarecare control Bun Evitare sau Ameninţare negare minimă Nesemnificativ Bun Fatalism Ameninţare minimă Nici un control Nesigur - acceptat cu resemnare Lipsă de speranţă,neajutorare Ameninţare majoră sau pierdere Nici un control Inevitabil negativ Preocupare anxioasă Ameninţare majoră Nesigur Control schimbător Conform Moorey şi Grey (Psychological therapy for patients with cancer: a new approach. Washington: American Psychiatric Press, 1989). Din Clarke DM. Psychological adaptation, demoralization and depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Citokinele şi simptomele neurocomportamentale la pacienţii neoplazici • Citokinele pro-inflamatorii (TNF-alpha, IL-1 şi IL-6) pot induce un sindrom al unui comportament de boală, care are câteva trăsături comune cu depresia majoră. • Sindromul include anhedonie, disfuncţie cognitivă, anxietate/iritabilitate, lentoare psihomotorie, fatigabilitate, anorexie, modificări ale somnului şi sensibilitate crescută la durere. • Citokinele pro-inflamatorii sunt crescute la pacienţii neoplazici cu depresie, iar nivelele lor se corelează cu simptome ale comportamentului de boală. Din Musselman DL et al. Biology of depression and cytokines in cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Prezenţa depresiei influenţează supravieţuirea la pacienţii neoplazici • Un studiu realizat asupra pacientelor cu neoplasm mamar a evidenţiat că după 5 ani de urmărire, femeile cu o depresie de intensitate mai mare au o probabilitate de supravieţuire semnificativ redusă (Watson et al., 1999). • Într-un studiu populaţional cu peste 10000 participanţi, pacienţii neoplazici cu depresie au avut un risc de deces semnificativ mai mare pe o perioadă de urmărire de 8 ani, comparativ cu cei care nu erau depresivi (Onitilo et al., 2006). • Un mediator al relaţiei dintre depresie şi supravieţuirea în cancer este neaderenţa la tratament, care este mai mare când pacienţii sunt depresivi (DiMatteo et al., 2000). Din DiMatteo RM, Haskard-Zolnierek KB. Impact of depression on treatment adherence and survival from cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Modalităţile prin care depresia influenţează aderenţa la antineoplazice • Inabilitatea de a integra diagnosticul de cancer şi informaţia legată de tratament • Motivaţie scăzută pentru autoîngrijire; dificultate de a planifica • Credinţe negative legate de sănătate şi pesimism vis-a-vis de tratament • Evitarea comportamentelor de promovare a sănătăţii • Izolare socială şi retragere • Utilizare redusă a resurselor comunităţii • Dificultate mai mare în a tolera efectele secundare ale tratamentului Din DiMatteo RM, Haskard-Zolnierek KB. Impact of depression on treatment adherence and survival from cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Prezenţa depresiei creşte riscul suicidar la pacienţii neoplazici • Pacienţii neoplazici comit suicidul de două ori mai frecvent decât populaţia generală (Rockett et al., 2007). • Depresia este un factor cunoscut la jumătate din totalul cazurilor de suicid, iar indivizii suferinzi de depresie au un risc de suicid de 25 ori mai mare (Breitbart et al., 2006). • Factori de risc adiţionali pentru suicid la persoanele cu cancer includ: sentimentul de a fi o povară pentru ceilalţi, pierderea autonomiei, dorinţa de a avea control asupra propriei morţi, simptome fizice, lipsa de speranţă, grijile existenţiale, lipsa suportului social şi teama de viitor (Hudson et al., 2006). Din Breitbart W et al. Suicide and desire for hastened death in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Îndrumări pentru evaluarea riscului de suicid la pacienţii neoplazici-I • • • • Fii conştient despre modul cum răspunsurile tale influenţează discuţiile Monitorizează-ţi atitudinea şi răspunsurile Demonstrează consideraţie pozitivă pentru pacient Caută supraveghere • • • • • • • • Întreabă cu blândeţe despre preocupările emoţionale Fii atent la indicatorii verbali şi non-verbali ai distresului Încurajează exprimarea emoţiilor Ascultă activ fără a întrerupe Discută despre dorinţa de a muri folosind cuvintele pacientului Permite tristeţea, tăcerea şi lacrimile Exprimă empatie verbal şi non-verbal Recunoaşte diferenţele dintre răspunsurile faţă de boală • • • • Evaluează factorii care contribuie la riscul suicidar • • • • • • • Antecedente personale patologice psihiatrice Tentative de suicid în antecedente Istoric de abuz de alcool sau altă substanţă psihoactivă Lipsa suportului social Sentimente de împovărare Conflicte intrafamiliale Nevoia de asistenţă suplimentară Depresie şi anxietate Preocupări existenţiale, pierderea sensului vieţii şi a demnităţii Deteriorare cognitivă Simptome fizice, în mod special durerea severă Fii atent la propriile tale răspunsuri Fii deschis pentru a asculta griji, preocupări Datele prezentate provin din Ghidurile de practică clinică ale Centrului Naţional al Cancerului de Sân şi Iniţiativei Naţionale pentru Controlul Cancerului (2003), precum şi Hudson et al. (Palliat. Med. 2006;200:703-710). Din Breitbart W et al. Suicide and desire for hastened death in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Îndrumări pentru evaluarea riscului de suicid la pacienţii neoplazici II Răspunde la probleme specifice • Recunoaşte temerile şi îngrijorările pacientului sau familiei • Ia în discuţie factorii ce contribuie la riscul suicidar şi pot fi modificaţi • Recomandă intervenţii • Dezvoltă un plan pentru a administra problemele mai complicate Extrage concluzii din discuţie • • • • • După discuţie • Consemnează şi documentează discuţia în registrele medicale • Comunică cu membrii echipei terapeutice Rezumă şi revizuieşte punctele importante Clarifică percepţiile pacientului Oferă şansa de a fi adresate întrebări Acordă ajutor pentru a uşura discuţiile cu alţii Furnizează trimiteri potrivite Datele prezentate provin din Ghidurile de practică clinică ale Centrului Naţional al Cancerului de Sân şi Iniţiativei Naţionale pentru Controlul Cancerului (2003), precum şi Hudson et al. (Palliat. Med. 2006;200:703710). Din Breitbart W et al. Suicide and desire for hastened death in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Terapia cognitivă în depresia pacienţilor neoplazici - I Natura distorsiunii cognitive Gândire catastrofică: “Cancerul sigur o să revină. Situaţia mea este fără speranţă. Pot să mă declar pierdut.” Răspuns realist după reformulare “Oncologii îmi dau un prognostic bun. Sunt norocos că boala mea neoplazică este vindecabilă.” Augmentare: “Această durere de spate înseamnă că “Am fost la grădinărit. Durerea de spate o să treacă mai mult mi-a reapărut cancerul. Am dat de necaz.” ca sigur până mâine. O să-i spun doctorului dacă persistă săptămâna viitoare.” Gândire dihotomică tip “totul sau nimic”: “Dacă nu pot fi vindecat, nu are rost să mai fac ceva.” “Deşi boala mea este incurabilă, poate fi stăpânită cu tratament pentru câţiva ani.” Atenţie selectivă: “Mi-e teamă că efectele secundare “Chimioterapia reduce în mod considerabil riscul recurenţei. ale chimioterapiei o să mă facă să mă simt Merită povara efectelor secundare pentru a obţine acest mizerabil.” beneficiu.” Pesimism, prezicerea viitorului: “Sunt sigură că o să- “Faptul că arăt bine şi mă simt bine cu o perucă îmi dă mi cadă părul şi apoi partenerul meu mă va părăsi.” încredere să o port mai departe. O să mă distrez cu soţul meu experimentând stiluri noi.” Din Kissane DW et al. Psychotherapy for depression in cancer and palliative care. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Terapia cognitivă în depresia pacienţilor neoplazici - II Natura distorsiunii cognitive Răspuns realist după reformulare Folosirea expresiilor de tipul “ar trebui/sunt obligat” şi “sunt dator să”: “Ar trebui să fiu capabil să fac tot ceea ce făceam înainte de a avea cancer. Sunt dator să fac faţă mai bine decât atât.” “Chimioterapia produce o anemie uşoară ce duce la oboseală. Exerciţiile fizice uşoare o să prevină slăbiciunea musculară.” Etichetarea: “Sunt patetic. Nu am coloană vertebrală.” “De fapt, aceste radiaţii produc inflamaţie. Are sens să folosesc antialgicele prescrise.” Personalizarea: “Nu este surprinzător că am cancer. Trebuie “Modificările întâmplătoare de la nivelul ADN-ului declanşează cancerul. să fie vina mea.” Afectează orice familie. Este un vechi mit că stresul contribuie la declanşarea cancerului.” Gândire ilogică: “Dacă în curând nu o să mă simt mai fericit, “Antidepresivele îşi fac efectul în câteva zile. Este nevoie de răbdare înseamnă că nu o să mai scap niciodată de cancer.” pentru ca medicaţia să producă efectul benefic.” Raţionament afectiv: “Pentru că mă simt neadecvat, cred că “Mă străduiesc să-mi ridic moralul, stima de sine. În orice caz, nu este am o eficienţă slabă la serviciu în timpul chimioterapiei.” influenţată de cum mă văd alţii. Colegii de la serviciu sunt suportivi.” Din Kissane DW et al. Psychotherapy for depression in cancer and palliative care. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Terapia CALM pentru depresia pacienţilor cu stadiu avansat al bolii neoplazice - I Modul Scop Activitatea terapeutului Rezultate Gestionarea simptomului şi comunicarea cu furnizorii de servicii medicale A cerceta experimentarea simptomelor şi a sprijini implicarea activă în programul terapeutic şi gestionarea bolii, precum şi promovarea relaţiilor de colaborare cu furnizorii de servicii medicale Terapeuţii lucrează pentru a menţine o perspectivă echilibrată pentru pacient şi acţionează ca un susţinător între pacient şi alţi îngrijitori Îmbunătăţirea aderenţei la regimurile de administrare a simptomului; eficientizarea muncii în echipă; o mai bună coordonare a serviciilor oferite; un consens mai clar despre scopurile îngrijirii Furnizează şedinţe de cuplu sau familiale pentru a explora dinamica relaţională, oferă ajutor în cazul dezbinărilor şi perturbării echilibrului relaţional şi pregăteşte pacientul pentru provocările şi sarcinile care vor urma O înţelegere mai bună şi un consens asupra scopurilor îngrijirii; comunicare îmbunătăţită, coeziune şi suport reciproc Schimbările la nivelul eu- A aborda orice lezare a lui şi relaţiile cu sensului de sine şi persoanele apropiate deteriorarea relaţiilor sociale şi intime care se datorează bolii avansate Din Kissane DW et al. Psychotherapy for depression in cancer and palliative care. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Terapia CALM pentru depresia pacienţilor cu stadiu avansat al bolii neoplazice - II Modul Spiritualitate sau a avea un sens, un scop Gândind despre viitor, speranţă şi imortalitate Scop Activitatea terapeutului Rezultate A explora credinţele spirituale ale pacientului sau/şi sensul şi scopul în viaţă, atunci când este confruntat cu o astfel de suferinţă într-un stadiu avansat de boală Terapeuţii pot facilita şi sprijini procesul de construire a unui sens ca o strategie adaptativă pentru a administra o situaţie, care, în alte privinţe, este adesea trăită ca fiind dincolo de controlul personal al unui individ. Validarea sau/şi reevaluarea priorităţilor şi a scopurilor; facilitarea unei abordări active pentru sfârşitul experienţei de viaţă A explora teama anticipatorie şi anxietatea, a furniza un forum pentru discutarea apropierii morţii şi a activităţilor de pregătire a morţii. Normalizarea anxietăţilor în legătură cu moartea şi cu faptul de a muri; sprijinirea unei comunicări deschise despre viitor şi despre planificări Acceptarea scopurilor îngrijirii asupra cărora s-a căzut de acord. O balanţă între sarcinile de supravieţuire şi cele de moarte. Din Kissane DW et al. Psychotherapy for depression in cancer and palliative care. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Intervenţii pentru pacienţii suicidari Pentru pacientul cu risc suicidar mare Pentru pacientul care este stabil din punct de vedere medical şi nu prezintă risc suicidar acut • Necesită observaţie constantă şi evaluare în dinamică • Obiecte periculoase precum arme sau droguri trebuie îndepărtate din cameră sau din casă • Riscul pentru un comportament suicidar trebuie comunicat membrilor familiei • Pacientul ar trebui să fie de acord să telefoneze când se simte depăşit de situaţie, să facă un contract cu doctorul prin care să se angajeze că în viitor o să discute despre posibilele gânduri suicidare, în loc să dea curs unor astfel de acte. • Camera trebuie verificată astfel încât să nu existe la îndemâna Pentru pacienţii spitalizaţi Pentru pacienţii externaţi din spital care prezintă un risc suicidar mare, ideaţia autolitică nefiind legată de condiţia medicală sau de medicaţie pacientului mijloace cu ajutorul cărora să dea curs comportamentului autodistructiv • Pacientul trebuie să fie sub observaţie continua din momentul în care exprimă idei suicidare • Se justifică internarea într-un serviciu de psihiatrie, prin acordarea consimţământului pacientului sau prin procedură nevoluntară • Un psihiatru poate ajuta la efectuarea acestor proceduri. Acţiunea medicală luată în situaţia de criză trebuie consemnată şi justificată în documentele medicale Adaptare după Holland et al. (eds). Quick reference for oncology clinicians. Charlottsville: IPOS Press, 2006. Din Breitbart W et al. Suicide and desire for hastened death in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Medicamentele antidepresive şi utilizarea lor la pacienţii neoplazici - I Clasă Acţiune Antidepresive triciclice Inhibă recaptarea 5-HT şi (amitriptilină, imipramină, NA desipramină, clomipramină) Antimuscarinică Efecte secundare Posibile dezavantaje Efecte secundare Posibile avantaje Acţionează pe durere Constipaţie, gură uscată, retenţie urinară, disfuncţie mnezică Somnolenţă Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (fluoxetină, fluvoxamină, paroxetină, sertralină, citalopram, escitalopram) Antihistaminică Hipotensiune ortostatică, ameţeală, tahicardie reflexă Blocantă alpha-1 Hipotensiune Inhibă recaptarea 5-HT Disfuncţie sexuală (5HT2A) Efecte gastrointestinale (greaţă, vărsături, diaree) (5HT3) Utilizare la pacienţii neoplazici În general nu se folosesc datorită efectelor secundare antimuscarinice, care implică un anumit risc. Dacă sunt necesare se folosesc cu precauţie Efect sedativ Mai sedativi decât alte antidepresive Folosiţi în mod regulat cu excepţia fluvoxaminei (interacţionează cu CYP). S-a raportat că paroxetina interferă cu tamoxifenul Din Grassi L et al. Pharmacotherapy of depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Medicamentele antidepresive şi utilizarea lor la pacienţii neoplazici - II Clasă Inhibitorii selectivi ai recaptării noradrenalinei (e.g., reboxetina) Acţiune Inhibă recaptarea noradrenalinei Hipotensiune arterială, ameţeală Slabă acţiune antimuscarinică Posibil gură uscată, retenţie urinară Inhibitorii selectivi ai Inhibă recaptarea 5-HT şi recaptării serotoninei şi NA noradrenalinei (e.g., venlafaxină, desvenlafaxină, duloxetină, milnacipram) Inhibitorii selectivi ai recaptării dopaminei şi noradrenalinei (e.g., bupropion) Efecte secundare Posibile dezavantaje Posibil risc de hipertensiune Inhibă recaptarea Anxietate dopaminei şi noradrenalinei Agitaţie psihomotorie Efecte secundare Posibile avantaje Utilizare la pacienţii neoplazici Îmbunătăţirea abilităţilor cognitive şi de şofat Nu se folosesc de rutină Acţionează pe durere Se folosesc mai des Cresc atenţia şi concentrarea Câteva date la pacienţii cu fatigabilitate sau în stadiu avansat al bolii. Atenţie la riscul de convulsii Posibil diminuarea fatigabilităţii Din Grassi L et al. Pharmacotherapy of depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Medicamentele antidepresive şi utilizarea lor la pacienţii neoplazici - III Clasă Antidepresive noradrenergice şi specific serotoninergice (e.g., mirtazapină) Acţiune Efecte secundare Posibile dezavantaje Cresc activitatea 5-HT şi NA Antihistaminică Apetit alimentar crescut şi creştere ponderală Somnolenţă Inhibitori ai recaptării Cresc activitatea 5-HT serotoninei cu acţiune antagonistă serotoninergică (trazodonă, nefazodonă) Psihostimulante (dextroamfetamină, metilfenidat, dexmetilfenidat, modafinil) Cresc activitatea dopaminică Efecte secundare Posibile avantaje Folosite mai des. Atenţie rar produc neutropenie Somnolenţă (de ajutor în caz de insomnie) Efect sedativ S-au raportat efecte antialgice Nelinişte, agitaţie, insomnie, coşmaruri, psihoză, anorexie, aritmii, tahicardie, hipertensiune arterială Toleranţă, dependenţă Crize convulsive Utilizare la pacienţii neoplazici Efect rapid Acţiune pe durere S-au folosit în trecut. Nefazodona poate produce disfuncţie hepatică Se folosesc îndeosebi la pacienţii terminali Din Grassi L et al. Pharmacotherapy of depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Îndrumări pentru folosirea antidepresivelor la pacienţii neoplazici • Se începe tratamentul cu doze mici, apoi se titrează dozele pentru o perioadă de timp până se obţine un răspuns individual optim (dozele mici sunt utile pentru a evita efectele secundare iniţiale, în special la pacienţii cu o condiţie fizică precară). • Pacienţii sunt informaţi şi asiguraţi în legătură cu perioadă de latenţă şi posibilele efecte secundare, pentru a evita întreruperea prematură a medicaţiei, mai ales dacă pacienţii primesc şi alte medicamente. • Tratamentul este menţinut 4-6 luni pentru a preveni recăderile sau alte episoade depresive după obţinerea remisiunii. • Se monitorizează în mod regulat parametrii fizici ai pacientului şi medicaţia concomitentă antineoplazică (steroizi, antiemetice, antibiotice, antiestrogeni şi agenţi chimioterapici). • Întreruperea medicamentelor antidepresive se face prin scăderea treptată a dozei cu 50% pe o perioada de 2 săptămâni pentru a reduce riscul apariţiei simptomelor de sevraj, care pot fi neplăcute şi pot fi greşit interpretate ca simptome ale bolii canceroase sau ca o recădere a depresiei. • Asigurarea şi educarea pacienţilor este extrem de importantă în secţiile de oncologie. Din Grassi L et al. Pharmacotherapy of depression in people with cancer. În: Depression and Cancer. Kissane D, Maj M, Sartorius N (eds). Chichester: Wiley, 2010. Mulţumiri Acest rezumat reprezintă o parte a programului iniţiat de WPA, care şi-a propus să crească conştientizarea prevalenţei şi implicaţiilor depresiei la persoanele cu afecţiuni somatice. Confirmăm cu recunoştinţă sprijinul acordat programului de către Fundaţia Lugli, Societatea Italiană de Psihiatrie Biologică, Eli-Lilly şi Bristol-Myers Squibb. Asociaţia Psihiatrică Mondială este recunoscătoare Dr. Andrea Fiorillo, Naples, Italia, pentru ajutorul acordat în pregătirea acestui rezumat. Adaptare în limba română realizată de Laura Ghebaur.