Grecii,

Protagoras din Abdera

„Omul este măsura tuturor lucrurilor”.

Platon

„Nelegiuit nu este cel care îi nesocotește pe zeii mulțimii, ci acela care crede în însușirile atribuite acestora de către mulțime”.

Aristotel

„Lumea ideilor absolute nu are culoare, nici formă, nici nu e tangibilă.”

Sofocle

„Oricât de multe minuni ar avea lumea, nici una nu este mai minunată decât omul”.

Antistene

„Frații care trăiesc în bună armonie sunt mai tari decât orice fortăreață” .

Pitagoras

„Mintea este nemuritoare,toate celelalte sunt muritoare” .

Grecia Antica

Descoperim

Asezare

Stiati ca …

,, Orasele Greciei ,intemeiate cand navigatia era mai sigura […] , au fost inaltate pe tarmuri si inconjurate de ziduri . Ele ocupau istmurile , atat pentru inlesnirea negotului , cat si pentru a fi mai puternice . ‘’ Tucidide ,Razvboiul peloponesiac ,, Indatoririle femeii sunt : sa tina banii , sa teasa , sa-i invete pe sclavi ce trebuie sa faca , sa tina la uscat cerealele . ‘’ Xenofon

Inapoi la cuprins

,, Inaltul grad de dezvoltare a societatii se poate vedea din specializarea mestesugarilor [...] lucrarea metalelor pretioase , a fildesului , a coarnelor de animale … cea mai importanta pare ceramica . ‘’

Atentie iti va trebui mai departe !!!

Inapoi la cuprins

Descoperim

.

Unde erau localizate orasele Greciei ? Care era rolul lor ? Cu ce se indeletniceau femeile in Grecia antica ?

Ce mestesuguri s-au dezvoltat ?

Observa harta de mai jos

Asezare

Elada , tara grecilor antici sau Grecia ( dupa numele dat de romani ) . Se intinde in sud – vestul continentului european , cuprinzand si insulele din Marea Egee si partea de vest a Asiei Mici .

Era o tara muntoasa , altitudinile depasind 2000 m , muntii fiind inconjurati de dealuri si coline . Se cultivau maslini si vita-de-vie .Campiile erau putine si , in general neroditoare .

, Locuitorii Eladiei s-au asezat pe aceste teritorii in jurul anului 2000 i.Hr. Credeau in mai multi zei , cel mai important dintre ei fiind Zeus .

Inapoi la cuprins

In Grecia antica mesele pe care se servea mancarea erau frecate cu frunze de menta, pentru racoare si miros placut. Fanariotii au adus si la noi obiceiul in secolul XVIII, familiile instarite din Bucuresti si din Tulcea adoptand cu iuteala acest tabiet de bon ton. Pentru ca servitorii din casele lor ajunsesera sa-si dispute cu ardoare sarcina frecarii meselor cu menta, infinit mai usoara decat taiatul lemnelor, spalatul rufelor sau alte activitati domestice, ,,a freca menta" a devenit sinonim cu ideea de a pacali munca.

Semnificatia expresiei s-a pastrat pana in prezent, dar povestea s-a pierdut.

Next page

Mai exact in Grecia antica, cativa invatati din Elada constatand ca bucati de chihlimbar frecate cu bucati de panza reusesc sa atraga obiecte usoare cum ar fi pene, puf sau par.

Insa abia in secolul al XVIII-lea italianul Alessandro Volta a observat si studiat cum doua metale scufundate intr-o solutie electrolitica (solutie salina) si legate intre ele printr-un fir, determina transferul de sarcini electrice de la un capat al instalatiei la celalalt, apropiindu-se semnificativ de conceptul de electricitate asa cum o cunoastem noi astazi. Tot Alessandro Volta a inventat in 1800 pila voltaica, stramosul bateriei, constand intr-o instalatie compusa din formatiuni repetate de bucati de cupru, hartie imbibata in solutie salina si zinc, instalatie ale carei capete le-a unit printr-un fir metalic si determinand astfel producerea unui curent electric prin ea. De altfel aceasta inventie avea sa-i aduga chiar titlul de conte, inmanat italianului de insusi imparatul Napoleon Bonaparte .

Inapoi la cuprins