ISTORICUL UE ŞI SCHENGEN 31.10.2015 STRUCTURA TEMEI • Bazele creării Comunităţii Europene • Tratatele U.E. • Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu Schengen 31.10.2015 TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA) •
Download ReportTranscript ISTORICUL UE ŞI SCHENGEN 31.10.2015 STRUCTURA TEMEI • Bazele creării Comunităţii Europene • Tratatele U.E. • Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu Schengen 31.10.2015 TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA) •
Slide 1
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 2
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 3
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 4
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 5
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 6
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 7
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 8
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 9
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 10
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 11
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 12
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 13
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 14
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 15
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 16
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 17
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 18
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 19
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 20
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 21
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 22
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 23
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 24
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 25
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 26
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 27
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 28
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 29
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 30
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 31
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 32
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 33
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 34
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 35
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 36
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 37
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 38
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 39
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 40
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 41
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 42
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 43
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 44
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 45
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 46
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 47
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 48
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 49
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 50
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 51
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 52
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 53
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 54
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 55
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 56
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 57
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 58
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 59
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 2
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 3
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 4
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 5
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 6
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 7
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 8
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 9
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 10
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 11
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 12
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 13
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 14
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 15
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 16
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 17
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 18
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 19
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 20
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 21
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 22
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 23
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 24
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 25
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 26
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 27
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 28
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 29
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 30
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 31
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 32
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 33
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 34
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 35
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 36
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 37
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 38
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 39
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 40
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 41
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 42
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 43
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 44
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 45
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 46
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 47
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 48
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 49
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 50
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 51
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 52
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 53
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 54
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 55
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 56
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 57
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 58
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015
Slide 59
ISTORICUL UE ŞI
SCHENGEN
31.10.2015
STRUCTURA TEMEI
• Bazele creării Comunităţii Europene
• Tratatele U.E.
• Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu
Schengen
31.10.2015
TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA)
• Declaratia Schuman 9 mai 1950;
• Planul Schuman
• “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel
franco-german, să fie pus sub conducerea
unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi
participării altor ţări europene...”
• “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va
face prin realizări concrete creând în primul
rând o solidaritate de fapt”
31.10.2015
IDEEA – JEAN MONNET
• Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia
ţării
• Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un
domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o
comunitate economică” prin intermediul căreia să
apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai
profunde între ţări care, multă vreme au fost
separate de divergenţe însângerate”
31.10.2015
TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO
• Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50
de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg, Belgia şi Olanda.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai
producă efecte la 23 iulie 2002.
• Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma
unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman,
care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume:
–
–
–
–
31.10.2015
superioritatea instituţiilor;
independenţa instituţiilor comunitare;
colaborarea între instituţii;
egalitatea între state.
EGKS
EGKS
Comunitatea Europeana a
Carbunelului si otelului
1951
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
31.10.2015
Olanda
CECO
•
Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură
instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele
instituţii:
• Înalta Autoritate - ca organism supranaţional chemat să
vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei;
• Consiliul
de
Miniştri
constituit
ca
organism
interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre;
• Adunarea Comună - reprezintă interesele popoarelor statelor
membre. Este un organism de control democratic al factorului
executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri);
• Curtea de Justiţie - organism jurisdicţional care asigură
respectarea normelor juridice ale Comunităţii.
31.10.2015
Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA
• La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate
2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economică europeană(CEE)
• şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a
energiei atomice(CEEA).
• Tratatele au fost încheiate pentru o durată
nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie
1958, după ratificarea lor de către Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.
31.10.2015
A). TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE
• Tratatul constituind CEE a stabilit
Comunitate, în art. 2, următoarele:
ca
obiectiv
pentru
– instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a
politicilor economice ale statelor membre;
– promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii;
– extindere continuă şi echilibrată;
– stabilitate mărită;
– creştere accelerată a nivelului de trai;
– relaţii mai strânse între statele membre.
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul
agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.
31.10.2015
B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM
• Tratatul constituind EURATOM urmăreşte
formarea şi dezvoltarea unei industrii
nucleare europene, impunându-se sarcini
multiple, şi anume:
– dezvoltarea
cercetării
şi
difuzarea
cunoştinţelor tehnice;
– asumarea unei funcţii de reglementare a
aprovizionării statelor cu combustibili
nucleari şi minereuri;
– înfiinţarea unei pieţe nucleare.
31.10.2015
Römische Verträge 1957
„Tratatele de la Roma 1957“
Comunitatea Economica
Europeana (CEE)
Comunitatea Europeana pentru
Energie Atomica (Euroatom)
Belgia
Germania Federala
Franta
Luxemburg
Italia
Olanda
31.10.2015
TRATATELE DE LA ROMA
INSTITUŢII
• Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea
unor instituţii distincte, similare celor care au
fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952).
• Astfel, vom regăsi:
– în domeniul decizional, câte un Consiliu;
– în domeniul executiv - Comisia;
– câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control
politic;
– câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.
31.10.2015
TRATATUL DE FUZIUNE (1)
( semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967)
• Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale
internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3
Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem
instituţional unic.
• La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie,
ca organism jurisdicţional.
• La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând
fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962,
poartă denumirea de Parlamentul european.
• La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri.
• La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană.
• Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional,
cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate
constitutive continuând să rămână separate.
31.10.2015
ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987
• A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele
12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia,
Danemarca şi Grecia.
• AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.
• i se spune "unic", deoarece:
• reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi
completarea celor trei tratate constitutive într-un
singur act juridic şi, în acelaşi timp,
• reuneşte
dispoziţii
privind
unele
reforme
instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi
politici şi
• pune bazele unei cooperări europene în materie de
politică externă.
31.10.2015
EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6
STATE LA 27 DE STATE
• 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda si
Luxemburg;
• 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981 – Grecia;
• 1986 – Spania si Portugalia;
• 1995 – Austria, Suedia, Finlanda;
• 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia
Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta
si Cipru;
• 2007 – Romania si Bulgaria;
• state candidate la aderare – Croatia si Turcia.
31.10.2015
1986 Largirea (CE)
1995
Österreich 1995
Finnland 1995
Schweden 1995
Portugal1986
Spanien 1986
Belgien
Bundesrepublik Deutschland
Dänemark
Frankreich
Griechenland
Großbritannien
Luxemburg
Irland
Italien
31.10.2015
Niederlande
TRATATELE UE
TRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993)
•
– sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE);
1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind
CECO, CEE şi EURATOM.
2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar
Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană;
3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor
interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele
judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind
Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu
privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în
aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să
transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;
31.10.2015
TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)
(2)
4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate
(PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea
constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3
tratate anterioare;
5. Dispoziţii privind politica socială.
31.10.2015
OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE
• Promovarea progresului economic şi social;
• Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional;
• Politică externă şi de apărare comună;
• Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.
31.10.2015
PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE
• UE este fondată pe:
•
principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept,
acestea fiind principii comune tuturor statelor membre.
• UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt
acestea garantate de Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
(CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale
comune statelor membre, ca principii generale ale
dreptului comunitar (art. 6 TUE).
31.10.2015
CONŢINUTUL TUE
• TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă
în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape
posibil de cetăţeni”;
• TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive;
• TITLUL V : consacrat PESC;
• TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI;
• TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede
- limitele competenţei Curţii de justiţie
- raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE
- revizuirea Tratatelor
- aderarea la Uniune
- abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a
executivelor(1965) şi ale AUE
- durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.
31.10.2015
TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:
(1)
•
A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ.
Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare
cetăţean are dreptul:
-
să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe
teritoriul statelor membre;
-
să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene
care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul;
-
de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori
cărui stat membru;
-
de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu
sondarea opiniei publice (ombudsman);
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(2)
• B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ (UEM)
• Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii
economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi
adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi
timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat
membru şi în Comunităţi;
• Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM,
Comunităţile vor avea o singură politică monetară, o
singură monedă.
31.10.2015
PREVEDERI ALE TUE
(3)
• C) UNIUNEA POLITICĂ care cuprinde, în
principal, următoarele aspecte:
• politică externă şi de securitate comună, care
va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei
politici de apărare, procesul Conferinţei asupra
Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE),
• aspectele de natură economică pe care le ridică
securitatea;
• creşterea rolului Parlamentului european;
sporirea competenţelor Comunităţilor;
• politică comună în domeniul juridic şi al
afacerilor interne.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(1)
• La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările
membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul
redactat în iunie 1997.
• Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în
desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în
sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a
Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate
acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni.
• Lărgirea organizatiei înseamnă procesul de extindere geografică
prin adeziunea unor noi ţări membre; O Europă care va avea într-un
viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme
structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din
punct de vedere democratic.
• Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută
pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii
Europene.
31.10.2015
TRATATUL DE LA AMSTERDAM
(2)
• Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie
cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de
respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a
drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un
capitol unic.
•
S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi
o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un
obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.
31.10.2015
INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE
• Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la
Amsterdam, întregul acquis Schengen (format
din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare,
hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost
preluat în cadrul juridic al UE.
• CAAS - AIS este acum o componentă a
dreptului european, dar îşi păstrează caracterul
internaţional.
31.10.2015
TRATATUL DE LA NISA
(2000-2003)
• TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80
pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003.
• Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele
deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE
pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punânduse accentul pe patru domenii centrale (reformă
instituţională):
• se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei,
• se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu,
• un număr mai mare de domenii politice se subordonează
deciziilor majorităţii calificate
• şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări
între statele UE.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va
intra în vigoare din 2009.
• Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate
cele 27 de state membre.
• Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema
noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona.
• Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu
Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de
sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea
mandatelor de eurodeputat.
• În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de
către toţi participanţii un real succes.
31.10.2015
TRATATUL DE LA LISABONA-2007
• Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului
Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi.
•
Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina.
Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor
să suspende temporar luarea unor decizii.
•
Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul
European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape
de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa.
• Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi
moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.
31.10.2015
Cei trei piloni
ai UE
Uniunea Europeană
Baza legală:
TUE, în vigoare din 01.11.1993
în versiunea
Tratatului de la Nisa
Organ: Consiliul European al şefilor de guvern
Pilonul 1
Comunităţile Europene
-Comunitatea Europeană (CE)
Baza legală: TCE
-Comunitatea Europeană pentru
Cărbune şi Oţel (CECO)
-Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice (Euratom)
-Organe:
Parlamentul European,
Comisia, Consiliul,
Curtea Europeană de Justiţie
Legislaţie:
-Directive
-Regulamente
-Decizii
-Recomandări
-Poziţii
(art. 249 TCE)
şi
- încheierea de tratate internaţionale
(printre altele: Tratatul SEE, Acordul
de Asociere cu Turcia, Acordurile
Europa cu statele din grupul SCEE,
Acordul pe sectoare cu Elveţia)
31.10.2015
Pilonul 2
Politica Externă şi de Securitate
Comună
Art. 1, 11-28 TUE
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/ legislaţie:
printre altele
- Acţiuni Comune
- Poziţii Comune
- Hotărâri
(art 12 TUE)
Pilonul 3
Cooperarea în domeniile Justiţie şi
Afaceri Interne
Art. 1, 29-42 TUE
(după Tratatul de la Amsterdam, în
esenţă doar colaborarea poliţienească
şi judiciară în materie penală – CPJ)
-Organe:
Consiliul
Forme de acţiune/
legislaţie:
- Poziţii Comune
- Hotărâri-cadru
- Hotărâri
(art. 34 TUE)
- Elaborarea de convenţii care sunt
recomandate statelor membre, spre
adoptare
ADERAREA ROMANIEI LA U.E.
• 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la
U.E.(Acordul european) este semnat de
Romania cu Comunitatile Europene si statele
membre ale acestora;
• 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de
aderare la Uniunea Europeana;
• 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele
de aderare;
• 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare
a Romaniei la U.E.;
• 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.
31.10.2015
CRITERII DE ADERARE
• Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile
politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de
Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la
Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga).
• Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii
• „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine
democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului,
precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor.
• „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi
capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a
UE.
• „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi
obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de
membru al UE, adică: preluarea normelor juridice
comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ
80.000 de pagini de texte de lege).
31.10.2015
III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
SPAŢIU SCHENGEN
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(1)
• LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA,
LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU
SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE
LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR
LA FRONTIERELE COMUNE.
•
ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL
DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ
FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ
DETALII.
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(2)
• -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele
partenere în Convenţia de Aplicare a
Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAASAIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.
- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la
01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen
(anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la
Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.
- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor
statelor UE (actuale şi viitoare).
31.10.2015
CONSTITUIREA ACORDULUI(3)
• - Statele candidate preiau acquis-ul
odată cu aderarea la UE.
- Cu statele SEE - Islanda şi
Norvegia se vor încheia acorduri de
asociere privind aplicarea legislaţiei
Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L
176 pag. 36 din 10.07.1999).
- Elveţia doreşte să adere la
Schengen.
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1)
• Eliminare controalelor la frontierele interne şi
stabilirea unui set de reguli pentru trecerea
frontierelor externe;
• Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi
aeroporturi;
• Armonizarea regulilor privind acordarea
vizelor;
• Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de
azil;
31.10.2015
MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2)
• Introducerea unor reguli referitoare la
supravegherea şi urmărirea transfrontalieră
pentru forţele de poliţie din statele
Schengen ;
•
Întărirea cooperării judiciare prin
intermediul unui sistem rapid de extrădare
şi implementare a deciziilor judecătoreşti;
- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC
SCHENGEN (SIS)
31.10.2015
STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA
PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN):
1. Austria
2. Belgia
3. Danemarca
4. Finlanda
5. Franta
6. Germania
7. Grecia
8. Islanda
9. Italia
10. Luxemburg
11. Olanda
12. Norvegia
13. Portugalia
14. Spania
15. Suedia
16. Cehia
17. Estonia
18. Ungaria
19. Letonia
20. Lituania
21. Malta
22. Polonia
23. Slovacia
24. Slovenia
Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen
cu drepturi depline,
insa aplica regulile comune in materie de
controlul frontierelor externe.
31.10.2015
EFECTELE CAAS -AIS
• Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS
la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la
frontierele interne.
• În compensaţie- înăsprit controlul la fr. ext.
• SIS
• Viză uniformă
• Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe
care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere.
• Standard unitar de control.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN
CEL COMUNITAR(1)
• Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam)
privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul
legislativ al Uniunii Europene, reglementările
Schengen au devenit parte a dreptului UE.
• Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte
baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi
hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul
Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate
primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite
primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de
regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE)
în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu
întâietate-drept secundar;
• SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale
din cel de-al treilea pilon.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(2)
• Dreptul Schengen nu este nici drept
comunitar primar, nici drept comunitar
secundar şi nu este comparabil nici cu
tratatele de drept internaţional încheiate
de CE.
• Este un drept adoptat „sui generis“.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(3)
• Chiar dacă sunt subordonate primului
pilon, aceste prevederi nu au efectul
juridic al Regulamentelor CE sau
Directivelor CE, respectiv nu primează
asupra legislaţiei naţionale.
• Reglementările Schengen îşi păstrează
caracterul de drept internaţional
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(4)
• Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS
a devenit la rândul său drept UE,dar în
principiu se menţin raporturile de
subordonare (art.134 CAAS).
• În special dreptul de liberă circulaţie a
persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE)
continuă să primeze asupra CAAS.
31.10.2015
INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL
COMUNITAR(5)
• CAAS nu reglementează intrarea şi şederea
cetăţenilor UE.
• Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar
la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin
cetăţenia unui stat UE.
• Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în
mod formal), precum şi membrii de familie ai
acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE,
în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai
unui stat UE.
• Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se
31.10.2015
aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit
dreptul la liberă circulaţie.
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În prezent, din cele 10 state care au aderat la
UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul
SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două
care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul
SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare
în deplinătatea sa;
• ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar
nu va intra în vigoare decât după un timp în
care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii;
• Se va urmări cum funcţionează controlul –
aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri
de extindere;
31.10.2015
OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE
DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN
• În Acordul de aderare este un capitol care
reglementează chiar problematica Schengen;
• De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS,
fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL
FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica
de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică
art. 5 lit. “d”);
• Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate
articolele din AIS.
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1)
• Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat
internaţional.
• În principiu, îşi păstrează efectul de tratat
internaţional, chiar şi după trecerea sa în
cadrul juridic al UE.
• Efectele concrete asupra ordinii de drept
naţionale se determină conform dreptului
constituţional naţional
31.10.2015
VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2)
• tratatele internaţionale conţin numai obligaţii
pentru state, pe care părţile contractante
trebuie să le implementeze la nivel naţional.
• În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi
CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru
cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru
intervenţia autorităţilor.
• Aceste tratate angajează numai organele
legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor
corespunzătoare.
31.10.2015
EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE PREVEDERI ALE ACQUIS-ULUI SCHENGEN:
• Prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
• Prevederi direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne
(Categoria II, etapa post-aderare la UE)
31.10.2015
• Prevederile din prima categorie trebuie aplicate
până la momentul aderării la UE şi nu sunt
supuse procesului de evaluare Schengen
• Prevederile din a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea
controalelor la frontierele interne şi sunt supuse
procesului de evaluare Schengen. În acest
context România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele relevante din
acquis-ul Schengen într-o manieră corectă,
uniformă şi eficientă, fiind supusă apoi unei
decizii unanime a Consiliului UE.
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(1):
• Aderarea la Uniunea Europeană (01 ianuarie 2007)
• Transmiterea de către România a unei Declaraţii de
pregătire (Declaration of readiness), privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen (România trebuie să propună o dată
privind începerea procesului de evaluare).
• Grupul de Lucru Evaluare Schengen (din cadrul
Consiliului European) va decide un calendar referitor
la demararea procesului de evaluare Schengen.
• Consiliul JAI va decide demararea procesului de
evaluare Schengen
31.10.2015
ETAPELE PENTRU ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN SUNT
URMĂTOARELE(2):
• Transmiterea către România a unui chestionar extins
care va conţine întrebări detaliate despre aspectele
relevante pentru implementarea şi aplicarea acquisului Schengen categoria II (aplicabil la data aderării
la Schengen).
• Completarea de către România a chestionarului şi
transmiterea acestuia către Consiliu
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Luarea de către Statele Membre a deciziei de ridicare
a controalelor la frontierele interne (aderarea la
Schengen).
31.10.2015
CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN
• Acest Regulament prevede absenţa
controalelor la frontieră pentru persoanele
care trec frontierele interne dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
• Stabileşte reguli ce stau la baza controlului la
frontieră pentru persoanele care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene.
31.10.2015
FRONTIERELE EXTERNE
• Trecerea frontierelor externe şi condiţii
de intrare
• Controlul frontierelor externe şi
refuzarea intrării
• Personal şi resurse pentru controlul
frontierei şi cooperare între Statele
Membre
• Reguli specifice pentru controalele
trecerii frontierei
31.10.2015
FRONTIERE INTERNE
• Eliminarea controalelor la frontierele
interne
• Reintroducerea temporară a
controalelor la frontierele interne
31.10.2015
PREVEDERI FINALE
•
•
•
•
•
AMENDAMENTE LA ANEXE
COMITETUL
NOTIFICĂRILE
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA
TITLULUI III
• ABROGĂRI
• INTRAREA ÎN VIGOARE
• ANEXE
31.10.2015
• VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
31.10.2015