Transcript tema 4 formare

INVESTEŞTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013
CALITATE ÎN
MANAGEMENTUL
UNITĂŢII ŞCOLARE
Tema 4:
Instrumente de analiză şi
evaluare a calităţii (RAEI)
Raportul anual de evaluare internă (RAEI)
reprezintă concluzia argumentată, bazată pe date
reale culese în evaluarea internă, prin care Comisia
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC)
evidenţiază impactul activităţilor de îmbunătăţire
asupra nivelului calităţii educaţiei, precum şi ariile de
îmbunătăţire rezultate.
Acesta se prezintă sub forma unui document şi, am putea spune că
reprezintă un bilanţ al activităţilor de îmbunătăţire implementate la nivelul şcolii.
În conformitate cu art. 12, alin b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, RAEI este pe de o parte un
produs rezultat dintr-o atribuţie CEAC („elaborează anual un raport de
evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia respectivă. Raportul
este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare.”), iar pe
de altă parte un document comun de discuţie între actorii implicaţi la nivel
local, cu interes în promovarea unei educaţii de calitate: părinţi, elevi,
comunitate locală, angajatori.
Susţinem aceasta întrucât RAEI trebuie adus la cunoştinţa tuturor
beneficiarilor, cu scopul co-susţinerii aplicării, implementării măsurilor de
îmbunătăţire, dar şi cu rol de informare şi transparentizare a informaţiei.
Din această perspectivă, putem stabili că RAEI are mai multe funcţii:
funcţie diagnostică – cuprinde porţiunea „unde suntem” care reprezintă premisele de
la care se porneşte pentru etapa „unde vrem să fim”;
funcţie proiectivă – defineşte în activităţi de îmbunătăţirea calităţii demersul pe care
şcoala îl va urma în dezvoltarea pe care şi-o propune, punând în mişcare dezvoltarea unităţii
de învăţământ pe o traiectorie anumită, ordonată;
funcţie informativă – reprezintă „oglinda” şcolii, oferind imaginea completă a ceea ce
este şi a ceea ce vrea să fie aceasta în raport cu calitatea serviciilor furnizate;
funcţie operaţională – defineşte în mod clar activităţile ce urmează a fi derulate de către
CEAC la nivelul şcolii, în anul următor;
funcţie reglatoare – transpare din triada: impact activităţi de îmbunătăţire realizate nivel de autoevaluare - activităţi de îmbunătăţire proiectate, conştientizate de şcoală prin
comparaţia „unde suntem?”-„unde vrem să ajungem?” ;
funcţie de motivare – reprezintă motivul cel mai bun în punerea laolaltă a intereselor
actorilor implicaţi în furnizarea serviciilor de calitate, actori care provin din mediul extern şi
din mediul intern al şcolii; interesele comune pot fi transformate în activităţi comune,
susţinute reciproc, în beneficiul elevilor;
funcţie de raportare – prin intermediul lui se raportează atât activitatea CEAC-ului, cât
şi activitatea întregii unităţi de învăţământ în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii.
În acest context, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar (ARACIP) a propus o structură complexă, de tipul:
PARTEA I
PARTEA a II-a
PARTEA a III-a
PARTEA a IV-a
– Informaţii generale
– Descrierea activităţilor de îmbunătăţire a calităţii realizate
– Nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă
– Planul de îmbunătăţire pentru anul şcolar următor
Pentru a veni în sprijinul părinţilor şi al şcolii, ARACIP recomandă o structură
simplă, adresată doar beneficiarilor:
1. Cine suntem?
2. Nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă
3. Unde vrem să ajungem?
Importanţa documentului este majoră atât pentru personalul şcolii, cât
şi pentru beneficiarii serviciilor educaţionale. Am putea afirma că acest fapt
determină necesitatea acordării importanţei fiecărei etape derulate. Un pilon
fundamental care stă la baza construcţiei / reconstrucţiei lui este
autoevaluarea (evaluarea internă). Astfel, validitatea datelor culese, realismul
cu care sunt interpretate, precum şi acurateţea şi rigoarea procesului de
autoevaluare duc la întocmirea unui RAEI care reflectă real viaţa şcolară, în
vederea luării celor mai bune decizii de îmbunătăţire a activităţii şi implicit a
rezultatelor elevilor.
INSTRUCŢIUNI
privind completarea Raportului anual de evaluare internă (RAEI) înaintat la ARACIP
RAEI este structurat în două documente separate:
Primul document, un chestionar în format Excel, cuprinde părţile I şi a-III-a;
Al doilea document, un chestionar în format Word, cuprinde părţile a-II-a şi a-IV-a.
Fiecare unitate şcolară va completa ambele documente pe care le va trimite,
nearhivate, pe adresa de email [email protected], salvate sub acelaşi nume
(unul va avea terminaţia .xls, iar celalalt, terminaţia .doc).
Raportul anual de evaluare internă reprezintă documentul final realizat
în urma derulării autoevaluării/evaluării interne de către Comisia pentru
evaluare şi asigurare a calităţii (CEAC) din unităţile de învăţământ
preuniversitar, de stat şi particulare, în conformitate cu art.12, alin b) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii
educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările ulterioare.
Potrivit art. 33 din actul normativ sus-menţionat, „după obţinerea
autorizaţiei de funcţionare provizorie, furnizorul de educaţie
implementează mecanismul de asigurare internă a calităţii şi întocmeşte
rapoarte de evaluare internă a calităţii educaţiei, pe care le transmite,
anual, la ARACIP; după obţinerea acreditării, rapoartele anuale de
evaluare internă a calităţii se transmit la ARACIP, [..], la cererea agenţiei
sau din propria iniţiativă a furnizorului de educaţie, atunci când solicită o
nouă evaluare externă”.
Prin urmare, elaborarea RAEI şi aducerea la cunoştinţa
beneficiarilor sunt o atribuţie a CEAC, fiind obligatorii în toate unităţile de
învăţământ.
Instrucţiunile de completare a noului model al RAEI pe care
ARACIP îl propune începând cu anul şcolar 2011-2012, pentru perioada
de autoevaluare aferentă anului şcolar 2010-2011.
A. Partea I din RAEI
RAEI, partea I, poartă numele de "Chestionarul de evaluare a unităţii
şcolare pentru anul şcolar 2010-2011" şi se găseşte în fişierul Excel „RAEI
Părţile I şi a-III-a”
Dacă nu sunt alte precizări, informaţiile solicitate se referă la anul şcolar
încheiat: 2010-2011.
Indicaţii de completare:
În locul selecţiei prin bifarea / încercuirea răspunsului, completarea se
realizează prin înscrierea în caseta rezervată a cifrei corespunzătoare variantei
(sau variantelor) de răspuns care vă reprezintă. Pentru cazul în care unele
întrebări nu corespund situaţiei dvs., ocoliţi întrebarea şi treceţi la întrebarea
următoare.
Vă rugăm să citiţi cu atenţie fiecare întrebare înainte de a răspunde. Unele
întrebări permit mai multe răspunsuri, acest lucru fiind precizat în fiecare caz în
parte, imediat după întrebare.
Chestionarul cuprinde şi date (indicatori) de control (sume, procente, niveluri
medii etc.) care va dau posibilitatea să verificaţi corectitudinea / validitatea
informaţiei introduse şi să corectaţi eventualele date eronate.
Partea a-II-a din RAEI
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII
REALIZATE
Se vor enumera activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii realizate
în anul şcolar trecut.
Se vor evidenţia rezultatele şi efectele acestor activităţi în privinţa
creşterii calităţii educaţiei oferite de către unitatea şcolară – în special asupra
indicatorilor de calitate din standardele naţionale.
Începând cu cel de-al doilea raport anual, se vor face referiri explicite la
planurile şi activităţile de îmbunătăţire a calităţii propuse în raportul / rapoartele
anterioare şi realizate în cursul anului şcolar precedent.
La „Tipul de activitate”, se trece numai numărul (sau numerele)
corespunzătoare aferente tipologiei de activităţi de mai jos (la fiecare din cele 5
tipuri, sunt prezentate exemple de activităţi şi privind posibilele rezultate
aşteptate):
1. Intervenţii / activităţi la nivel de curriculum şi metodologie didactică:
Exemple: dezvoltarea unor noi discipline opţionale, schimbarea ofertei de
curriculum la decizia şcolii (C.D.Ş.) în funcţie de noile condiţii, schimbarea
manualelor utilizate, introducerea unor noi auxiliare curriculare, introducerea
unor noi metode şi tehnici didactice, elaborarea de instrumente de evaluare a
performanţelor şcolare etc.;
Rezultate (pentru exemplele propuse): noi programe de C.D.Ş.; noi criterii
pentru elaborarea ofertei educaţionale; ofertă educaţională modificată pe baza
noilor criterii; lista manualelor noi utilizate; auxiliare curriculare noi, noi metode
şi tehnici utilizate în predare, noi instrumente de evaluare etc.
2. Intervenţii / activităţi la nivel extracurricular:
Exemple: înfiinţarea unui “after school”, introducerea unor cercuri / cluburi
pentru elevi şi părinţi, introducerea de noi activităţi extracurriculare etc.;
Rezultate (pentru exemplele propuse): opţiunea unui număr mare de elevi
pentru activitatea de “after-school” ; creşterea numărului de elevi şi / sau părinţi
care frecventează activităţile extracurriculare / cercurile / cluburile etc.
3. Intervenţii / activităţi privind baza materială şi dotarea:
Exemple: achiziţia de echipamente, construirea unei săli de sport /
amenajarea unui teren de sport, dotarea unui laborator, conectarea la
Internet, abonarea la biblioteci virtuale etc.;
Rezultate (pentru exemplele propuse): echipamente instalate şi folosite de
elevi şi cadre didactice, ore de sport sau alte activităţi, inclusiv
extracurriculare, realizate în noua sală de sport / pe noul teren / în noul
laborator, utilizarea Internetului în predare etc.
4. Intervenţii / activităţi privind resursa umană:
Exemple: angajarea de cadre didactice calificate şi stabilizarea pe post a
cadrelor didactice valoroase; participarea cadrelor didactice la programe de
formare profesională etc.;
Rezultate (pentru exemplele propuse): creşterea numărului de ore predate
de cadre didactice calificate, creşterea proporţiei orelor predate de cadre
didactice cu continuitate, creşterea numărului de programe şi de ore de
pregătire profesională raportat la numărul de cadre didactice etc.
5. Intervenţii / activităţi de proiect:
Exemple: participarea la competiţiile de proiecte cu finanţare nerambursabilă,
propunerea unor proiecte comune cu alte instituţii din comunitate (administraţia
locală, biserica, poliţia, autoritatea de sănătate publică etc.;
Rezultate (pentru exemplele propuse): atragerea de fonduri extrabugetare pentru
finanţarea activităţii curente, introducerea de “know-how” (C.D.Ş., metodologie,
auxiliare curriculare etc.), prezenţa reprezentanţilor comunităţii la activităţile din
şcoală şi sprijinul acordat de către aceştia etc.
6. Intervenţii / activităţi la nivelul managementului unităţii şcolare:
Exemple: modificarea / optimizarea proiectului de dezvoltare instituţională (PDI) /
planului operaţional (PO); îmbunătăţirea sistemului de colectare a datelor,
îmbunătăţirea orarului şcolii şi al laboratoarelor şi cabinetelor, îmbunătăţirea
sistemului de evaluare a personalului didactic etc.;
Rezultate (pentru exemplele propuse): PDI / PO nou / îmbunătăţit; bază de date
îmbogăţită; creşterea numărului de ore desfăşurate în cabinete şi laboratoare;
corelarea evaluării personalului cu progresul elevilor etc.
NOTĂ: se poate observa că o activitate poate fi încadrată în mai multe categorii. De
exemplu, participarea la un proiect poate aduce noi echipamente, un nou opţional,
profesori perfecţionaţi etc. În acest caz, se trec toate numerele corespunzătoare.
Partea a-III-a din RAEI
RAEI, partea a-III-a, poartă numele de "(B) INDICATORI DE
PERFORMANŢĂ (RAEI Partea a-III-a) - Nivelul de realizare a
indicatorilor de performanţă, conform standardelor de acreditare şi
de evaluare periodică (H.G. nr. 21/18.01.2007) şi standardelor de
referinţă – (H.G. nr. 1534/2008)", şi se găseşte în fişierul Excel „RAEI
Părţile I şi a-III-a”
NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ,
CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE ŞI DE EVALUARE
PERIODICĂ (H.G. nr. 21/2007) şi STANDARDELOR DE REFERINŢĂ –
(H.G. nr. 1534/2008)
1. Ce înseamnă „standard”, „standard de referinţă”, „indicator de
performanţă” ?
Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de
reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei
activităţi în educaţie. Acestea sunt exprimate prin Standardele de acreditare
şi de evaluare periodică.
Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc
un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare
de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau
mondial.
Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a
gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de
educaţie prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referinţă.
2. Unde se găsesc indicatorii şi descriptorii pentru judecarea
nivelului de realizare ?
În anexa a-II-a H.G. nr. 21/2007 pentru aprobarea Standardelor de
autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ
preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare
periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
În documentul Standarde de referinţă şi indicatori de performanţă
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar,
aprobat prin HG.nr. 1534/2008.
Precizăm că indicatorii de performanţă sunt aceiaşi atât în
Standardele de acreditare şi de evaluare periodică, cât şi în Standardele de
referinţă (de calitate). Fiecare indicator de performanţă are unul sau mai mulţi
descriptori (cerinţe), diferenţiaţi în funcţie de categoria de standard.
3. Cum judecăm nivelul de realizare al fiecărui indicator?
Nivelurile de realizare sunt: Nesatisfăcător, Satisfăcător, Bine, Foarte Bine,
Excelent, stabilite după cum urmează, pentru fiecare din cei 43 de indicatori
în parte:
Nesatisfăcător, dacă unul sau mai mulţi descriptori din standardele de
acreditare şi evaluare periodică nu sunt îndepliniţi;
Satisfăcător, dacă toţi aceşti descriptori sunt îndepliniţi;
Bine, dacă, pe lângă toţi descriptorii obligatorii,din standardele de
acreditare, se îndeplineşte cel puţin o cerinţă din standardele de referinţă);
Foarte bine, dacă, pe lângă descriptorii obligatorii, se îndeplinesc TOATE
cerinţele din Standardele de referinţă;
Excelent, dacă unitatea de învăţământ a depăşit nivelul de realizare a
cerinţelor din standardele de referinţă, demonstrându-şi capacitatea creatoare şi
inovativă.
Se va preciza în dreptul indicatorului (vezi indicaţiile de mai sus), nivelul
de îndeplinire, aşa cum rezultă din activităţile de evaluare internă, după cum
urmează:
1 – pentru nivelul „nesatisfăcător”
2 – pentru nivelul „satisfăcător”
3 – pentru nivelul „bine”
4 – pentru nivelul „foarte bine”
5 – pentru nivelul „excelent”
Important !
Dacă unitatea şcolară a fost subiectul unei vizite de evaluare externă,
va fi inserat, pe lângă tabelul aferent evaluării interne, şi tabelul rezultat din
vizita de evaluare externă;
Raportul finalizat este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin
afişare sau publicare conform art. 12 alin b) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu
completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.
D. Partea a IV-a din RAEI
RAEI, partea a-IV-a, se află în fişierul Word „RAEI Părţile a-II-a şi a-IV-a”
PLANUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII EDUCAŢIEI OFERITE
PENTRU ANUL ŞCOLAR URMĂTOR.
Se vor enumera activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii care
sunt preconizate în anul şcolar următor.
Se vor evidenţia efectele scontate (în privinţa creşterii calităţii educaţiei
oferite de către unitatea şcolară) – în special asupra indicatorilor de calitate
din standardele naţionale.
La „Tipul de activitate”, se trece numai numărul (sau numerele)
corespunzătoare tipologiei de activităţi descrisă în partea a II-a.
ATENŢIE!
Pentru completarea părţii a- III-a din RAEI, trebuie:
Să se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile şi criteriile din lege (vezi art.10
din O.U.G. nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu
completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare);
Să se fi verificat îndeplinirea cerinţelor, adică a descriptorilor şi, implicit a
indicatorilor de la fiecare criteriu.
După realizarea raportului :
Se va propune planul de îmbunătăţire (partea a IV-a din RAEI) ;
Raportul finalizat este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau
publicare conform art. 12 alin b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări
prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.
Prin urmare, autoevaluarea trebuie să fie realistă şi obiectivă, cu scopul de a
asigura dezvoltarea, creşterea şi nu de a sancţiona, asigurându-se astfel
autoreglarea, optimizarea şi revizuirea funcţionării şi dezvoltării instituţiei.
- Raportul anual de evaluare internă (RAEI) reprezintă concluzia
argumentată, bazată pe date reale culese în evaluarea internă,
prin care Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității (CEAC),
evidențiază impactul activităților de îmbunătățire asupra nivelului
calității educației, precum și ariile de îmbunătățire;
- Are scopul de a urmări raportul dintre rezultatele obținute și
rezultatele așteptate, și este realizat prin participarea tuturor
actorilor implicați.
Exerciţiu:
Analizaţi Raportul Anual de Evaluare Internă pe care l-aţi primit şi identificaţi
aspecte care pot deveni ţinte pentru îmbunătăţire.
Care credeţi că sunt funcţiile RAEI în urma analizei efectuate?
Concluziile dumneavoastră vor fi scrise pe o foaie de flip-chart .
Debriefing:
- Raportul anual de evaluare internă (RAEI) reprezintă concluzia argumentată,
bazată pe date reale culese în evaluarea internă, prin care Comisia pentru
evaluarea și asigurarea calității (CEAC), evidențiază impactul activităților de
îmbunătățire asupra nivelului calității educației, precum și ariile de îmbunătățire;
- Are scopul de a urmări raportul dintre rezultatele obținute și rezultatele
așteptate, și este realizat prin participarea tuturor actorilor implicați;
- RAEI trebuie să fie adus la cunoștința tuturor beneficiarilor prin afișare sau
publicare.
Raportul anual de evaluare internă (RAEI) reprezintă concluzia
argumentată, bazată pe date reale culese în evaluarea internă, prin care
Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității (CEAC), evidențiază
impactul activităților de îmbunătățire asupra nivelului calității educației,
precum și ariile de îmbunătățire; are scopul de a urmări raportul dintre
rezultatele obținute și rezultatele așteptate și este realizat prin participarea
tuturor actorilor implicați.
Exerciţiu:
Analizați Raportul Anual de Evaluare Internă pe care l-ați primit și identificați
aspecte care pot deveni ținte pentru îmbunătățire.
Care credeți că sunt măsurile de îmbunătățire necesare – precizați activitățile,
obiectivele și indicatorii de realizare.
Concluziile dumneavoastră vor fi scrise pe o foaie de flip-chart.
Debriefing:
- Raportul anual de evaluare internă (RAEI) reprezintă concluzia
argumentată, bazată pe date reale culese în evaluarea internă, prin care
Comisia pentru evaluarea și asigurarea calităţii (CEAC), evidenţiază
impactul activităţilor de îmbunătăţire asupra nivelului calităţii educaţiei,
precum şi ariile de îmbunătăţire
- Are scopul de a urmări raportul dintre rezultatele obţinute şi rezultatele
așteptate, şi este realizat prin participarea tuturor actorilor implicaţi.
- RAEI trebuie să fie adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor prin afişare sau
publicare.
Planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei oferite pentru anul şcolar următor:
- enumeră activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii care sunt preconizate
în anul şcolar următor, care au impact asupra experienței de învățare a elevilor,
au semnificație pentru realizările acestora, consolidează punctele tari și
remediază prompt punctele slabe.
- evidenţiază efectele scontate în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de
către unitatea şcolară.
Exerciţiu
Elaboraţi în echipă Planul de îmbunătățire pentru Raportul Anual de Evaluare
Internă pe care l-ați primit.
Precizaţi situaţia dezirabilă a aspectelor identificate, după aplicarea planului
de îmbunătăţire, exprimată prin rezultate aşteptate evaluabile, corelate cu
obiectivele şi indicatorii.
Debriefing:
Planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei oferite pentru anul şcolar următor:
- enumeră activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii care sunt preconizate în
anul şcolar următor, care au impact asupra experienței de învățare a elevilor, au
semnificație pentru realizările acestora, consolidează punctele tari și remediază
prompt punctele slabe.
- evidenţiază efectele scontate în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de
către unitatea şcolară.
“Înţelepciunea de a-ţi admite punctele slabe şi a le corecta
prin învăţare continuă înseamnă leadership.”
A. James
În concluzie, nu există perfecţiune,
dar există perfecţionare!
Fii un manager de calitate!