Transcript tema 3 formare
INVESTEŞTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinan ţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013
CALITATE ÎN MANAGEMENTUL UNITĂŢII ŞCOLARE
Tema 3: „Cercul calităţii” – îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei
La nivelul unităţii şcolare, structura care organizează şi coordonează activităţile de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii este Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC). CEAC joacă un rol foarte important în asigurarea internă a calităţii, motiv pentru care îi este dedicat un capitol întreg din Legea nr.
87/2006, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, privind asigurarea regulament de calităţii educaţiei. Conform acestui act normativ, pe baza unui funcţionare şi a unei strategii (ambele aprobate de către Consiliul de Administraţie),
CEAC îndeplineşte următoarele funcţii esenţiale:
•Coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute la art. 10; •Elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare; •Formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.
În primul rând, trebuie subliniat, încă o dată, faptul că prin orice acţiune a ei, CEAC trebuie să contribuie, în mod direct şi explicit, la parcurgerea „cercului calităţii”: planificare – realizare – verificare – revizuire / acţiune corectivă:
Planificarea („PLAN”)
Activitatea CEAC are ca punct de plecare Strategia de asigurare internă a calităţii şi va lua în considerare ţintele strategice cuprinse în documentul respectiv.
Strategia de evaluare internă a calităţii se va fundamenta, la rândul ei (şi va avea acelaşi orizont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituţională.
Dacă ţintele strategice din PDI sunt formulate în termeni de creştere a calităţii, în mod firesc, ele vor deveni Aceasta din şi ţinte ale strategiei de asigurare internă a calităţii.
urmă, va putea fi completată cu planuri operaţionale – anuale, semestriale lunare, Cele în funcţie de opţiunea unităţii şcolare.
două documente programatice (strategia şi planul operaţional) vor fi elaborate conform formatelor recomandate şi vor orienta demersul CEAC astfel încât acesta să răspundă întrebărilor fundamentale (la care răspunde orice demers de proiectare): De ce? Ce? Cum? Unde?
Când? Cu ce rezultate?
Având în vedere că şcoala lucrează într-un sistem de calitate, pe lângă întrebările „clasice” adresate proceselor de dezvoltare instituţională, rezultatele obţinute vor trebui să răspundă şi la întrebările: •Cât de buni suntem?
•De unde ştim cât de buni suntem?
•Ce vom face în continuare pentru a deveni şi mai buni?
Obiectivele din documentele proiective nu apar prin „revelaţie”, ele trebuie să fie consecinţa unor studii şi a aplicării unor instrumente. Astfel, finalităţile stabilite în PDI vor deriva din punctele slabe rămase după ciclul de autoevaluare anterior sau vor fi stabilite în urma aplicării unor metode şi instrumente specifice de investigare (chestionare, interviuri etc.), pentru a identifica punctele (presupuse) slabe.
Chiar dacă CEAC poate şti ce zone de îmbunătăţire are şcoala, punctul de plecare în demersul de îmbunătăţire trebuie să fie dat de interpretarea unor date rezultate din aplicarea unor instrumente de „nu merge”.
investigaţie, nu doar impresia că este ceva care
nu Încă din etapa planificării/proiectării, CEAC se va raporta la sistem. CEAC funcţionează izolat faţă de celelalte componente ale sistemului de management al unităţii şcolare. CEAC trebuie să pună în legătură toate celelalte piese din configuraţia sistemului, la nivel de instituţie. Mai mult decât atât, CEAC are rolul de a angaja structurile instituţionale şi personalul şcolii în îmbunătăţirea calităţii educaţiei. În definitiv, nici elevul, nici profesorul, nici comisiile metodice nu fac altceva decât până acum, decât că eforturile lor sunt coordonate, de vederea către CEAC, în direcţia atingerii unor ţinte comune stabilite în îmbunătăţirii continue a calităţii.
Acţiunea (“Do”)
Documentele proiective decurg, în mod firesc, unele din altele, aşa cum este figurat în schema de mai jos.
După cum se poate observa, strategia de evaluare internă a calităţii îşi are originea de în PDI, care fundamentează, desigur, şi PO. De asemenea, planul îmbunătăţire a calităţii este parte a PO, dar se fundamentează şi pe strategia de evaluare internă a calităţii.
Situaţia ideală este, în opinia noastră, cea în care documentele proiective fundamentale sunt integrate, strategia de evaluare internă a calităţii fiind parte integrantă a PDI şi, respectiv, planul de îmbunătăţire a calităţii, parte integrantă a PO:
CEAC coordonează activităţile de îmbunătăţire a calităţii, dar aceasta nu înseamnă că le şi realizează efectiv. Pentru fiecare activitate derulată, dovezile referitoare la îndeplinirea/ neîndeplinirea cerinţelor, aşa cum sunt ele definite prin standarde Dovezile respective fundamentează, la rândul lor, raportul anual de evaluare internă a calităţii (RAEI) care, conform legii, trebuie realizat în fiecare an şi făcut public de şi standarde de referinţă, sunt centralizate la nivelul CEAC.
către fiecare unitate şcolară.
Recomandăm ca, printre primele activităţi desfăşurate de către CEAC, să fie şi realizarea unei baze de date proprii care managementului să cuprindă informaţiile necesare calităţii de la nivelul şcolii, conform prevederilor legale. Cu aceste premise, CEAC poate coordona efectuarea unei prime evaluări interne prin aplicarea standardelor corespunzătoare, pentru identificarea stării reale a organizaţiei şcolare faţă de cerinţele sistemului de învăţământ, aşa cum sunt ele formulate în standarde şi standarde de referinţă.
Evaluarea internă / autoevaluarea pe baza sistemului standardelor naţionale va furniza o primă serie de date primare, a căror analiză va releva puncte tari educaţie.
şi zone de îmbunătăţire din funcţionarea organizaţiei furnizoare de Instrumentele utilizate în investigarea / diagnoza stării de fapt de la nivelul unităţii şcolare sunt extrem de variate. Prezentăm în continuare o descriere sumară a unor astfel de instrumente, împreună cu activităţile necesare aplicării lor, dar subliniem, încă o dată, faptul că selecţia, dezvoltarea şi aplicarea instrumentelor de cercetare se realizează în funcţie de condiţiile concrete în care funcţionează fiecare unitate şcolară.
Pentru realizarea interviului individual: •se decid aspectele / datele care vor fi abordate / colectate prin interviu; •se elaborează instrumentul, ghidul de interviu sau planul de discuţie (în funcţie de gradul de structurare a interviului); •se pregăteşte interviul (cine? de ce? ce? unde? când?), iar persoanele selectate trebuie anunţate (agenda interviurilor fiind stabilită de comun acord); •se realizează efectiv interviul – care nu trebuie să dureze mai mult de 45 minute – o oră); dacă există posibilitatea şi participanţii sunt de acord, interviul se poate înregistra (audio-video şi / sau în scris); •se sintetizează răspunsurile persoanelor intervievate şi se elaborează raportul interviului (care poate cuprinde: lista persoanelor intervievate, lista problemelor identificate, lista recomandărilor formulate de către / pentru cei intervievaţi, în funcţie de obiectivele interviului).
Pentru conducerea interviurilor de grup („
focus groups”):
•se definesc aspectele abordate prin interviul de grup; •se definesc criteriile de selecţie a participanţilor (6-10 persoane) şi se selectează participanţii; •se elaborează instrumentul, ghidul de interviu (de regulă cu 4-6 întrebări); •se pregăteşte interviul de grup; •se realizează interviul propriu-zis – care trebuie să dureze mai mult de 1,5 –2 ore; dacă există posibilitatea şi participanţii sunt de acord, interviul se poate înregistra (audio-video şi/sau în scris); •se elaborează, după analiza răspunsurilor, un raport asupra discuţiilor (în care vor fi selectate cele mai importante puncte).
Pentru realizarea observării: •se definesc aspectele observate (în clasă, la lecţie, în şcoală, în activitatea managerială etc.); •se elaborează instrumentul, ghidul de observare; •se realizează observarea propriu-zisă; •se elaborează sinteza şi raportul de observare.
Pentru analiza documentelor existente: •se definesc aspectele analizate şi documentele sursă; •se elaborează instrumentul, ghidul de analiză a documentelor; •se realizează analiza propriu-zisă a documentelor; •se elaborează sinteza şi raportul de analiză a documentelor.
Selecția, dezvoltarea și aplicarea instrumentelor de cercetare se realizează în funcție de condițiile concrete în care funcționează fiecare unitate școlară.
Exerci ţiu: Observarea, interviul individual şi interviul de grup ca instrumente de investigare / diagnoză
“Analizați condițiile realizării și aplicării instrumentului utilizat în investigarea stării de fapt (OBSERVAREA / INTERVIUL INDIVIDUAL / INTERVIUL DE GRUP) cu ajutorul fișelor primite; elaborați ghidul necesar (ghidul de observare / de interviu) și aplicați-l în jocul de rol.
Cele 2 grupe care prezintă interviul individual și cel de grup vor realiza un “joc de rol” (persoana intervievată / persoanele intervievate fac parte din grupul opus).
Fiecare interviu va avea câte 5 intrebări.
Fiecare grupa va redacta un scurt raport ( raportul de observare/de interviu)”
Pentru analiza datelor primare sau secundare interviuri, strânse (prin chestionare, măsurători, testări şi prin orice alte instrumente care oferă date primare): •se decid datele / seriile care vor fi analizate şi instrumentele statistice utilizate; •se aplică instrumentele statistice şi se interpretează rezultatele obţinute.
Pe lângă realizarea concretă a activităţilor planificate, în această fază se realizează şi elaborarea, aplicarea şi urmărirea modului de aplicare a procedurilor.
Verificarea („CHECK”)
Faza de (dar „verificare” trebuie să îndeplinească funcţiile cunoscute ale evaluării înţeleasă ca parte a autoevaluării): •îmbunătăţirea activităţii curente – autoevaluarea trebuie să fie oportună, să împiedice apariţia disfuncţiilor majore şi, în acelaşi timp, să arate foarte clar ce a mers şi ce nu în activităţile trecute; •asigurarea
feed-back-ului pentru grupurile semnificative de interes – rezultatele acţiunilor trebuie cunoscute de către elevi, părinţi, cadre didactice, manageri, comunitate în ansamblul ei, pentru ca toate aceste grupuri de interes să poată judeca scontat dacă “investiţia” făcută (nu numai cea financiară) a dus sau nu la impactul şi dacă merită continuată sau nu;
•revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii şcolare pentru ca acestea să servească mai bine misiunii asumate.
Această autoevaluare trebuie să fie suficient de fină pentru a oferi date solide, de numai de suprafaţă, realizate din conformism sau prin imitaţie sau dacă, dimpotrivă, schimbările sunt profunde, afectând cu adevărat şi durabil cultura organizaţională şi întreaga activitate din şcoală.
Aceste încredere privind amploarea schimbărilor realizate: dacă acestea sunt două aspecte pot fi percepute ca fiind contradictorii: pe de o parte, este necesar un sistem de evaluare construit suficient de asigura “formal” pentru a se atât de necesara obiectivitate şi, pe de altă parte, acest sistem de evaluare trebuie “subiectivizat”, interiorizat, perceput ca benefic (nu ca o “muncă în plus”) şi util pentru toate părţile implicate, pentru a nu se declanşa reacţii de conformism sau de tipul “dublei gândiri”.
Este evident faptul că, din această cauză, evaluarea externă nu este suficientă. Ea trebuie completată şi (uneori) chiar înlocuită cu autoevaluarea, care devine principala componentă metodologică a evaluării calităţii.
Pornind de la cele de mai sus, credem că s-a conturat deja răspunsul nostru la întrebarea “De ce autoevaluare ca modalitate esenţială de judecare a calităţii?”. Dezvoltarea unor instrumente de autoevaluare, realizate în comun şi asumate la nivel cultural asigurare a şi nu numai formal, constituie o cale esenţială de calităţii. Insistăm asupra faptului că acest proces de autoevaluare trebuie să fie util întregii şcoli, ca un pas iniţial, nicidecum final.
Evaluăm pentru a dezvolta, pentru a creşte, pentru a învăţa şi nu pentru a sancţiona, pentru a lăuda, pentru a spune “nu se poate” sau pentru a ne linişti că lucrurile merg bine în şcoala noastră.
De aceea, ni se pare aproape inutil să menţionăm faptul că “dubla gândire” nu şi are locul aici:
evaluăm pentru noi
, ca şcoală şi nu pentru a satisface pretenţiile cuiva din afară. Este, de asemenea, de la sine înţeles că un instrument de evaluare trebuie pilotat (pentru a fi adaptat nevoilor fiecărei unităţi şcolare) înainte de a fi utilizat efectiv.
şi intereselor
Subliniem, aici, încă o dată, necesitatea ca întreg procesul de autoevaluare semnificative la nivelul şcolii. Aplicarea instrumentelor de autoevaluare va trebui să asigure implicarea acestor grupuri pe parcursul întregului demers.
În toate fazele acestui proces,
rolul directorului – ca lider educaţional este
să fie perceput ca util şi benefic de către toate grupurile de interes
esenţial: el va fi cel care va stabili sistemele de consultare şi de
participare la proces pentru grupurile şi persoanele semnificativ, el va fi motorul acestui proces.
Rezultatul principal al acestei Evaluare activităţi îl reprezintă Raportul Anual de Internă a Calităţii (RAEI), care se face public.
Acţiunea corectivă („ACT”)
În funcţie de concluziile obţinute prin evaluarea rezultatelor demersului finalizat, se vor planifica activităţi şi se vor aplica măsuri care să asigure implementarea cu succes a devin acţiunilor propuse de către CEAC. Toate aceste măsuri „plan de îmbunătăţire a calităţii”, care poate fi inclus în RAEI sau prezentat ca document separat, perioada şi care va cuprinde activităţile de îmbunătăţire a calităţii pentru următoare (an şcolar sau semestru).
Ca orice plan operaţional, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde obiective, resurse, termene, responsabilităţi şi indicatori de realizare. Activităţile preconizate vor fi corelate şi vor urmări, cu precădere, îmbunătăţirea calităţii predării şi creşterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor.
atât cu PDI cât şi cu strategia de îmbunătăţire a calităţii În mod obligatoriu, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde activităţi referitoare la acei descriptori şi indicatori care nu sunt îndepliniţi la nivel de „funcţionare” (deci în domeniile în care nu sunt îndeplinite standardele de acreditare).
EXERCIŢIU
1.1. Analiza ţi studiul de caz propus în fişa de lucru şi identificaţi problemele cu care se confruntă unitatea şcolară descrisă; 1.2.
Precizați care sunt punctele slabe care ar necesita o schimbare în vedere îmbunătăţirii calităţii; 1.3.
“Localizaţi” aceste aspecte în domeniul-criteriul-subdomeniul de asigurare a calității folosind HG 1534/2008;
1.4. Parcurge ţi etapele din “Cercul calității” pentru a îmbunătății situația prezentată.
Pentru fiecare etapă din Cercul calităţii: PLANIFICARE = veți identifica punctele slabe prin raportare la țintele strategice din Strategia de asigurare internă a calității, veți stabili ce se dorește în perspectivă, veți identifica apoi care sunt cele mai importante rezultate ce urmează a fi obținute, veți stabili prioritățile și veți elabora un(mini)-plan de îmbunătățire.
AC’IUNE (DO) = veți exemplifica acțiuni prin care pot fi aplicate acțiunile specificate în planul de îmbunătățire. CHECK (VERIFICARE) = veți exemplifica acțiuni de verificare a rezultatelor ACT(AC ŢIUNE CORECTIVĂ) = veți propune măsuri care se impun pentru îmbunătățirea calității aspectului ales.
STUDIU DE CAZ
Prezentarea cazului : “Un grup şcolar cu multe clase profil tehnic, specializări în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor de maşini, care funcţionează în municipiu reşedinţă de judeţ. Şcoala are un corp profesoral numeros, în care cele mai multe cadre didactice sunt calificate, dar suplinitoare / plata cu ora (ingineri, maiştri). Numărul elevilor este în descreştere, deoarece specializările oferite de şcoală nu mai sunt solicitate datorită închiderii mai multor întreprinderi de profil din oraş şi judeţ. S-au înfiinţat, în schimb, mai multe firme de confecţii şi croitorie, care caută forţă de muncă specializată (confecţioneri, croitori etc.). Şcoala poate primi prin donaţie mai multe maşini de cusut.
”
VARIANTA DE REZOLVARE Domeniul de asigurare a calităţii = Eficacitate educaţională Criteriul de asigurare a calităţii = Conţinutul programelor de studiu Subdomeniul = Oferta educaţională Puncte slabe: oferta educaţională nu mai este în acord cu cerinţele de pe piaţa educaţională PLAN
Managementul calităţii la nivelul unităţii şcolare nu presupune, întotdeauna, activităţi noi, ci, de cele mai multe ori, sistematizarea progresului în asigurarea calităţii, sprijinirea celor implicaţi şi stimularea îmbunătăţirii calităţii, prin autoevaluare şi utilizarea tuturor resurselor disponibile.
Cu cât concretizăm sistemele de calitate – de la nivel naţional şi regional spre nivelul local şi al unităţii şcolare – cu atât este mai necesară adaptarea şi contextualizarea elementelor (planuri, proceduri, instrumente etc.).
Ca atare, membrii CEAC vor trebui să deţină competenţe în acest sens iar mentalitatea şi atitudinile corespunzătoare devin mai importante decât utilizarea unor instrumente şi proceduri „prefabricate”.
Îmbunătățirea calității educației presupune proiectare, analiză, evaluare și acțiune corectivă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și aplicarea celor mai relevante standarde de referință.
Exerciţiu: Îmbunătățirea continuă a calității
Alegeți un domeniu și o temă și construiți demersul de îmbunătățire a calității, respectând etapele menționate în “Cercul calității. Folosiți în construirea demersului îndrumările specificate în fișa de lucru.
Exerciţiu: DOMENIUL: CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ Baza materială: Spaţiul şcolar Ţinta propusă: Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare: Asigurarea spaţiului adecvat cazării în bune condiţii a elevilor navetişti.
Analiza mediului: O unitate şcolară de prestigiu la nivelul oraşului, care se bucură de o apreciere pozitivă din partea comunităţii. Pentru a beneficia de aprecierea pozitivă a elevilor şi a părinţilor, ne propunem să adaptăm spaţiul şcolar la cerinţele elevilor navetişti care învaţă în schimbul II. Ţinând seama că elevii claselor a IX au o schemă orară foarte încărcată, fapt pentru care ei termină orele de curs, în unele zile, după orele 20, dorim să venim în sprijinul lor prin: - amenajarea a trei camere, în internatul şcolii; - dotarea cu mobilier adecvat a camerelor amenajate.
„Adevărata inovaţie şi progresul real le tragem din sânul nostru, reformând şi îmbunătăţind instituţiile trecutului cu ideile şi preocupările timpului de faţă.” (M. Kogălniceanu)
Exerciţiu: CIORCHINELE ACŢIUNILOR CERCULUI CALITĂŢII
Care ar fi cele mai importante 5 acţiuni de realizat pentru închiderea cercului calităţii (Planificare-Realizare Evaluare-Revizuire), şi notaţi-le pe o foaie A4.
Se va preciza că fiecare dintre etapele cercului vor fi acoperite cu cel una dintre acţiuni.
puţin