Transcript Criticismul junimist - Limba si literatura romana

Criticismul
junimist

• Profesor coordonator:
Oana Alina
• Clasa a XI-a A
• Grup Şcolar Sanitar

Realizat de
elevii:
Dicsi Evelyn Maria

Grab Daniel

Neuschli Otto
Adrian

Pop Alina
Junimea
• A fost un curent cultural şi literar, dar şi o asociaţie
culturală înfiinţată la Iaşi în anul 1863.
• Societatea a luat fiinţă la iniţiativa unor tineri reîntorşi de la
studii din strainătate în frunte cu Titu Maiorescu, Petre P.
Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi şi Teodor Rosetti.
• Era atât o asociaţie, cât si o comunitate de interese culturale, dar
şi socio-politice;
• Scopul iniţial a fost acela de a organiza nişte „prelecţiuni
populare” pe teme diferite de interes larg prin care se urmărea
educarea gustului publicului, unificarea limbii române literare şi
interesul pentru literatură.
Casa Pogor
• n. 15 februarie 1840 Craiova –
d. 18 iunie 1917
Bucureşti;
• a fost un academician, avocat,
critic literar, eseist, estetician,
filosof, pedagog, politician şi
scriitor român, prim-ministru al
României între 1912 şi 1914,
ministru de interne, membru
fondator al Academiei Române,
personalitate remarcabilă a
României sfârşitului secolului al
XIX-lea şi începutului secolului
XX. Maiorescu este autorul
celebrei teorii sociologice a
formelor fără fond, baza
Junimismului politic şi "piatra de
fundament" pe care s-au
construit operele lui Mihai
Titu Maiorescu
Selecţiuni din
opera sa literară:
• O cercetare critică asupra
poeziei române;
• Retori, oratori, limbuţi;
• Beţia de cuvinte;
• Jurnal;
• Scrieri de logică;
• Discursuri parlamentare cu
priviri asupra dezvoltării
politice a României sub
domnia lui Carol I.
Petre P. Carp •
n. 28 iunie 1837 Iaşi – d.
Comuna Ţibăneşti, judeţul
Iaşi;
• A fost un politician român,
membru marcant al Partidului
Conservator, unul din
întemeietorii
Junimii;
• A participat activ la
îndepărtarea domnitorului
Alexandru Ioan Cuza de la
conducerea României;
• În timpul Primului Război
Mondial a fost unul dintre
susţinătorii ideii de intrare a
României în război alături de
Puterile Centrale.
Vasile Pogor
●
●
●
●
●
●
n. 20 august 1833 Iaşi- d. 20
martie 1906 Bucium judeţul
Iaşi;
Scriitor si om politic;
A fost unul dintre fondatorii
Junimii;
A participat activ la
îndepărtarea domnitorului
Alexandru Ioan Cuza de la
conducerea României;
A tradus din Horatius, Hugo,
Baudelaire ş.a.
Poeziile sale originale: Pastelul
unei marchize, Melancolie,
Magnitudo Parri, Sfinx egiptean
ş.a. Au un aer de prospeţime si
o nuanţă de umor.
Iacob
Negruzzi
• n. 31 decembrie 1842, Iaşid. 6 ianuarie 1932,
Bucuresti;
• A fost scriitor român, membru
fondator al societăţii
Junimea, condus timp de
peste 28 de ani revista
Convorbiri literare, fiul lui
Costache Negruzzi;



Selecţie lucrări:
Mihai Vereanu, roman,
1873;
Copii de pe natură, portrete
satirice în proză şi versuri,
1874;
Theodor Rosetti
• n. 5 mai 1837, Iaşi sau
Soleşti- d. 17 iulie 1932,
Bucureşti;
• a fost un publicist şi om
politic român, Membru
de onoare al Academiei
Române, jurist, diplomat,
fondator al Societăţii
Junimea;
• Opere selective: Despre
direcţiunea progresului
nostru, Mişcarea socială
la noi, Scepticismul la
noi.
Cele 3 perioade a societăţii
Junimea
–Prima etapă, numită şi „etapa ieşeană”, a avut loc intre anii 1868 –
1874 când s-au elaborat principiile estetice şi sociale. În această
etapă predomină caracterul polemic. Membrii işi exersează simţul
critic si gustul literar pe texte ale unor autori mai vechi pentru
alcatuirea unei antologi pentru şcolari.
• Salonul
„Junimea”
Medalionul
Junimii
•
A doua etapă durează din
1874 până în anul 1885.
Activitatea revistei era la Iaşi,
dar şedintele erau desfăşurate
la Bucureşti.
•
În această perioadă se afirmă
reprezentanţi precum: Mihai
Eminescu, Ion Creangă, Ioan
Slavici, Ion Luca Caragiale,
Vasile Conta.. Este perioadă
de glorie absolută a
revistei.
•
Aici, Maiorescu se impune ca
autentic întemeietor al criticii
noastre literare moderne şi
încurajează îmbogăţirea
vocabularului prin neologisme
de origine romanică.



Ultima perioadă este cea mai lungă (1885- 1944), dar si cea mai
lipsită de omogenitate având 3 „etape”. Transferată la Bucureşti
începe să adopte si probleme istorice si filosofice.Conducerea
revistei este preluata in totalitate de catre Negruzzi pana în 1893, iar
tot la această vreme apare George Coşbuc ce aduce un caracter
universitar.
În anul 1900 procentul de membrii din domeniul ştiintelor naturale
creşte devenind majoritar. Figura literară cea mai importantă a
acestei perioade este Panait Cerna.
După unele controverse cu revistele „Viaţa nouă” si „Viaţa românească”, lipsa de sprijin nou
de talente literare prestigiul se pierde, iar nici o direcţie nu izbuteşte să scoată revista la
lumină..
Casa Pogor
Teoria formelor fără fond
• Procesul de modernizare românească a cunoscut fenomenul
formelor fără fond, care a făcut obiectul unei teorii speciale,
teoria formelor fără fond. Formele fără fond sunt consecinţa
modernizării în spaţiul românesc, specificul nostru nefiind
conturat în totalitate.
• ,,Al doilea adevăr, şi cel mai însemnat, de care trebuie să ne
pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce
nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă
nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom
zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem
o şcoală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să
o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc
statutele, organizarea, membrii onorarii şi neonoraţi ai unei
asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare
să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o compun; mai
bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele
solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru
elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea
ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi” (Titu Maiorescu
despre formă fără fond)
Trăsăturile junimismului
•
•
•
•
•
Înclinaţia spre filosofie;
Spiritul oratoric (carcterizat prin rigurozitate şi
laconism);
Clasicismul;
Ironia ( junimistii aveau convingerea că nu se
poate construi nimic pe o bază nouă fără a
distruge mai întâi, cu ajutorul ironiei,
prejudecăţilor şi ideilor greşite);
Spiritul critic: Membrii au adoptat atitudinea care
nu admitea nimic decât sub rezerva
argumentaţiei temeinice. Aceasta este cea mai
importantă trăsătură. Prin aceasta ortografia
limbii române trebuia să fie fonetică, alfabetul
chiliric trebuie respins, stricarea limbii prin
agramatisme trebuie urmărită, combatută si
ridicularizată ş.a.
Ion Luca Caragiale
• n. 1 februarie 1852, sat
Haimanale, judeţul
Prahova astăzi I. L.
Caragiale, judeţul
Dâmboviţa- d. 9 iunie
1912, Berlin;
• A fost dramaturg, nuvelist,
pamfletar, poet, scriitor,
director de teatru,
comentator politic şi ziarist
român, de origine greacă;
• În „Comediile d-lui I. L.
Caragiale” criticul arată că
arta devine morală prin
propria sa valoare estetică
şi nicidecum prin ideile
morale pe care le conţine.
Mihai Eminescu şi teoria
formelor fără fond
• n. 15 ianuarie 1850,
Botoşani sau Ipoteşti- d. 15
iunie 1889, Bucureşti
• A fost: poet, prozator şi
jurnalist român
• „se poate realiza un
adevărat progres, pe care
nu-l vedem şi nu-l aprobăm
decât în dezvoltarea
treptată şi continuă a
muncii fizice şi intelectuale.
Căci cine zice «progres»
nu-l poate admite decât cu
legile lui naturale, cu
continuitatea lui treptată“
Câteva importanţe ale criticismului junimist
• Junimea şi Convorbiri literare au avut un rol decisiv în
cultura şi literatura română
• spiritul junimist a făcut să triumfe ideea conform
căreia, în evaluarea operei de artă, este imperios
necesar să primeze valoarea estetică, indiferent de
ideea tematică
• Însemnatatea Junimii nu stă însă în noutatea
formulei, ci în solidaritatea intelectuala a unui grup de
individualitaţi şi în omogenitatea atitudinii faţă de
problemele culturale şi sociale ale statului nostru, în
prestigiul talentului, prin care, ieşind în lumea teoriilor
abstracte, junimismul a lucrat ca un reactiv împotriva
liberalismului
• Burse pentru studii în străinătate de care au
beneficiat Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Alexandru D.
Xenopol, Gheorghe Panu, G. Dan Teodorescu.
• Orientarea literaturii spre specificul naţional
• Tipărirea de manuale şcolare, cărţi de ştiinţă şi
literatură şi, mai ales, ediţii ştiinţifice cu note
explicative şi index.
Vă mulţumim pentru atenţie!