Transcript 1 SEVESO generalitati

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR
CU RISC DE ACCIDENTE
MAJORE
Directivele SEVESO –
transpunere în legislaţia României
(H.G. nr. 804/2007)
ACTE NORMATIVE
emise la nivelul Uniunii Europene
• Directiva Consiliului nr. 82/501/CEE privind hazardele de
accidente majore la anumite activităţi industriale Seveso I
(O.J. No L 230 din 05.08.1982).
• Directiva nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore
produse de substanţe periculoase Seveso II
(O.J. No L 10 din 14.01.1997
• Decizia Comisiei 98/433/CE privind stabilirea unor criterii
armonizate pentru acordarea de exceptări în conformitate cu
articolul 9 din Directiva 96/82/ CE
(OJ No L 192/1998)
• Directiva nr. 105/2003/EC de amendare a Directivei nr.
96/82/EC Seveso III
(O.J. din 31.12.2003)
Transpunerea prevederilor
Directivelor SEVESO în legislaţia României
• Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia
privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale
adoptată la Helsinki la 17 martie 1992
• Hotărârea Guvernului României nr. 804/2007, privind
controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanţe periculoase, împreună cu legislaţia
subsecventă emisă în baza acestei hotărâri.
H.G.R. nr. 804/2007 reglementează măsuri privind prevenirea
accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase, precum şi limitarea consecinţelor acestora
asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, pentru asigurarea unui
nivel înalt de protecţie, într-un mod coerent şi eficient
AUTORITĂŢI PUBLICE
investite în aplicarea H.G.R. nr. 804/2007
la nivel judeţean:
a. Agenţiile
judeţene
pentru
protecţia
mediului, prin secretariatul de risc - SRAPM;
b. Comisariatele judeţene din cadrul Gărzii
Naţionale de Mediu - CJGNM;
c. Inspectoratele judeţene pentru situaţii de
urgenţă - ISU.
OBIECTIVE care intră sub incidenţa
prevederilor H.G.R. nr. 804/2007
Amplasamente în cadrul cărora sunt prezente substanţe
periculoase în cantităţi egale sau mai mari decât cele
prevăzute în anexa nr. 1, partea 1 şi partea a 2-a, coloana
2 (Risc minor) sau coloana 3 (Risc Major).
Prin prezenţa substanţelor periculoase se înţelege existenţa
efectivă sau anticipată a acestor substanţe pe
amplasament sau a acelora care se consideră că pot fi
generate dacă se pierde controlul asupra unui proces
chimic industrial, în cantităţi egale sau mai mari decât
valorile limită prevăzute în anexa nr. 1, partea 1 şi partea
a 2-a.
LEGISLAŢIA SEVESO NU SE APLICĂ pentru:
•
•
•
•
•
•
•
amplasamentele, instalaţiile sau depozitele militare;
pericolele induse de radiaţii ionizante;
transportul de substanţe periculoase şi depozitarea temporară
intermediară pe căi rutiere, căi ferate, căi interne de navigaţie, căi
maritime sau căi aeriene, din afara amplasamentelor care intră sub
incidenţa prezentei hotărâri, inclusiv operaţiile de încărcare, descărcare şi
transport la sau de la alte mijloace de transport, în docuri, punţi sau staţii de
triaj;
transportul de substanţe periculoase prin conducte, inclusiv în staţii de
pompare, situate în afara amplasamentelor încadrate sub Directiva Seveso;
exploatarea, respectiv: explorarea, extracţia şi prelucrarea minereurilor
în mine, cariere sau foraje, cu excepţia operaţiunilor de prelucrare chimică
şi termică şi depozitare, aferente operaţiilor care implică substanţe
periculoase;
explorarea şi exploatarea maritimă a mineralelor, inclusiv a
hidrocarburilor;
depozitele de deşeuri, cu excepţia instalaţiilor funcţionale de eliminare a
sterilului, inclusiv iazurile de decantare sau barajele, conţinând substanţe
periculoase, în mod special, când sunt folosite la prelucrarea chimică şi
termică a mineralelor.
OBLIGAŢIILE OPERATORILOR ECONOMICI
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
notificarea activităţii;
să numească la nivelul amplasamentului un responsabil în domeniul
managementului securităţii;
notificarea modificărilor în structură, substanţe, cantităţi, organizare;
elaborarea documentelor, în funcţie de riscul pe care îl prezintă (PPAM, Rap
Sec, PUI);
revizuirea planurilor de urgenţă internă la fiecare 3 ani şi rapoartelor de
securitate la fiecare 5 ani;
testarea planurilor de urgenţă internă prin exerciţii anuale;
punerea la dispoziţia autorităţilor a informaţiilor necesare întocmirii
planurilor de urgenţă externă;
notificarea autorităţilor în cazul producerii unui accident major;
informarea publicului asupra expunerii la risc, a substanţelor prezente şi a
măsurilor de protecţie şi comportamentului în cazul producerii unui accident
major;
să suporte cheltuielile expertizelor suplimentare pentru lămurirea unor
aspecte cuprinse în rapoartele de securitate şi planurile de urgenţă internă, în
cazul în care autorităţile competente consideră necesară efectuarea acestora.
PLANURILE DE URGENŢĂ
INTERNĂ ŞI EXTERNĂ
Pentru toate amplasamentele care intră sub incidenţa prevederilor
art. 10 → Risc major, operatorul trebuie să elaboreze un
plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie
aplicate în interiorul amplasamentului.
În baza informaţiilor puse la dispoziţie de către operator, ISU
elaborează un plan de urgenţă externă care cuprinde
măsurile ce trebuie luate în exteriorul amplasamentului.
Planurile de urgenţă internă şi externă sunt evaluate, testate şi,
unde este necesar, revizuite şi actualizate de către operator,
respectiv ISU, periodic, la un interval de cel mult 3 ani.
PLANURILE DE URGENŢĂ
INTERNĂ ŞI EXTERNĂ
Măsurile prevăzute în planurile de urgenţă se pun în
aplicare imediat de către operator şi, dacă este necesar,
de către ISU, în următoarele situaţii:
a. când survine un accident major; sau
b. când survine un eveniment necontrolat, care poate,
prin natura sa, să conducă la un accident major.
Autorităţile publice locale participă cu forţe şi mijloace la
punerea în aplicare a prevederilor planurilor de urgenţă
locale în cazul producerii unor accidente majore.
INFORMAREA PUBLICULUI
Operatorul amplasamentului care intră sub incidenţa
prevederilor art.10 → Risc major, furnizează, din oficiu,
periodic şi în forma cea mai adecvată, informaţii privind
măsurile de securitate în exploatare şi comportamentul
în caz de accident tuturor persoanelor, precum şi factorilor
de decizie din cadrul unităţilor care deservesc publicul, care
ar putea fi afectate de un accident major produs pe
amplasament.
Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean iau
toate măsurile necesare pentru ca publicul să îşi poată exprima
opinia cu privire la:
• planificarea de amplasamente noi care intră sub incidenţa
art.10;
• modificarea amplasamentelor existente aflate sub incidenţa
art.11, în legătură cu obligaţiile privind planificarea amenajării
teritoriului;
• dezvoltările din jurul amplasamentelor existente.
MĂSURI ÎN CAZUL PRODUCERII
UNUI ACCIDENT MAJOR
Operatorul are obligaţia să informeze în termen de maximum
două ore autorităţile publice competente la nivel judeţean
cu privire la:
• circumstanţele accidentului, substanţele periculoase
implicate, datele disponibile pentru evaluarea efectelor
accidentului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului şi
măsurile de urgenţă luate;
• acţiuni pe care intenţionează să le întreprindă pentru
atenuarea efectelor pe termen mediu şi lung ale
accidentului şi pentru a preveni repetarea unui astfel de
accident;
• actualizări ale informaţiilor furnizate, dacă investigaţiile
ulterioare dezvăluie elemente suplimentare, care modifică
informaţiile iniţiale sau concluziile formulate anterior.
CONDIŢII PENTRU INTERZICEREA
UTILIZĂRII, EXPLOATĂRII
SAU PUNERII ÎN FUNCŢIUNE
•
•
•
Dacă în urma analizării de către autorităţile publice competente la
nivel judeţean a măsurilor luate de operator în vederea prevenirii şi
diminuării efectelor accidentelor majore se constată grave deficienţe
în aplicarea acestora, CJGNM şi ISU dispun măsura interzicerii
utilizării, exploatării sau punerii în funcţiune a oricărui amplasament,
instalaţii sau unităţi de stocare ori a oricărei părţi din acestea.
În cazul neîndeplinirii în termen de către operator a obligaţiilor
prevăzute la art. 7 (notificarea), 8 (PPAM), 10 (RapSec) şi 12
(planuri urgenţă) sau în cazul netransmiterii oricărei informaţii
solicitate de autorităţile competente, în condiţiile prevederilor
H.G.R. nr. 804/2007, ISU şi CJGNM pot lua măsura interzicerii
utilizării, exploatării sau punerii în funcţiune a oricărui amplasament,
instalaţii sau unităţi de stocare ori a oricărei părţi din acestea.
Litigiile în legătură cu deciziile luate se soluţionează potrivit
dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările ulterioare.
•
SISTEMUL DE INSPECTII
•
ISU şi CJGNM organizează sistemul de inspecţie şi
control adaptat tipului de amplasament în cauză,
indiferent de primirea raportului de securitate sau a
oricărei alte documentaţii elaborate de operator.
•
Procedura de inspecţie pentru obiectivele care prezintă
pericole de producere a accidentelor majore în care sunt
implicate substanţe periculoase, este aprobată prin
ordinul MMGA nr. 1.299/2005
•
Tabel cu contravenţiile săvârşite de operatorul economic
care se sancţionează potrivit art. 24, alin. (1) din H.G.R. nr.
804/2007
Operatorul are obligaţia de a transmite SRAPM o
NOTIFICARE după cum urmează:
a) pentru amplasamentele noi, anterior începerii
construcţiei acestora cu respectarea procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului,
potrivit prevederilor legislaţiei specifice;
b) pentru amplasamentele existente, în termen de
cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare
a H.G.R. nr. 804/2007;
c) pentru amplasamentele care intră ulterior sub
incidenţa domeniului de reglementare a H.G.R.
nr. 804/2007 în condiţiile prevăzute la art. 2
alin. (1), în cel mult 30 de zile de la data
încadrării.
Notificarea va cuprinde obligatoriu următoarele informaţii:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
denumirea sau, după caz, numele comercial al
operatorului şi adresa completă a amplasamentului în
cauză;
adresa completă a sediului social al operatorului;
numele şi funcţia persoanei care administrează
amplasamentul, dacă acestea sunt diferite de cerinţele
de la lit. a);
informaţii suficiente în vederea identificării substanţelor
periculoase sau categoriilor de substanţe implicate;
cantitatea şi starea fizică sub care se prezintă
substanţele periculoase sau substanţele implicate;
activitatea curentă sau, în cazul modificărilor,
activitatea propusă a instalaţiei ori a unităţii de stocare;
condiţiile de mediu din imediata vecinătate a
amplasamentului, cu prioritate acele elemente care pot
provoca accidente majore sau care pot agrava
consecinţele acestora.
Operatorul trebuie să informeze imediat SRAPM în
următoarele situaţii:
a)
b)
c)
în cazul creşterii semnificative a cantităţii sau al
schimbării semnificative a naturii ori a stării fizice a
substanţelor periculoase prezente, în raport cu
notificarea transmisă de operator, întocmită cu
respectarea prevederilor paragrafului anterior, sau la
apariţia oricărei modificări în procesele în care acestea
sunt utilizate;
în cazul modificării unui amplasament sau a unei
instalaţii care ar putea duce la creşterea pericolelor de
a provoca un accident major;
în cazul închiderii definitive a instalaţiei /
amplasamentului.
În cazul producerii unui accident major, operatorul are
obligaţia să informeze în termen de maximum două
ore autorităţile publice competente la nivel judeţean cu
privire la:
a)
b)
c)
circumstanţele accidentului, substanţele periculoase
implicate, datele disponibile pentru evaluarea efectelor
accidentului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului şi
măsurile de urgenţă luate;
acţiuni pe care intenţionează să le întreprindă pentru
atenuarea efectelor pe termen mediu şi lung ale
accidentului şi pentru a preveni repetarea unui astfel
de accident;
actualizări ale informaţiilor furnizate, dacă investigaţiile
ulterioare dezvăluie elemente suplimentare, care
modifică informaţiile iniţiale sau concluziile formulate
anterior.
Procedurile de notificare a activităţilor care prezintă
pericole de producere a accidentelor majore în care
sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a
accidentelor majore produse, sunt aprobate prin
ordinul MAPAM nr. 1.084 din 22 decembrie 2003
NOTIFICARE ACTIVITATE
NOTIFICARE ACCIDENT MAJOR
POLITICA DE PREVENIRE A
ACCIDENTELOR MAJORE
Operatorul are obligaţia să elaboreze un document
care să stabilească politica sa de prevenire a
accidentelor majore (PPAM) şi care să
garanteze că aceasta este implementată în mod
corespunzător în scopul protejării, la un nivel
ridicat, a sănătăţii populaţiei şi mediului, prin
mijloace, structuri şi sisteme de management
adecvate.
PPAM trebuie să respecte principiile prevăzute în
cuprinsul Anexei nr. 3 la H.G.R. nr. 804/2007 şi
este pus la dispoziţia SRAPM.
POLITICA DE PREVENIRE A
ACCIDENTELOR MAJORE
Pentru amplasamentele care intră ulterior sub incidenţa
domeniului de reglementare, operatorul elaborează
PPAM în termen de 90 de zile de la data încadrării.
Art. 8 PPAM se întocmeşte pentru amplasamentele în
cadrul cărora sunt prezente substanţe periculoase în
cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în
Anexa nr. 1, partea I şi partea a II-a, coloana 2 (→ Risc
minor).
Art. 10 (1) Operatorul este obligat să elaboreze un raport
de securitate în scopul:
– de a demonstra că a implementat politica de
prevenire a accidentelor majore, precum şi planul de
management al securităţii pentru aplicarea acestei
politici, potrivit prevederilor Anexei nr. 3;
POLITICA DE PREVENIRE
Operatorul economic va elabora principiile generale ce
stau la baza politicii.
Operatorul amplasamentului va prezenta obiectivele pe
care intenţionează să le urmeze în prevenirea şi controlul
accidentelor majore, pentru protecţia angajaţilor, a
populaţiei şi a mediului.
Operatorul va include în document angajamentele propriuzise pentru atingerea obiectivelor.
Pentru fiecare angajament, operatorul economic va indica
un responsabil, un termen de realizare şi bugetul alocat.
Gradul de detaliu al PPAM trebuie să fie proporţional cu
pericolele prezentate de amplasament.
SMS –
Sistemul de Management al Securităţii
În HG 804/2007, operatorul unui amplasament situat la
limita inferioara trebuie să ”…elaboreze un document
care să stabilească politica sa de prevenire a
accidentelor majore (PPAM) şi care să garanteze că
aceasta este implementată în mod corespunzător în
scopul protejării, la un nivel ridicat, a sănătăţii populaţiei
şi mediului, prin mijloace, structuri şi sisteme de
management adecvate.” art. 8 alin. (1)
În timp ce un operator situat la limita superioară trebuie
să demonstreze: “…. că a implementat politica de
prevenire a accidentelor majore, precum şi planul de
management al securităţii pentru aplicarea acestei
politici, potrivit prevederilor Anexei nr. 3” art. 10 alin. (1)
Sistemul de Management al Securităţii va fi
implementat
în
concordanţă
cu
standardele
internaţionale
privind
sistemele de management (ISO)
Sistemul de Management al Securităţii trebuie să
cuprindă acea parte a sistemului general de
management care include structura organizatorică,
responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele
şi resursele pentru determinarea şi implementarea
politicii de prevenire a accidentelor majore.
(anexa 3 lit b) HG 804/2007)
Sistemul de management al securităţii trebuie să acopere cel
puţin următoarele aspecte:
• *** Politica de prevenire a accidentelor
majore
• organizare şi personal
• identificarea şi evaluarea pericolelor
majore
• controlul operaţional
• managementul pentru modernizare
• planificarea pentru situaţii de urgenţă
• monitorizarea performanţei
• audit şi revizuire
Politica
PPAM
Audit si
revizuire
Obiective
Angajamente
pt. atingerea
obiectivelor
Planificare
îmbunătăţiri
SMS
monitorizarea
performanţei
controlul
operaţional
Plan de măsuri
Responsabil;
Termen;
Buget.
Proceduri
organizare
şi personal
PPAM
Principii
Compania
urmăreşte
atingerea
profiturilor vizate,
menţinând un
nivel ridicat de
securitate pentru
instalaţii şi
angajaţi.
Obiective
Îmi propun
creşterea
siguranţei
instalaţiei
Angajamente
pt. atingerea
obiectivelor
1) Se va instala un
sistem electronic de
monitorizare şi
alarmare centralizat în
camera de comandă;
2) Personalul
instalaţiei va fi instruit
privind intervenţia în
situaţii de urgenţă;
3) Înlocuire valvelor de
blocare.
Plan de măsuri
Responsabil;
Termen;
Buget.
1) Responsabil:
Gigel
Termen execuţie:
dec 2012
Buget:
100000 $
2) Responsabil,
termen, buget.
3) Responsabil,
termen, buget.
Politica şi SMS
• Implementarea iniţială a SMS trebuie să
fie planificată în timp (program de măsuri
şi acţiuni), iar această planificare trebuie
să fie cuprinsă în cadrul politicii;
• Politica
trebuie
transmisă
tuturor
lucrătorilor din amplasament;
• Responsabilul în managementul securităţii
va fi implicat în elaborarea politicii de
prevenire a accidentelor majore.
RAPORTUL DE SECURITATE
Pentru amplasamentele în cadrul cărora sunt prezente substanţe periculoase în
cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în Anexa nr. 1, partea I şi
partea a II-a, coloana 3 (→ Risc major), operatorul este obligat să elaboreze
un raport de securitate în scopul:
a)
de a demonstra că a implementat politica de prevenire a accidentelor majore,
precum şi planul de management al securităţii pentru aplicarea acestei
politici, potrivit prevederilor Anexei nr. 3 la H.G. R. nr. 804/2007;
b)
de a demonstra că a identificat pericolele potenţiale de accidente majore şi
au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente şi
limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului;
c)
de a demonstra că au fost incluse măsuri adecvate de siguranţă în
proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor, unităţilor de
stocare, echipamentului şi infrastructurii din interiorul amplasamentului, care
prezintă riscuri de accidente majore;
d)
de a demonstra că planul de urgenţă internă a fost elaborat, iar informaţiile
necesare pentru elaborarea planului de urgenţă externă au fost furnizate
ISU, în vederea luării măsurilor necesare în cazul producerii unui accident
major;
e)
de a asigura informaţiile necesare autorităţilor publice competente la nivel
regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea
amenajării teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la
amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară în jurul
amplasamentelor existente.
RAPORTUL DE SECURITATE
Raportul de securitate trebuie să cuprindă:
a) cel puţin datele şi informaţiile prevăzute în Anexa nr. 2;
b) principalele organizaţii care au contribuit la elaborarea
acestuia;
c) inventarul actualizat al substanţelor periculoase prezente în
cadrul amplasamentului.
Date şi informaţii minime care trebuie incluse in Raportul de
securitate:
•
Informaţii asupra sistemului de management şi asupra
organizării amplasamentului cu privire la prevenirea
accidentelor majore
•
Prezentarea mediului în care este situat amplasamentul
•
Descrierea instalaţiei
•
Identificarea şi analiza riscurilor de accidente şi metodele de
prevenire
•
Măsuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea
consecinţelor unui accident
RAPORTUL DE SECURITATE
Raportul de securitate este înaintat SRAPM după cum urmează:
a)
pentru amplasamentele noi, anterior începerii construcţiei
acestora, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului, potrivit prevederilor legislaţiei specifice;
b)
pentru amplasamentele care intră ulterior sub incidenţa
domeniului de reglementare a prezentei hotărâri, în cel mult 180
de zile de la data încadrării;
c)
în cazul revizuirilor raportului de securitate, în termen de cel mult
10 zile de la data operării modificărilor şi/sau completărilor.
După analiza raportului de securitate se iau următoarele măsuri:
a)
SRAPM, după consultarea ISU, comunică operatorului concluziile
asupra acestuia şi, după caz, solicită informaţii suplimentare;
b)
dacă se impune, CJGNM şi, respectiv, ISU interzic punerea în
funcţiune sau continuarea funcţionării amplasamentului ori
instalaţiei, în conformitate cu prevederile art. 17 din H.G.R. nr.
804/2007.
RAPORTUL DE SECURITATE
Raportul de securitate se revizuieşte periodic şi, dacă este
necesar, se actualizează astfel:
a) odată la 5 ani;
b) la iniţiativa operatorului sau la cererea autorităţilor
competente, dacă se justifică prin apariţia unor noi
circumstanţe în funcţionarea amplasamentului sau ţinând
seama de noile tehnologii din domeniul securităţii rezultate,
de exemplu, din analiza accidentelor, a disfuncţionalităţilor
apărute în activitatea de operare, precum şi de progresele
ştiinţifice în domeniu.
Procedura de evaluare a raportului de securitate privind
activităţile care prezintă pericole de producere a
accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase, este aprobată prin ordinul MAPAM nr. 142 din
25 februarie 2004.
PLANUL DE URGENŢĂ INTERNĂ
Pentru toate amplasamentele clasificate la categoria Risc
major, operatorul trebuie să elaboreze un plan de
urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie
aplicate în interiorul amplasamentului, în următoarele
condiţii:
a) pentru amplasamentele noi, anterior începerii
construcţiei acestora, cu respectarea procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului, potrivit
prevederilor legislaţiei specifice;
b) pentru amplasamentele care intră ulterior sub incidenţa
domeniului de reglementare, în cel mult 180 de zile de
la data încadrării.
La elaborarea şi actualizarea planului de urgenţă internă
operatorul este obligat să consulte personalul care
lucrează în cadrul amplasamentului, inclusiv personalul
subcontractat pentru diferite servicii pe termen lung.
Pentru a da posibilitatea întocmirii planurilor de urgenţă
externă, operatorul are obligaţia de a pune la dispoziţia
ISU informaţiile necesare, după cum urmează:
a) pentru amplasamentele noi, anterior începerii
construcţiei acestora;
b) pentru amplasamentele care intră ulterior sub
incidenţa domeniului de reglementare, în cel mult 180
de zile de la data încadrării.
Planurile de urgenţă se întocmesc potrivit normelor
metodologice elaborate de IGSU şi trebuie să cuprindă
cel puţin informaţiile prevăzute în Anexa nr. 4 (normele
metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă
în caz de accidente în care sunt implicate substanţe
periculoase, sunt aprobate prin ordinul ministrului
administraţiei şi internelor nr. 647/2005).
Planurile de urgenţă internă şi externă sunt evaluate,
testate şi, unde este necesar, revizuite şi actualizate
de către operator, respectiv ISU, periodic, la un
interval de cel mult 3 ani. În cadrul procedurii de
evaluare se iau în considerare schimbările care au loc
pe amplasamente sau în serviciile de urgenţă
implicate, noile cunoştinţe tehnice, precum şi noile
cunoştinţe privind răspunsul la accidentele majore.
Măsurile prevăzute în planurile de urgenţă se pun în
aplicare imediat de către operator şi, dacă este
necesar, de către ISU, în următoarele situaţii:
a) când survine un accident major; sau
b) când survine un eveniment necontrolat, care poate,
prin natura sa, să conducă la un accident major.
Planul de urgenţă internă se întocmeşte în două exemplare,
dintre care un exemplar se păstrează la dispeceratul
obiectivului sau la ofiţerul de serviciu, iar celălalt exemplar,
de către inspectorul de protecţie civilă al obiectivului.
Procesul de elaborare a planului de urgenţă internă se bazează
pe informaţiile conţinute în raportul de securitate al
obiectivului.
Planul de urgenţă internă, aprobat de către titularul activităţii, se
prezintă spre avizare autorităţilor teritoriale pentru
protecţie civilă, precum şi celorlalte autorităţi abilitate, în
funcţie de specificul obiectivului. Avizul se eliberează sub
semnătura şefului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă
judeţean.
Planul de urgenţă internă se va distribui după cum urmează:
– două exemplare originale - la titularul de activitate;
– o copie - la autoritatea teritorială de protecţie civilă;
– o copie - la autoritatea teritorială de protecţie a mediului.
Extrase din planul de urgenţă internă se vor distribui
autorităţilor publice care l-au avizat, forţelor de
intervenţie interne şi externe care au misiuni de acţiune
pe amplasament, precum şi vecinilor ce pot fi afectaţi
în cazul producerii unui accident.
Responsabilitatea actualizării planului de urgenţă internă
revine inspectorului de protecţie civilă al obiectivului,
această activitate realizându-se anual sau ori de câte
ori apar modificări.
Revizuirea planului de urgenţă internă se realizează la
intervale de cel mult 3 ani sau la solicitarea autorităţilor
teritoriale de protecţie civilă, pe baza modificărilor
produse în:
–
–
–
–
caracteristicile surselor de risc;
structura economică a obiectivului;
realizarea cooperării;
concepţia aplicării planului.
Planul de urgenţă internă va fi testat şi evaluat prin
exerciţii organizate de către titularul activităţii.
Structura-cadru a planului de urgenţă internă:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Lista cu distribuţia planului
Evidenţa actualizărilor şi revizuirilor
Cuprins
Generalităţi
Informaţii despre obiectiv
Identificarea şi clasificarea evenimentelor
Clasificarea urgenţelor
Notificarea, informarea şi alarmarea
Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie
Comunicaţiile
Logistica
Monitorizarea factorilor de mediu
Comunicarea cu mass-media şi informarea publică
Verificarea planului
PLANIFICARE TERITORIALĂ
articolului 12 (Planificarea în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului) din
Directiva 96/82/EC → transpusă prin
Hotărârea de Guvern nr. 804/2007
(articolul 13)
La nivel european, în domeniul urbanismului
există un document cadru, Carta de la
Leipzig
pentru
oraşe
europene
durabile
PLANIFICARE TERITORIALĂ
Liniile directoare descriu o procedură în cadrul procesului
de elaborare a documentaţiilor de amenajarea
teritoriului şi urbanism conform ipotezelor prezentate
de art. 13 al Hotărârii de Guvern nr. 804/2007,
respectiv:
1. crearea unor noi amplasamente
2. modificarea unor amplasamente deja existente, care
intră sub incidenţa art. 11 al HG nr. 804/2007
3. propunerile de realizare a noi dezvoltări urbane
precum noi conexiuni de transport, zone ce cuprind
locaţii frecventate de public şi zone rezidenţiale în
vecinătatea amplasamentelor existente, iar aceste
dezvoltări sau amplasări sporesc riscul sau
consecinţele unui accident major.
PLANIFICARE TERITORIALĂ
Procedura descrisă de liniile directoare prezintă
următoarele faze ale procesului de planificare
teritoriala si urbana, ce vor fi prezentate în
amănunt în cea de-a doua parte:
• Faza 1 –
identificarea
elementelor
teritoriale, urbane şi de mediu
• Faza 2 –
evaluarea zonelor de planificare
la urgenta
• Faza 3 –
validarea
compatibilităţii
teritoriale, urbane şi de mediu a obiectivelor.
CONCLUZII
rezultate în urma
controalelor executate de
INSPECŢIA DE PREVENIRE
Sistemul de management şi organizare
Organizare şi personal
• Sunt stabilite responsabilităţi cu privire la identificare,
alarmare şi intervenţie
• Sunt emise acte de autoritate şi întocmite planuri de
intervenţie
Nivelul de pregătire a personalului
•
•
•
•
•
programe de pregătire
se efectuează periodic, pe bază de tematică aprobată
fişele individuale de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă
conţinutul planurilor de urgenţă internă este prelucrat periodic
planurile de urgenţă internă sunt testate şi evaluate conform
graficelor cu exerciţii şi antrenamente, avizate de ISU
• după efectuarea exerciţiilor, rapoarte de evaluare
Sistemul de management şi organizare
Identificarea şi evaluarea pericolelor
• identificarea sistematică → proceduri → analiza de risc
• regulamente de funcţionare, instrucţiuni de lucru şi proceduri
operaţionale specifice
Controlul operaţional
• se execută de către responsabilii în domeniile
managementului securităţii, protecţiei muncii, apărarea
împotriva incendiilor şi situaţii de urgenţă
• controlul proceselor tehnologice
Sistemul de management şi organizare
Managementul pentru modernizare
• planificarea şi controlul tuturor schimbărilor
• identificarea şi definirea schimbărilor propuse cu reţinerea şi
documentarea aprofundată
• evaluarea şi prioritizarea implicaţiilor pentru mediu şi
siguranţă a schimbărilor propuse
• nu implică revizuirea planurilor de intervenţie în situaţii de
urgenţă
Conformitatea planurilor de urgenţă internă
• sunt întocmite în conformitate cu reglementările legale
• Risc minor → PPAM
Organizarea intervenţiei în situaţii de urgenţă
Notificare
• cuprind elementele prevăzute de art. 7, alin. (2)
• proceduri de notificare a accidentelor majore
Înştiinţarea şi pregătirea pentru intervenţie a forţelor proprii
• conform schemelor de înştiinţare–avertizare–alarmare
Alarmarea personalului şi salariaţilor
• sirene electrice şi electronice
• alte mijloace de comunicaţii
Conducerea acţiunilor de intervenţie
• Acţiunile de intervenţie în situaţii de urgenţă, sunt conduse de
directorii operatorilor economici prin intermediul membrilor
celulelor de urgenţă
Alte activităţi de control executate de către ofiţeri
din Inspecţia de Prevenire:
1.
2.
control de fond privind modul de respectare a
prevederilor legislaţiei specifice în domeniul apărării
împotriva incendiilor şi protecţiei civile – se va executa,
de regulă, în săptămâna imediat următoare încheierii
inspecţiei comune;
controale tematice privind respectarea măsurilor de
securitate – planificate a fi executate, de regulă, în
semestrul în care nu este prevăzută inspecţia comună.
OBIECTIVE URMĂRITE
1. verificarea respectării prevederilor actelor normative şi a celorlalte
reglementări privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă;
2. verificarea identificării riscurilor existente la nivelul operatorului
economic şi asigurarea măsurilor de protecţie corespunzător
nivelului acestora;
3. verificarea evaluării consecinţelor riscurilor pentru viaţa oamenilor,
mediu şi bunuri materiale;
4. evidenţierea riscurilor prin schimbul reciproc de informaţii între
factorii de decizie, personalul angajat şi alte persoane interesate
şi/sau implicate;
5. verificarea informării populaţiei privind riscurile identificate şi asupra
modului de comportare în caz de situaţii de urgenţă specifice;
6. identificarea, din timp, a unor nereguli care în anumite condiţii ar
conduce la producerea unor evenimente negative (incendii,
dezastre);
7. verificarea gradului de pregătire a personalului operatorului
economic în domeniul apărării împotriva incendiilor şi protecţiei la
dezastre;
8. identificarea şi verificarea dotărilor cu sisteme şi instalaţii de
protecţie împotriva incendiilor şi autospeciale de intervenţie a
operatorilor economici precum şi a dotărilor specifice pentru
intervenţia în caz de dezastre.
PROCEDURA DE CONTROL
Înregistrează inspecţia şi/sau controlul, în registrul unic de control
al operatorului
Contactează conducerea operatorului economic
Analizează îndeplinirea atribuţiilor legale privind substanţele
periculoase conform prevederilor raportului de inspecţie
Analizează modul de organizare a transmiterii/recepţionării
mesajelor de înştiinţare despre iminenţa producerii sau
producerea situaţiilor de urgenţă către/de la administraţia
publică centrală/locală şi ISUJ
Analizează modul de realizare a avertizării şi alarmării populaţiei
din zona posibil a fi afectată
Analizează modul de organizare a protecţiei pe timpul utilizării şi
depozitării materialelor nucleare sau radioactive
Analizează modul de organizare a apărării împotriva incendiilor
Controlează respectarea prevederilor normelor de apărare
împotriva incendiilor şi a reglementărilor aplicabile în spaţiile şi
instalaţiile tehnologice din incinta operatorului economic
Controlează organizarea pe linia protecţiei civile
La finalizarea inspecţiei şi a controlului privind apărarea
împotriva incendiilor şi protecţie la dezastre, inspectorul:
1. întocmeşte, după caz, împreună cu reprezentanţii
autorităţilor cu care desfăşoară în comun activitatea,
raportul de inspecţie sau procesul verbal de control;
2. constată contravenţiile prevăzute de actele normative în
vigoare
şi
aplică
sancţiunile
contravenţionale
principale/complementare persoanelor fizice şi juridice,
potrivit legii;
3. prezintă şi analizează raportul de inspecţie/procesul
verbal de control cu conducerea obiectivului;
4. reactualizează fişa operatorului economic;
5. valorifică concluziile în acţiuni de informare publică;
6. reactualizează evidenţele existente;
7. pregăteşte datele pentru raportările periodice la IGSU.
ÎNTREBĂRI ?
VĂ MULŢUMESC!