Transcript Reforme 2009 - 2011 - Prefectura Judeţului Vaslui

Reforme 2009 - 2011
Guvernul Romaniei
1
La preluarea mandatului în 2008
Guvernul a avut trei adversari majori
A.CRIZA ECONOMICĂ – cea mai severa din ultimii 60 ani
B. DEFICIT BUGETAR de 4.8 in an cu varf de crestere
economica (aproape 8%) şi care a dus la declanşarea
procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeana
B. UN STAT NEREFORMAT şi DECIZII IRESPONSABILE
ale Guvernului Tăriceanu care au angajat cheltuieli sociale
pe datorie, fără nicio acoperire:
• 7 acte normative care au acordat majorări salariale în 2008
• creşterea punctului de pensie in 2008 de la 581,3 lei 697,5 lei.
2
Deficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10%din PIB
în anul 2009 şi de 14% din PIB în anii 2010 şi 2011 în absenţa
măsurilor de austeritate luate de Guvern:
0
2008
2009
2010
2011
- 4,4
- 4,8
-5
-6.5
-7.3
-9.9
-10
-13.7
-14
-15
Deficit bugetar in absenta masurilor guvernamentale
Deficitul bugetar efectiv/estimat
3
Viziunea Guvernului în confruntarea
cu criza economică şi financiară
A. Realizarea de reforme structurale ale statului
B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar şi
însănătoşirea finanţelor publice printr-un efort major al
Guvernului, din care:
 Două treimi s-a centrat pe eficientizarea şi reducerea
cheltuielilor publice;
 O treime a vizat creşterea veniturilor bugetare.
C. Măsuri pentru stimularea creşterii economice sănătoase
şi pe termen lung, în condiţiile unor dezechilibre
macroeconomice acumulate grave care au redus spaţiul fiscal
necesar redresării economice.
4
Reforme 2009 - 2011
1. Reforma sistemului public de pensii

2. Reforma salarizarii personaluluii bugetar

3. Reforma aparatului bugetar si a
agentiilor guvernamentale

4. Reforma educatiei

Reforme 2009 - 2011
5. Reforma dialogului social
6. Reforma asistentei sociale
7. Reforma cadrului fiscal
8. Reforma sanatatii




Reforme 2009 - 2011
9. Reforma sanatatii

10. Reforma legislatiei muncii

( codul muncii)
1. Reforma sistemului public de pensii
 Prin legislaţia adoptată în domeniul pensiilor:
 se asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen mediu şi
lung;
 s-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii;
 au fost eliminate legile de pensionare care nu respectă principiul contributivităţii şi
au fost recalculate pensiile speciale;
 a fost instituită pensia socială minimă de 350 lei;
 se interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu
venituri mai mari din pensii decât salariul mediu brut pe economie;
 se reduce numărul pensionărilor anticipate;
 sunt implementate criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate;
 începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II
de muncă, adică pentru 1.541.000 de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011
este de 403 milioane euro;
 în anul 2012 pensiile vor creşte cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 50%
din creşterea reală a câştigului salariului mediu brut realizat pe anul precedent. 8
2. Reforma salarizării personalului
plătit din fonduri publice
 Legea salarizării unitare reglementează salarizarea tuturor categoriilor de
personal plătite din fonduri publice, spre deosebire de perioada anterioară când
această salarizare era cuprinsă în 39 de acte normative.
 Rezultatele vizate sunt următoarele:
raportul dintre salariul de bază minim şi cel maxim al personalului din sectorul
bugetar este de 1 la 15, apropiindu-se de bunele practici europene;
armonizarea sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice se
realizează ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi
nivelul studiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii;
este creată o nouă ierarhie a salariilor de bază, atât între domeniile de activitate,
cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa
activităţii desfăşurate;
creşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv au în vedere indicatorii
macroeconomici şi evoluţia indicatorilor sociali;
încadrarea în masa salarială de 39 miliarde lei pentru anul 2011.
9
3. Reforma aparatului bugetar şi a
agenţiilor guvernamentale
 Prin impunerea normativelor de personal în autoritatea
publică centrală şi locală a fost redus aparatul bugetar de la
1.398.757 persoane în luna decembrie 2008, la 1.246.000
persoane în aprilie 2011.
 Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii
guvernamentale.
E-guvernarea pentru eliminarea procedurilor birocratice:
 Dezvoltarea Platformei Naţionale E-ROMÂNIA şi a Sistemului Electronic Naţional
(SEN)
 Punctul de Contact Unic Electronic - stabileşte modalitatea de interacţiune online dintre
instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii
 Rezultate: în anul 2010 s-au realizat economii de circa 3 mld. lei ca urmare a dezvoltării
procedurilor electronice transparente pentru achiziţii publice SEAP
10
4. Reforma educaţiei
 Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformă de substanţă a
sistemului de învăţămant românesc.
 Principalele modificări vizează:
 regândirea rolului educaţiei timpurii;
 asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;
 consacrarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe şi nu pe asimilarea de
informaţii;
 reproiectarea Curriculumului Naţional;
 instituirea Portofoliului educaţional;
 introducerea finanţării per elev – alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va
face în concordanţă cu ţintele educaţionale strategice, pe principiul finanţarea urmează
elevul;
 introducerea Programului Şcoală după şcoală;
 sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte;
 asigurarea accesului egal la studii în universităţile româneşti;
 definirea tipurilor de universităţi, clasificarea universităţilor şi introducerea unei
metodologii de ierarhizare a programelor de studiu;
 redefinirea doctoratului prin instituirea a două tipuri: doctoratul știinţific şi doctoratul
profesional.
11
5. Reforma dialogului social
 Guvernul a decis să promoveze Legea Dialogului
Social prin asumarea răspunderii, în temeiul art.114
din Constituţia României.
 Legea Dialogului Social vine în completarea Codului
Muncii:
 reformează modul de organizare a sindicatelor,
a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social;
 adaptează la nevoile actuale ale României
reglementările care vizează contractele colective de
muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă.
12
6. Reforma asistenţei sociale
 Prin măsurile adoptate se au în vedere realizarea a cel puţin următoarelor obiective:
orientarea programelor de asistenţă socială în funcţie de nivelul veniturilor realizate
pe familie şi restructurarea celor aproximativ 200 de prestaţii sociale existente atât la
nivel naţional, cât şi local;
consolidarea schemei de venit minim garantat, a ajutoarelor de căldură şi a alocaţiei
familiale într-o nouă schemă unică; finalizarea descentralizării serviciilor sociale în
domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această
problematică, precum şi a asigurării resurselor financiare necesare; dezvoltarea reţelelor
servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate;
 asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban şi rural, al
familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor
aparţinătoare;
 redimensionarea cadrului legal și instituțional privind protecţia maternităţii, creşterea
natalităţii, reducerea abandonului de copii şi reducerea fenomenului violenţei în
familie; creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea
standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate;
 redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru familiile cu nevoi speciale şi
dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială; sporirea participării active a societăţii
civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării şi protecţiei familiei. 13
7. Reforma sănătăţii
 Măsurile adoptate au în vedere:
 descentralizarea în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare
a autorităţilor locale în managementul spitalicesc – din cele 435 de spitale
publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii au fost transferate către
autoritățile publice locale un număr de 370 de spitale;
 restructurarea sistemului spitalicesc;
 introducerea cardului naţional de sănătate;
 introducerea mecanismului de coplată, fiind exceptate grupurile sociale
vulnerabile sau cu venituri mici;
 controlul cheltuielilor cu medicamentele; creşterea accesului pacienţilor la
tratamente moderne, la preţuri accesibile, prin introducerea unei noi politici de
stabilire a preţurilor la medicamente şi prin introducerea noilor tehnologii;
creşterea bazei de colectare a contribuţiilor pentru asigurări de sănătate în
cazul veniturilor obţinute din pensiile mai mari de 74 lei;
 dezvoltarea parteneriatelor public-private şi atragerea mediului de afaceri în
dezvoltarea reţelelor sanitare integrate;
 începutul demersului de a introduce standardele pentru toate nivelurile
sistemului sanitar românesc şi a a unui sistem de asigurări a calităţii
14
serviciilor medicale.
8. Reforma sistemului de justiţie
 Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură
Civilă şi cel de Procedură Penală pentru a recâştiga credibilitatea sistemului judiciar,
prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului
de accesibilitate.
Aspectele pozitive ale acestor reforme sunt deja vizibile la nivelul rapoartelor
din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. De asemenea, a fost adoptată
Legea “Micii reforme” în justiție (Legea 202/2010).
 Rezultatele aşteptate în aceste reforme:
 scurtarea duratelor proceselor juridice;
 simplificarea procedurilor de judecată;
 diminuarea costurilor actului de justiţie;
 îmbunătăţirea nivelului actului de justiţie prin responsabilizarea şi
specializarea judecătorilor şi a procurorilor;
 împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea practicii
judiciare şi transformarea actului de justiţie într-un demers previzibil;
 reaşezarea în limite normale a tratamentului sancţionator;
 dezvoltarea mediului de afaceri, atât prin revizuirea reglementării
contractelor, cât şi prin includerea reglementării unor contracte specific lumii
bancare.
15
9. Reforma legislaţiei muncii
 A fost adoptat un nou Cod al Muncii care, în esenţă,
urmăreşte:
 flexibilitatea raporturilor de muncă;
 adaptarea raporturilor de muncă la dinamica pieţei
muncii;
 armonizarea prevederilor Codului Muncii cu
directivele europene;
 diminuarea muncii la negru prin înăsprirea sancţiunilor
aferente;
 introducerea criteriului de performanţă în contractele şi
relaţiile de muncă.
16
B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar
B.1. Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice
Reducerea cu 50% a normativelor
de cheltuieli privind consumul de
carburanţi pentru instituţiile publice
şi reducerea cu 20% a cheltuielilor cu
bunurile şi serviciile rămase
de executat pe semestrul doi al
anului 2010.
Reorganizarea unor instituţii
şi autorităţi publice, a celor
120 de agenţii guvernamentale
care a condus la reducerea
a 8000 de posturi.
Interzicerea cumului pensiilor
cu salariile în sistemul bugetar
pentru pensionarii cu venituri
din pensii mai mari decât
salariul mediu brut pe economie
Reducerea cu 25% a salariilor
din sectorul bugetar,
reducerea cu 15% a
indemnizaţiilor de şomaj şi a
celor pentru creşterea
copilului.
Eficientizarea şi
reducerea
cheltuielilor
publice
Recalcularea pensiilor
speciale – a pensiilor de
serviciu şi a pensiilor militare
de stat – şi includerea acestora
în sistemul public de pensii.
Neacordarea de tichete de
masă şi tichete cadou la
personalul
din sectorul bugetar.
Blocarea
posturilor vacante
şi ocuparea a numai 15%
din cele vacantate ulterior
în sistemul bugetar.
Îngheţarea valorii punctului
de pensie în anii 2010 şi 2011
şi indexarea începând cu anul 2012
cu 100% din inflaţie şi 50% din
creşterea reală a câştigului
salarial mediu
brut pe economie.
17
10. Reforma cadrului fiscal
 Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 reprezintă un moment de
cotitură în finanțele publice și stabilește principiile, obiectivele, prioritățile
multianuale ale politicii fiscal-bugetare:
 introduce plafoane de cheltuieli,
 reduce numărul de rectificări bugetare,
 elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale și înființează
Consiliul Fiscal etc.
 Obiectivul central îl reprezintă reducerea graduală a deficitului bugetar
până la 3% în anul 2012.
 În cadrul reformelor promovate se urmăreşte diminuarea poverii
administrative fiscale:
 a fost redus numărul taxelor și tarifelor parafiscale de la 491 în anul 2008, la 263
în prezent;
 au fost simplificate și unificate declarațiile fiscale, începând cu anul 2011, alături
de plata online a acestora;
 a fost eliminat impozitul minim începând cu octombrie 2010;
 profitul reinvestit este neimpozitat;
 a fost menținută cota unică de impozitare de 16%;
 fondurile publice au fost direcționate cu prioritate pentru investiții;
 datoriile administraţiei centrale şi locale către agenţii economici s-au înjumătăţit. 18
B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar
B.2. Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare
Creşterea cotei
standard
a taxei pe valoare
adăugată
de la 19% la 24%.
Majorarea
accizelor la
tutun, alcool, benzină
şi motorină.
Revenirea la
procentele de
contribuţii
sociale din ian 2008
Măsuri pentru
creşterea
veniturilor
bugetare
Majorarea impozitului
datorat de persoanele
fizice care deţin mai
multe clădiri.
Extinderea sferei
de aplicare a contribuţiei
de asigurări de sănătate de
5,5% la pensiile mai mari
de 740 lei/lunar.
Lărgirea bazei de
impozitare prin creşterea
impozitului pe dobânzi,
impozitarea tichetelor de
masa şi cadou şi a unor
taxe locale.
Cresterea gradului de
colectare a taxelor şi a
impozitelor prin
diminuarea evaziunii
fiscale.
19
C. Măsuri pentru stimularea relansării economice
C.1. Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi stimularea
absorbţiei şomerilor
 Reglementarea şomajului tehnic prin scutirea de la plată a
contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale pentru
angajator, pe o perioadă de maximum trei luni, urmând ca salariatul să
primească 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă
ocupat
Beneficiari: 548.999 persoane angajate şi 13.459 firme până la 31 dec. 2010
 Scutirea de la plata CAS pentru firmele care angajează şomeri
Beneficiari: 6.072 persoane angajate şi 3.625 firme până la 31 dec. 2010
C.2. Stimularea investiţiilor publice
 Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice de la 6,3% din
PIB în 2008 la 6.5% PIB în 2011 ( de la 33,8 mld. lei în 2010, la 35.2
mld. lei în 2011)
 Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat
20
C. Măsuri pentru stimularea relansării economice
C.3. Diminuarea poverii financiare pentru firmele aflate în
dificultate şi a poverii administrative fiscale prin:
 Compensarea TVA-ului de plătit cu cel de rambursat - elaborarea unui sistem
unitar de selecţie informatică a deconturilor de TVA din baza de date naţională,
respectând principiul “cel mai vechi decont se stinge primul”
 Îmbunătăţirea procedurii de rambursare a TVA
 A fost reglementată posibilitatea neînceperii sau suspendării executarii silite
- în cazul în care contribuabilul are în curs sau depune o cerere de
restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egală sau mai mare
decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită.
 Diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul
de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0,04%
pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel actual de 0,05%
(adică 18,25% pe an). Pentru creanţele bugetare datorate la bugetele locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale au fost reduse de la 3% pe fiecare lună de
întarziere la 2% pe luna de întârziere.
21
C. Măsuri pentru stimularea relansării economice
C.4. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat
 Susţinerea proiectelor mari de investiţii prin acordarea de ajutoare de
stat pentru cele de minimum 5 milioane euro şi care angajează minimum
50 de salariaţi
Beneficiari: 10 proiecte de investiţii în valoare de 711,7 mil. Euro în anul 2010, care
creează 4.767 noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat: 214,5 mil. Euro.
 Susţinerea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de minimis
Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru finanţare în 2009 2010: s-au efectuat plăţi în valoare de 202 mil. lei.
 Susţinerea proiectelor de investiţii realizate de microîntreprinderi, cu o
vechime mai mică de doi ani (Programul „Start”)
Beneficiari: 658 de persoane au aplicat online cu 240 de proiecte în anul 2010. Au fost
încheiate 71 contracte. Rata de absorbţie este de 100%. Pentru 2011 bugetul alocat este
de 10 milioane de lei, cu aprope 30% mai mare faţă de 2010.
 Programul demarat în 2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
afacerilor de către întreprinzătorii tineri
Până la 6 aprilie 2011 au fost înregistrate la Oficiile Naţionale ale Registrului Comerţului
22
3010 firme - 1656 dintre acestea sunt în momentul de faţă înmatriculate.
C. Măsuri pentru stimularea relansării economice
C.5. Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat (cont)
 Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului
pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii
prioritare pentru economia românească, pentru maximum 4 ani
Beneficiari: FNGCIMM a acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei
pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumă de aprox. 450 milioane lei.
Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 300 mil. euro.
 Sprijinirea IMM-urilor
Contragarantare (FRC)
prin
intermediul
Fondului
Român
de
Beneficiari: FRC a acordat 1860 contragaranţii în valoare totală de 371,6 mil. lei pentru
finanţări în valoare de 1.401 mil. lei, de care beneficiază 1.630 IMM-uri şi în care lucrează
peste 45.350 angajaţi, în anul 2010.
 Sprijinirea comercianţilor şi a serviciilor de piaţă prin Programul de
dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi
serviciilor de piaţă
Beneficiari: 5 mil. lei alocaţi în 2010 - 1793 de societăţi au aplicat online cu 188 de
proiecte, din care 117 contracte au fost încheiate. Pentru 2011 Guvernul a alocat un buget
23
de 7 mil. lei, cu 40% mai mare decât în 2010.
C. Măsuri pentru stimularea relansării economice
C.6. Prima Casă
Beneficiari: 34.633 garanţii în valoare de 1.416,6 mil euro până la 31 decembrie 2010. În anul
2010 am majorat plafonul pentru garantarea locuinţelor noi la 70.000 euro, iar pentru locuinţele
vechi a rămas la 60.000 euro. În acest an vom continua programul Prima Casă pentru care
Guvernul a alocat un plafon în valoare de 200 mil. Euro. Estimările arată că prin acest
program se vor tranzacţiona aprox. 33.000 locuinţe, vor fi susţinute aprox. 500 de firme şi se
vor salva circa 10.500 de locuri de muncă.
C.7. Programul “Rabla”
Beneficiari: 189.193 maşini preluate de colectori, 61.532 maşini noi cumpărate
din care 25.298 sunt maşini româneşti, cu un total de fonduri alocate de 722 mil.
lei până la sfârşitul lunii ianuarie 2011.
C.8. Programul „Primul siloz”
Beneficiari: au fost emise 164 certificate de depozit de la începutul programului în anul 2009;
la aceasta dată sunt în circulaţie 52 certificate cu o valoare totală de 213,5 mil. lei garantate de
Administratorul schemei de garantare - Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele
alocate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
24
Evoluţia trimestrială a PIB
2009 - 2012
- modificari procentuale fata de perioada corespunzatoare an precedent -
3,5 - 4,%
prognoza
4.0
4.4
4.3
3.9
prognoza
3.5
1,5 - 2%
2.0
1.6
1.3
1.9
1.4
0.0
-0.4
-0.6
-2.0
-2.2
-2.2
- 1,3%
-4.0
-6.0
-6.1
-6.5
-7.1
-8.0
-8.7
- 7,1%
-10.0
Tr. I
2009
Tr. II
Tr. III
Tr. IV
Tr. I
2010
Tr. II
Tr. III
Tr. IV
Tr. I
2011
Tr. II
Tr. III
Tr. IV
Tr. I
2012
Tr. II
Tr. III
Tr. IV
25
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, mai 2010
Evoluţia numărului de şomeri şi a ratei şomajului
(decembrie 2008 – 22 mai 2011)
765.285
8,36%
471.625
5,17%
403.400
4,4%
Decembrie 2008
Martie 2010
Mai 2011
26
Evoluţia lunară a ratei şomajului înregistrat
(decembrie 2008-22 mai 2011)
765,3
9.0
- mii persoane -
- %-
750.0
8,36
7.8
650.0
6.6
550.0
471.625
478,8
5.4 403,4
4.2
450.0
5,17
5,25
%
350.0
4,4
3.0
250.0
1.8
150.0
0.6
50.0
-0.6
Dec. Ian. Feb. Mar.
2008 2009
Apr.
Mai
Iun.
Iul.
Aug. Sept. Oct.
Nov. Dec.
Ian. Feb.
2010
Mar. Apr.
Numar someri inregistrati (axa dr)
Mai
Iun.
Iul.
Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Ian. Feb. Mar.
2011
Apr.
Mai
-50.0
Rata somajului inregistrat (axa st)
27
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, mai 2011
Numărul de contracte de muncă
31 decembrie 2008 – 25 mai 2011
31 decembrie 2008
31 decembrie 2009
25 mai 2011
6. 230. 353
5.924.571
6. 298. 877
28
Contracte noi de munca
Nr. Contracte noi in perioada 1 – 26.05.11
285. 886
din care:
193.506 contracte pe durata nedeterminata
92.030 contracte pe durata determinata
Contracte de munca active : 6.298.877
Ce urmează pe termen scurt şi mediu?
1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale
2. Implementarea Programului National de Dezvoltare a
Infrastructurii
3. Absorbţia fondurilor europene
4. Rezolvarea problemei arieratelor
5. Restructurarea companiilor de stat
6. Vanzarea pachetelor minoritare detinute de stat
7. Relansarea Programului “Rabla” si “Prima Casa“ prin
participarea bancilor cu 50% la efortul de garantare
8. Implementarea Legii Parteneriatului Public-Privat si a
Programului Tinerilor Debutanti in Afaceri
9. Continuarea reformei sistemului de sănătate
10. Reforma administratiei si reorganizarea administrativa
30