Transcript PREZENTARE Uniunea Europeana

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE “CAROL I”
POLITICA EXTERNĂ DE SECURITATE
COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE
Lt. col. DEACONU GHEORGHE
INTEGRAREA ROMANIEI IN
UNIUNEA EUROPEANA
I – SCURT ISTORIC AL UE
II – INSTITUTIILE UE
III – POZITIONAREA ROMANIEI IN PROCESUL DE
EXTINDERE AL UE
IV – EVOLUTIA POLITICII EXTERNE A ROMANIEI IN
PERIOADA PREADERARE
V – POLITICA DE SECURITATE SI APARARE A ROMANIEI
DIN PERSPECTIVA P.E.S.C. SI P.E.S.A.
TRATATELE UE
- Tratatul de la Paris (1951), semnat în
18 aprilie 1951 între Belgia, Franta,
Germania de vest, Italia, Luxemburg si
Olanda a creat Comunitatea Europeana a
Carbunelui si Otelului
-
TRATATELE UE
Tratatul de la Roma se referă la actul prin care a fost
instituită Comunitatea Economica Europeana (EEC) şi a
fost semnat de Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia şi
Luxemburg la 25 martie 1957. Iniţial, numele complet al
tratatului era Tratat de instituire a Comunităţii
Economice Europene.
Totuşi, Tratatul de la Maastricht l-a amendat eliminând,
printre alte lucruri, cuvântul "Economic" atât din numele
comunităţii cât şi al tratatului. Din acest motiv tratatul
este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire
a Comunităţii Europene sau Tratatul CE.
TRATATELE UE
• În aceaşi zi (25 martie 1957) a mai fost semnat
un tratat care instituia Comunitatea Europeana a
Energiei Atomice (CEEA, Euratom) : cele două
tratate, împreună cu Tratatul de instituire a
Comunităţii Europene a Cărbunelui şi
Oţelului, care a expirat în 2002, au devenit
Tratatele de la Roma. Atât Tratatul de la
Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la
1 ianuarie 1958.
TRATATELE UE
• Tratatul de la Bruxelles sau Tratatul de fuziune,
semnat la 8 aprilie 1965 a intrat în vigoare la 1 ian 1967.
Cunoscut şi sub numele de „Tratatul instituind un
Consiliu unic şi o Comisie unică a Comunitatilor
Europene”, tratatul de la Bruxelles a avut drept obiectiv
înfiinţarea unor structuri unice pentru cele 3 Comunităţi
Europene: Consiliul de ministrii(organ de decizie) şi
Comisia Europeana(organ executiv).
TRATATUL DE LA MAASTRICHT
• Tratatul privind Uniunea Europeană -numit şi
•
Tratatul de la Maastricht a fost semnat de
Consiliul European la 7 februarie 1992,
reprezentând până atunci cea mai profundă
schimbare a tratatelor de la înfiinţarea
Comunitatii Europene. Acest tratat a pus bazele
Uniunii Europene.Tratatul UE a intrat în vigoare
la 1 noiembrie 1993.
A pus bazele PESC; sugereaza un mandat clar al
UE in ceea ce priveste prevenirea conflictelor si
gestionarea crizelor.
Tratatul de la Amsterdam
• Tratatul de la Amsterdam a fost adoptat de
•
•
şefii de stat şi de guvern ai UE la 16-17iulie 1997
şi semnat la 2 oct. 1997. A intrat în vigoare la 1
mai 1999.
Tratatul de la Amsterdam a amendat Tratatul de
la Maastricht, fără însă a-l înlocui. Scopul lui
iniţial a fost de a asigura capacitatea de acţiune
a UE şi după extinderea spre est.
A consfintit rolul UEO in implementarea deciziilor
de PESC a UE
Tratatul de la Nisa
• Tratatul de la Nisa este un Tratat care modifică tratatul privind
•
•
•
•
Uniunea Europeana, tratatele de instituire a Comunitatilor Europene
precum şi anumite acte conexe.
A fost semnat de şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE la
11 dec. 2000, în cadrul Consiliului European de la Nisa (Franta) şi a
intrat în vigoare după încheierea procesului de ratificare.
Cele mai importante modificări:
Deciziile se iau prin întrunirea majoritatii calificate (se renunţă la
unanimitate)
Se introduce majoritatea, care cere, pe lângă majoritatea calificată,
majoritatea statelor membre (pe principiul că fiecare stat ar avea un
vot). Această formulă trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2005,
însă data a fost modificată prin Tratatul de Aderare 2003 pentru 1
noiembrie 2004.
Institutiile PESC – 4 niveluri ierarhice
• Nivelul I – Consiliul European
• Nivelul II – Consiliul UE(ministrii de externe)
•
•
impreuna cu Inaltul Repreyentant pentru PESC
(care este si Secretar Genral al Consiliului) si
Presedintia in exercitiu a UE
Nivelul III – Comitetul Politic format din directorii
politici din ministerele de externe ale statelor
membre UE
Nivelul IV – COREPER, care asigura coordonarea
tehnică a aspectelor ce tin de competenta
comunitara.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Scop:
• stabilirea unei pieţe comune şi a unei
unităţi monetare şi economice
• dezvoltatea armonioasă echilibrată şi
durabilă
• ridicarea nivelului de trai
• protectia mediului
• plan de securitate
INSTITUŢIILE UE
• Parlamentul european
• Consiliul european
• Comisia europeană
• Curtea de Justiţie
• Curtea de conturi
ORGANISME EUROPENE
• Comitetul economic şi social
• Comitetul Regiunilor
• Sistemul european de banci
• Comitetul monetar
• Comitetul guvernatorilor băncilor naţionale
• Comitetul de gestiune agricolă
UNIUNEA EUROPEANA
Primul pilon
Al doilea pilon
Al treilea pilon
(supranaţional-federaţie)
(interguvernamental-confederaţie)
POLITICA EXTERNA SI DE
SECURITATE COMUNA (PESC)
(interguvernamentalconfederaţie)
JUSTITIE SI AFACERI
INTERNE
COMUNITATILE EUROPENE
Politica agricola comuna
Uniune vamala şi Piata interna
Politica in domeniul concurentei ,
Subventii de stat
Politica structurala
Politica comerciala
Uninea Economica si Monetara
Cetatenia europeana
Educatie si cultura
Cercetare si mediul inconjurator
Retele transeuropene
Sanatate
Protectia consumatorului
Politica sociala
Politica comuna de imigratie
Politica in domeniul azilului
Protectia frontierelor
Politica externă:
Cooperare
Mentinerea pacii
Observatorii electorali şi Trupele comune
de interventie
Drepturile omului; Democratie
Asistenta acordata statelor terte
Politica de securitate:
Politica europeana de securitate si
aparare
Dezarmarea
Aspectele economice ale dezarmării
Sistemul european de securitate
Trafic de droguri şi trafic de
arme
Trafic de carne vie
Terorismul
Infracţiuni împotriva
minorilor
Crima organizata
Coruptie şi inselaciune
Pozitionarea Romaniei in procesul de extindere a UE
• Acordul European de Asociere – folosind metodele Strategiei intarite de pre-
aderare lansata de Agenda 2000 si cosfintita de Consiliul European de la Luxemburg,
in decembrie 1997.
• Obiective
-
asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti
dezvoltarea comertului si relatii economice armonioase
- asigurarea unui fundament solid pentru cooperarea economica, sociala, financiara si
culturala
- sprijinirea eforturilor Romaniei de dezvoltare a unei economii de piata si de
consolidare a democratiei
- asigurarea unui cadru corespunzator privind integrarea graduala a Romaniei in
Comunitatile Europene
CADRUL INSTITUTIONAL AL DIALOGULUI UE - ROMANIA
- La nivel parlamentar: prin intermediul Comitetului Parlamentar de
Asociere Romania – UE
-Comisia pentru Integrare europeana a Parlamentului Romaniei
- La nivel guvernamental: Consiliul de Asociere si Comitetul de
Asociere care asista consiliul in indeplinirea sarcinilor sale.
- Subcomitetele de asociere:
- agricultura si pescuit
- piata interna
- Comert, industrie produse CECO
- aspecte economice si monetare, Circulatia capitaluriloe si Statistica
Inovatie
Transport, protectia mediului, Energie(inclusiv retele transeuropene)
- dezvoltare regionala, ocuparea fortei de munca si politici sociale
- vama, droguri, spalarea banilor
Structuri interne de gestionare a pregatirilor de
aderare
• Comitetul executiv de Integrare Europeana
• M.A.E. – aspectele politice
• M.I.E. – minister de sinteza cu atributii legate de
•
•
transpunerea, implementarea si monitorizarea
procesului de integrare
Comitetul interministerial pentru Integrare
europeana
Compartimentepentru integrarea europeana
organizate in institutiile cu atributii in domeniu,
in prefecturi.
POLITICA DE SECURITATE SI APARARE A
ROMANIEI DIN PERSPECTIVA P.E.S.C. SI P.E.S.A.
• Obiectivele PESC:
- Apararea valorilor comune, a intereselor fundamentale, a
-
-
independentei si integrităţii UE conform principiilor
Chartei natiunilor Unite
Intarirea securităţii uniunii sub toate aspectele
Mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale in
conformitate cu Charta Natiunilor Unite si cu principiile
Actului final de la Helsinki si cu obiectivele Chartei de la
Paris, in ceea ce priveste frontierele exterioare
Promovarea cooperarii internationale
Dezvoltarea si intarirea democratiei si a statului de drept
Respectarea drepturilor omului
Reuniunea de la Helsinki, decembrie 1999
• Crearea unei politici europene de securitate si aparare (PESA ca
parte a PESC)
• La nivel institutional crearea de structuri de conducere politica si
militare:
- Comitetul politic de securitate
- Comitetul militar al Reprezentanţilor permanenţi ai statelor
membre
- Statul major- organism de expertiză pentru PESA, planificare
strategica, managementul crizelor
- Centru de criză care sa aibă mecanisme de intevenţie rapidă
- dezvoltarea armamentului şi echipamentelor în cadrul UE
● UE sa fie capabila sa desfăşoare o Forţă de Reacţie Rapidă, care să
participe la misiuni de tip Petersberg
Reuniunea de la Feira, mai 2000
• PESA se va dezvolta prin asumarea
•
•
managementului crizelor
Modalitati care să permită membrilor UE (dar si
membrilor NATO sau tari candidate) sa participe
la managementul crizelor sub conducere UE
Asigurarea unei forţe de poliţie pentru misiuni
internaţionale(fie pentru misiuni UE, fie pentru
sprijin ONU, OSCE)
FORŢE din structurile operaţionale ale unei
capacităţi europene comune
•
•
•
•
•
•
•
•
•
EUROCORP
Divizia Multinaţională
Forţa amfibie britanico-olandeză
EUROFOR
EUROMARFOR
Comandamentul Corpului 1 gemano-olandez
Forţa amfibie italo-olandeză
Grupul aerian european
Forţa europeană de Reacţie Rapidă
Romania
• A declarat ca va accepta aquis-ul comunitar si ca
•
•
este gata sa-l aplice fara a exista perioade de
tranziţie
Impărtăşeşte valorile fundamentale ale UE(statul
de drept, democratia, drepturile si libertaţile
fundamentale ale omului, toleranţa religioasă,
dezvoltarea unei economii de piaţă etc)
Sprijină neproliferarea armelor nucleare,
biologice şi chimice si este semnatară a tuturor
acordurilor internaţionale relevante în domeniu.
Romania
• Sprijină deciziile Consiliilor Europene de la Helsinki, Koln,
•
•
•
Feira şi Copenhaga care au stabilit reperele şi elementele
esenţiale pentru realizarea PESA
A propus modalitati pentru stabilirea unui cadru de
dialog politic cu UE, vizand cooperarea dintre UE, NATO
şi OSCE
În domeniul managementului crizelor se consideră utilă
armonizarea politicilor de exerciţii ale NATO şi OSCE
plecand de la experienta acumulată in cadrul relatiei
UEO
Sustine ca orice demers in sfera securităţii si apărării
europene trebuie să ţină cont de contextul transatlantic
Concluzii
• PESC s-a nascut dintr-o necesitate obiectivă aceea de a conferi rolului
•
•
•
•
•
economic major jucat de UE corespondentul său firesc în plan politic
PESA ca si componentă a PESC urmăreşte consolidarea capacităţii europene
de gestionare a crizelor în domeniile militar şi civil ca să completeze
mecanismele economice diplomatice şi politice în materie, aflate deja la
dispoziţia UE
Prin participarea la iniţiative , procese şi operaţiuni desfăşurate in cadrul
PESC Romania contribuie la structurarea PESA ( misiune de politie a UE în
Bosnia-Herţegovina (EUPM) şi operaţiunea militară a UE din Macedonia
(EUMO-Operţiunea Concordia)
Procesul de concretizare a dimensiunii de apărare la nivelul UE trebuie să se
desfăşoare complementar cu procesul de adaptare a NATO la noul context
de securitate.
România este interesată în promovarea cooperării între cele două organizaţii
în domeniul securităţii şi apărării pe baza principiilor transparenţei,
avantajului reciproc, evitării duplicării sau competiţiei.
În sfera securităţii şi apărării europene demersurile româneşti vor urmări
obiectivul consolidării pilonului european al Alianţei, întarindu-se astfel si
parteneriatul transatlantic.
Concluzii
- Dezirabil pentru Romania in ceea ce priveste relatia
-
-
NATO – UE este mentinerea complementaritatii intre cele
doua organizatii.
Romania poate sa se angajeze ferm in lupta impotriva
terorismului.
Romania poate sa se constituie intr-un factor activ al
implementarii PESA prin resursele umane si logistice de
care dispune, precum si prin experienta acumulata in
cadrul misiunilor de mentinere a pacii si a cooperarii
militare in plan regional.
In masura posibilitatilor Romania ar trebui sa constituie
efective militare special destinate misiunile de tip
Petersberg, altele decat cele dedicate relatiei cu NATO.