Transcript PPT buget 2012

Bugetul pe anul 2012 este
construit cu prudență,
responsabilitate și echilibru
Andreea Paul (Vass), Consilier de Stat,
Guvernul României
Cuprins
1.
Principiile construcției bugetare 2012
2.
Indicatori macroeconomici
3.
Stabilitate și atractivitate fiscală
4.
Model de creștere economică bazat pe investiții
5.
Absorbția fondurilor europene
6.
Stimularea mediului de afaceri
7.
Combaterea evaziunii fiscale
8.
Priorităţi în privatizarea companiilor de stat
9.
Proiecte prioritare în regim PPP
10. Principalele riscuri
1. Principii care au stat la baza
construcţiei bugetare
• Economia României se pliază pe două puncte fundamentale:
▫ stimularea creşterii economice pornind de la reechilibrări
fundamentale: mai multe investiţii şi exporturi;
▫ reducerea deficitului bugetar la 1,9% din PIB în cash, sub 3%
în termeni de angajament în anul 2012, asigurând ieşirea din
procedura de deficit excesiv declanşată în urma iresponsabilităţii
din anul 2008.
• Prudenţă, responsabilitate şi echilibru în construcţia politicii
bugetare.
• Menţinerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe
termen lung.
1. Principii care au stat la baza
construcţiei bugetare (cont.)
• Accelerarea absorbţiei fondurilor europene.
• Stabilitatea, predictibilitatea şi simplificarea sistemului
fiscal şi combaterea evaziunii fiscale.
• Restructurarea sistemului de cheltuieli publice,
transparentizarea şi îmbunătăţirea controlului asupra
acestora.
• Continuarea politicii de reducere şi prevenire a apariţiei
de arierate.
• Continuarea reformelor structurale (sănătate, pensii şi
întreprinderile de stat).
2. Indicatorii macroeconomici pe baza
cărora s-a construit bugetul pe anul 2012
Estimări 2011
Estimări 2012
u.m.
547,8
579,6
mld lei
1,5
2,1
%
Venituri bugetare (% PIB)
33,3
33,7
% PIB
Cheltuieli bugetare (% PIB)
37,7
35,6
% PIB
Curs de schimb mediu
4,24
4,26
lei/euro
Creştere medie a preţurilor de
consum (IPC)
5,9
3,4
%
Deflator PIB
5,1
3,4-3,9
%
Număr de şomeri înregistraţi la
sfârşitul anului
445
410
mii pers
4,9
4,5
%
2.026
2.117
lei/ luna
Indicatori
PIB, preţuri curente
Rata de creştere
Rata şomajului înregistrat
Salariul mediu brut
Poziţia României în UE
România
Media UE
Poziţia în
UE
Valoare
nominală
Valoare
nominală
Creştere economică
(T3 2011 / T2 2011)
1
1,8%
0,3%
Datorie publică (2010)
4
31% PIB
80,2% PIB
Şomaj (oct. 2011)
8
7,3%
9,8%
Deficit bugetar (2010)
11
6,9% PIB
6,6% PIB
Inflaţia anuală
(oct. 2011)
12
3,44%
(nov. 2011)
3,4%
3. Stabilitate și atractivitate fiscală
• Menţinem neschimbat impozitul pe profit şi cel pe venit, TVA-ul şi
contribuţiile de asigurări sociale.
• Menţinem cota redusă de TVA, de 5%, pentru construcţia de
locuinţe sociale de până la 120 mp, a căror valoare nu depăşeşte
suma de 380.000 lei.
• Menţinem cota redusă de TVA de 9% pentru următoarele prestări
de servicii şi livrări de bunuri:
▫
▫
▫
▫
▫
livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare, reviste;
livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, livrarea de produse ortopedice;
livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
cazarea în cadrul domeniului hotelier;
servicii de acces în muzee şi târguri, expoziţii culturale, servicii cinematografice.
• Avem un calendar de creştere a accizelor la motorină şi ţigarete.
3. Stabilitate și atractivitate fiscală
(cont.)
• Îmbunătăţim colectarea, administrarea impozitelor şi continuăm
combaterea evaziunii fiscale.
• Venituri bugetare în anul 2012: 195,4 mld. lei, în creştere cu 0,4
puncte procentuale faţă de anul 2011.
 Nivel record al ultimilor 8 ani în anul 2012: 33,7% din PIB
• Cele mai mari creşteri în alcătuirea veniturilor:





Sume din fonduri externe nerambursabile postaderare: + 4,7 mld. lei
TVA: + 2,0 mld. lei
Contribuţii de asigurări sociale: + 1,41 mld. lei
Impozit pe salarii și venit: + 0,94 mld. lei
Accize: + 1,51 mld. lei
4. Model de creștere economică bazat pe
investiții
• Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2012 vor
scădea cu 2,1 puncte procentuale, la 35,6% din PIB
• Cea mai mare creştere: cheltuielile cu investiţiile
▫ + 2,0 mld. lei, de la 36,1 mld. lei în anul 2011 la 38,1 mld. lei în anul
2012.
• Sprijinirea investiţiilor prin:
▫ garanţii de stat în valoare de 10 mld. lei
▫ ajutoare de stat în valoare de 850 mil. lei
• Principale scăderi:
▫ Subvenţii: - 1,3 mld. lei
▫ Cheltuieli de personal: -0,5 mld. lei
▫ Alte transferuri: -1,6 mld. lei.
Dinamica cheltuielilor cu investițiile
publice
2011
Total cheltuieli investiţii: miliarde lei
% din PIB
2012
36,1
6,59
38,1
6,57
13,7
2,5
18,3
3,2
2,3
0,4
2,9
0,5
11,4
2,1
15,4
2,7
din care:
 Proiecte cu finanțare din Fonduri Europene
de preaderare și postaderare (inclusiv
cofinanțare națională): miliarde lei
% din PIB
•
Fonduri UE preaderare inclusiv cofinanţare
miliarde lei
% din PIB
•
Fonduri UE postaderare inclusiv cofinanţare
miliarde lei
% din PIB
Cele mai mari proiecte de investiții în
derulare din fonduri publice
Minister
Proiect de investiții
Termen
finalizare
Valoare proiect
(mil. lei)
Ministerul
Transporturilor și
Infrastructurii
Ministerul Economiei,
Comerțului și Mediului
de Afaceri
Ministerul Mediului și
Pădurilor
Autostrada Brașov – Cluj
– Borș
2013
12.758
CNE Cernavodă / 5 x 700
MWe
2019
3.928
Canal magistral Siret /
Bărăgan
2020
744,5
Dezvoltare infrastructură
turistică zona sudică a
litoralului
2015
389,1
Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului
Cele mai mari proiecte de investiții
finalizate din fonduri publice
Minister
Proiect de investiții
Valoare proiect
(mil. lei)
Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului
Creşterea performanței
energetice la blocurile de
locuințe
Construcție autostradă
Medgidia –Constanța
Amenajare râu Tazlau și
afluenți
873,2
Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii
Ministerul Mediului și
Pădurilor
Stație de tratare a apelor
deversate în emisar provenite
din iazul de decantare
Feldioara
Ministerul Comunicațiilor și Platforma pentru integrarea
Societății Informaționale
serviciilor de eGuvernare în
SEN
Ministerul Economiei,
Comerțului și Mediului de
Afaceri
739,1
69,4
42,4
20,6
Cele mai mari proiecte contractate
prin fonduri europene
• Construcția autostrăzii Orăștie-Sibiu: 3,2 mld. lei
• Construcţia autostrăzii Cernavodă – Constanţa: 1,8
mld. lei
• Construcția autostrăzii Arad – Timișoara (inclusiv
varianta de ocolire Arad): 1,7 mld. lei
• Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare în regiunea
Constanţa-Ialomiţa: 1 mld. lei
5. Absorbţia fondurilor europene
 Obiectiv pentru anul 2012: atragerea a 6 mld. euro din fonduri europene:
•
2,5 mld. euro în agricultură (1,2 mld. euro plăţi directe şi 1,3% dezvoltare rurală);
•
3,5 mld. euro din fonduri de coeziune.
 În primele 10 luni din anul 2011, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE
au crescut cu 67% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2010.
 Plăţi efectuate către beneficiari la 12 decembrie 2011: aprox. 3 mld. euro
(14,67% din alocarea 2007-2013), din care:

Prefinanţări în valoare de aprox. 1,6 mld. euro

Rambursări în valoare de peste 1,4 mld. euro
 Proiecte depuse: 31.246 în valoare de 55,3 mld. euro
 Proiecte aprobate: 9.858 în valoare de 22,8 mld. euro

Contribuţia UE = 14,1 mld. euro
 Proiecte contractate: 7.319 în valoare de 15,2 mld. euro

Contribuţia UE = aprox. 12,1 mld. euro
14
6. Stimularea mediului de afaceri
Scheme de ajutor de stat
 Buget alocat în 2012 pentru ajutoare de stat:
1. Ministerul Finanţelor Publice: 850 mil. lei
2. Ministerul Economiei
• Programul Mihail Kogălniceanu: 70 mil. lei
• Programul Start-up: 10 mil. lei
• Programul pentru tineri debutanţi în afaceri: 21 mil. lei
 Implicații ajutoare de stat acordate în perioada 2009-2011
•
Proiecte mari de investiții: 4.433 noi locuri de muncă; ajutorul de
stat aprobat: 229,13 mil. euro pentru 20 proiecte de investiţii
•
Ajutoare de minimis: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de
principiu pentru finanţare.
15
6. Stimularea mediului de afaceri
(cont.)
Garanții de stat
1. Buget alocat în 2012: 10 mld. lei (Ministerul Finaţelor Publice)
2. Garanţii pe baza FNCGIMM
• 2009-2011:
Au fost salvate 240.000 locuri de muncă
o 1,35 mld. euro garanţii care au susţinut credite de peste 2 mld. euro
o
• 2012 (majorarea capitalului Fondului cu 250 mil. lei):
o
o
580 mil. euro, care vor susţine credite de 1,1 mld. euro
100.000 locuri de muncă menţinute şi create
3. Fondul de Garantare a Creditelor pentru Agricultură:
•
•
Buget alocat în perioada 2009-2011: 3,6 mld. lei
Buget pentru anul 2012: 1,6 mld. lei
4. Garanţii prin EximBank:
•
•
Buget alocat în perioada 2009-2011 2009-2011: 3,1 mld. lei
Buget pentru anul 2012 2012: peste 550 mil. lei
Peste 1.000 de IMM-uri au beneficiat de
sprijin guvernamental în anul 2011
 Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor
•
Buget alocat în 2012: 70 mil. lei – 13.000 beneficiari potenţiali
•
Beneficiari în 2011: din 3.361 aplicanţi până la data de 6 decembrie 2011,
2.800 dosare au fost evaluate, 2.443 dosare au fost admise de AIPPIMM
şi 120 contracte au fost semnate cu băncile.
 Programul „Start” pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale
în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare
•
Buget alocat în anul 2012: 10 mil. lei
•
Beneficiari în 2011: 100 firme (din 416 firme aplicante)
 Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri
•
Buget alocat în anul 2012: 21 mil. lei
•
Beneficiari în 2011: 807 firme
Continuăm programele
guvernamentale de succes
Prima Casă (1-4):
• 53.000 garanţii, în valoare totală de peste 2,1 mld. euro.
Programul Rabla (2010 - 12 decembrie 2011)
• 305.962 maşini uzate predate spre casare
• 98.166 maşini noi cumpărate, din care 38.084 maşini româneşti
• Total fonduri alocate: 1,27 mld. lei
Programul Casa Verde (2010 – 15 iulie 2011, sesiune încheiată)
• 16.146 beneficiari și 23.938 dosare spre analiză
• Buget alocat: 210,7 mil. lei
Diminuarea poverii administrative și
fiscale

Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii
aflaţi în dificultate financiară pe o perioadă de până la 5 ani.

Reducerea cu 50% a penalităţilor de întârziere în cazul plăţii
obligaţiei principale şi a dobânzilor aferente până la 30 iunie
2012.

Stingerea cu prioritate a tuturor obligaţiilor principale şi apoi a
accesoriilor, în ordinea vechimii.
 Evitarea acumulării de noi accesorii în sarcina contribuabililor.
7. Combaterea evaziunii fiscale

Aplicarea metodelor indirecte de control pentru stabilirea impozitului.

Restricţionarea condiţiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale.

Eliminarea posibilitaţii ca un operator economic cu produse accizabile
care a încălcat legea şi are autorizaţia de antrepozit fiscal suspendată,
revocată sau anulată să funcţioneze în continuare, ca urmare a simplei
depuneri a contestaţiei împotriva deciziei de suspendare, revocare sau
anulare.

Obligativitatea introducerii marcajelor şi pentru băuturile fermentate,
altele decât bere şi vinuri.

Reglementarea accizării la nivelul motorinei a unor produse petroliere
prezentate în documentele de provenienţă ca fiind „păcură”, dar care
se utilizează efectiv drept carburant auto.
8. Priorităţi în privatizarea
companiilor de stat
1. Privatizarea minoritară/majoritară a companiilor de stat
• Petrom
o vânzarea unui pachet de acţiuni de 9,84% din capitalul social
• Transelectrica, Transgaz Mediaş, Romgaz Mediaş
o vânzarea de pachete de acţiuni de 15% din capitalul social
• Hidroelectrica şi Nuclearelectrica
o ofertare pachete minoritare prin majorare de capital social cu 10%
• Complexul Energetic Oltenia (format prin fuziunea S.N. Lignitul Oltenia
și cele 3 complexe energetice din Craiova, Rovinari și Turceni)
• Complexul Energetic Hunedoara (format prin fuziunea
Electrocentrale Paroseni S.A. si S.C. Electrocentrale Deva S.A.)
S.C.
21
8. Priorităţi în privatizarea
companiilor de stat (cont.)
• Electrocentrale București
• Filiala de Întreținere și Servicii Energetice “Electrica Serv”
• S.C. Electrica S.A. (Electrica Furnizare – privatizare majoritară;
cele trei filiale Electrica Distribuție – privatizare minoritară)
2. Privatizarea integrală a următoarelor companiilor de stat:

S.C. CUPRU MIN S.A. Abrud

S.C. ISCIR S.A. – CERT

S.C. OLTCHIM S.A.
9. Proiecte prioritare în regim PPP
 Transport şi infrastructură
 Autostrada Comarnic - Braşov – în regim de concesiune
 Autostrada Sibiu - Piteşti – 116 km
 Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani – 133 km
 Centura de sud a Capitalei şi Centura de nord a Capitalei, ambele în
regim de autostradă
 Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni – 307 km
 Energie
 Hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti
 Finalizarea Unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă
 Termocentrala de la Doiceşti
 Proiectul internaţional AGRI (interconector de gaze Azerbaidjan 23
Georgia - România)
9. Proiecte prioritare în regim PPP
(cont.)
 Mediu şi agricultură

Amenajarea Canalului Siret-Bărăgan
 Dezvoltare regională
 Proiectul Eco din cartierul Ghencea
 Proiectul Esplanada
 Finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti
 Podul rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea
 Sănătate
 Construcţia a 6 spitale regionale de urgenţă în Timişoara, ClujNapoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti
 Punerea în valoare a centrului de sănătate "Ana Aslan"
24
10. Principalele riscuri
• Riscul unei noi recesiuni în Europa.
• Recent am asistat la o cascadă a revizuirilor economice în jos la:
▫ UE: 0,6%
▫ zona euro: 0,5% (Eurostat) și 0,2% (OECD)
▫ SUA : 1,5%
• Turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale generate de
criza datoriilor suverane.
• Creșterea datoriei publice guvernamentale din UE la 84,9% din
PIB în anul 2012, conform estimărilor CE.
▫ România se va poziţiona probabil pe locul 5 în UE în clasamentul statelor
europene, cu o datorie de 33,9% PIB.
• România este
europene.
direct
conectată
la
paralizia
economiilor
▫ Peste 70% din comerţ exterior cu Uniunea Europeană.
▫ Principalele ţări investitoare: Olanda, Austria, Germania, Franţa, Grecia.