Transcript Agricultura – Prioritate nationala USL

AGRICULTURA
ȘI DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC
PRIORITATEA USL
Programul USL privind Agricultura și Dezvoltarea Satului
1
Agricultura
Provocare Mondială
CRIZA ALIMENTARĂ REPREZINTĂ O
AMENINȚARE GLOBALĂ
Determinată de:
• Creşterea demografică (populația 7 mld. 2011 – 9,3 mld. în
2050);
• Producția de alimente este insuficientă;
• Schimbările climatice – deșertificarea.
Consecințe
• La nivel mondial un locuitor din 6 suferă de foame.
Agricultura
Prioritate Europeană
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC)
• Bugetul PAC anual este de 55 mld. euro (40% din totalul
bugetului UE)
• Politica Agricolă Comună este într-o perioadă de
schimbare
• România nu are definită încă foarte clar o poziție cu
privire la viitorul PAC
• PAC se focusează pe hrana pentru oameni
• PAC pune în centrul preocupărilor sale categoriile
profesionale producătoare de alimente, adică fermierii,
pescarii, lucrătorii agricoli și cei forestieri
Agricultura
Prioritate Europeană
VIITORUL PAC 2014 - 2020
(pentru ce trebuie să opteze UE și România în prezent)
• Optăm pentru păstrarea plăților la hectar sau acordarea
de sprijin pe bază de proiecte?
• Suntem pentru măsuri de piață sau pentru stoparea
acestora?
• Noul PNDR se va axa pe protecţia mediului sau pe sprijinul
pentru fermieri?
4
România în UE
• Suprafața agricolă a României este de 14,8 mil ha adică 8.2%
din total UE
• România ocupă locul 6 după Franța, Spania, Germania, Marea
Britanie și Polonia din acest punct de vedere
• Suprafața agricolă/cap de locuitor:
– România 0,41 ha
– Media Uniunii Europene 0,21 ha
• În România se obține în medie o producție de 300 euro/ha,
media europeană fiind de 750 euro/ha
5
Agricultura României
Unde ne aflăm în 2011?
• Agricultura
– Productivitate scazută;
– Terenuri fărâmițate excesiv;
– Alimente tot mai scumpe;
– Lipsa sprijinului pentru energie și apă;
– Evaziune fiscală ridicată.
• Dezvoltare rurală
– Populaţie agricolă îmbătrânită;
– Absorbție scăzută și neprioritizată a fondurilor europene;
– Situație precară a infrastructurii rurale;
– 44,80% din populația României trăiește în mediul rural, față de media
de peste 50% din UE.
6
Fărâmițarea excesivă a
terenurilor
• România are cele mai multe exploatații agricole din
Uniunea Europeană: 4 256 000 adică 29,39% din
totalul fermelor din UE
• Exploataţiile de subzistență și semi-subzistență
reprezintă 93,7% din numărul total de ferme
• USL consideră prioritară transformarea
exploatațiilor mici și de subzistență în ferme medii
familiale
Fărâmiţarea excesivă a
terenurilor
- 1 % din fermierii români beneficiază de
52% din sprijinul pe suprafață
TERENURILE AGRICOLE
CARE PRIMESC SPRIJIN DE
SUPRAFAŢĂ ÎN FUNCŢIE DE
MĂRIME
- Fermele medii (între 5 – 100) reprezintă
25.5% (2,4 mil. ha)
1-5 Ha = 2.09 mil
5-10 Ha = 0.9 mil
- 22.4% din suprafețele ce primesc
subvenții au sub 5 ha
10- 20 Ha = 0.4 mil
2093356
4272290
906930
- 9,39 milioane ha primesc subvenții în
România
20 - 50 Ha = 0.6
mil
50 - 100 Ha = 0.5
mil
477404
100-200 Ha 0.7 mil
708788 501539 600950
> 200 ha = 4.2 mil
ÎN ROMÂNIA SE FACE AGRICULTURĂ PE
SUPRAFEȚE MICI DE TEREN
Sursa: APIA
Alimente tot mai scumpe
CREŞTEREA PREŢURILOR ESTE CAUZATĂ DE:
• Creșterea TVA la 24 %;
• Creşterea costurilor de producţie, în special cele legate de
motorină, gaze și energie electrică;
• Importuri masive în detrimentul producătorilor români;
• Lipsa accesului producătorilor autohtoni la desfacerea
produselor într-un cadru organizat;
• Costuri nejustificate pe lanţul de producţie de la
producător la consumatorul final.
9
Alimente tot mai scumpe
România are cel mai înalt ritm de creştere a prețurilor dintre țările vecine
Evoluția preţului pâinii 2007 - 2010 (%)
Sursa: INS
10
Populația agricolă
îmbătrănită
• România are 1,7 mil.
fermieri cu vârstă de
peste 65 de ani, cei mai
mulţi din UE.
• Programele „Renta
viageră” și „Retragerea
timpurie a fermierilor”
nu au fost funcţionale.
Număr de fermieri beneficiari
de sprijin APIA pe suprafaţă
(pe categorii de vârstă)
10929
71115
143105
340992
30 < ani
30 - 40 ani
40 - 50 ani
50 - 60 ani
220336
60 - 70 ani
> 70 ani
283651
Sursa: APIA
Lipsa amenajărilor și irigării
terenurilor agricole
• În 1990 existau peste 3
milioane ha amenajate
pentru irigații
• Pentru 22% din suprafaţa
agricolă a ţării există
astăzi infrastructură
pentru irigații
• 2009 s-a irigat 9,6 %
• 2010 s-a irigat 2,5 %
• PRINCIPALA CAUZĂ ESTE
INEXISTENȚA SPRIJINULUI
DIN PARTEA STATULUI
PENTRU ENERGIE ȘI APĂ
Sursa: INS
Evaziune fiscală foarte ridicată
• România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveşte nivelul
evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% din veniturile taxabile
în 2009.
• Se pierd anual aproape 3 miliarde euro în piața neagră din
agricultură.
• Anual se pot scoate peste 2 miliarde euro din economia
neagră.
• Combaterea evaziunii din agricultură poate fi o sursă pentru
finanțarea programelor naționale din agricultură și poate
duce la realizarea unui mediu concurențial corect.
Agricultură Subfinanțată
• Ajutoarele de stat nu au fost notificate și nu s-au mai
acordat începând cu 1 ianuarie 2010.
• Exemple de ajutoare de stat care nu se mai primesc apă
și energie pentru irigații, sectorul bovine, calitatea
laptelui, asigurări.
• Din 32 de linii directoare se aplică doar 5 măsuri
• Acest lucru duce la lipsa sprijinului în sectoare prioritare
• Lipsa sprijinului în sectoare prioritare
Zootehnie
Agricultura ecologică
Sectorul horticol
14
Agenții de plăți
nefuncționale
• Personal insuficient și nemotivat financiar;
• Un funcţionar APIA gestionează 600-800 de cereri de
plată (UE recomandă ca un angajat să nu gestioneze mai
mult de 250 de cereri);
• Capacitatea de evaluare și procesare de către APDRP a
proiectelor este cu mult sub cea necesară;
• Programul Operațional de Pescuit nu este acreditat.
Rata scazută de absorbție a
fondurilor europene
• PNDR are o alocare finaciară de 10,09 miliarde de euro
• Până în prezent s-au semnat contracte în valoare de 3,6 miliarde de
euro
• S-au efectuat plăţi efective în valoare de 1,9 miliarde de euro
• România riscă să piardă 5 miliarde de euro dacă se continuă
acest ritm de absorbție
• UE va aloca un buget mult mai mic pentru PNDR 2 care va
funcţiona în perioada 2014 - 2020
• Nu au fost demarate studiile de impact pentru PNDR 2
• POP are un buget de 307 mil Euro 2007 – 2013, absorbția este
de numai 10.68%
16
Concluzii ale agriculturii sub
Guvernul Boc
• În România se produce tot mai greu și la costuri tot mai
ridicate;
• Românii se hrănesc nesănătos şi mai mult din import;
• Prețurile alimentelor sunt tot mai mari;
• Irigațiile sunt ca și inexistente;
• Populația rurală este îmbătrânită, iar tinerii nu sunt motivați
să lucreze în agricultură;
• Statul român pierde 3 miliarde de euro anual din economia
neagră, dar ne împrumutăm de la FMI;
• Nu reușim să cheltuim banii primiți de la Uniunea Europeană;
• Structurile de stat sunt politizate total;
• Avem terenuri nelucrate de peste 3 milioane de ha;
17
Agricultura și Dezvoltarea Satului
Românesc în Perspectiva USL
18
Agricultura în perspectiva
USL
PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE USL
PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE USL
• Agricultura este prioritate
națională
• Să folosim corect și eficient
resursele naturale
• Agricultura este motorul de
creștere economică
• Agricultura să producă ceea ce se
cere pe piață
• Agricultura este generatoare de
venituri bugetare din:
 stimularea activității economice;
 combaterea evaziuni fiscale;
 creșterea numărului de locuri de
muncă.
• Statul să fie responsabil față de
agricultori și consumatori
Agricultura și Dezvoltarea Satului
Românesc în Perspectiva USL
Direcții de acțiune
• Dezvoltarea unei agriculturi moderne din punct de
vedere al exploatațiilor agricole și al gradului de
tehnologizare care să producă pentru piață, să asigure
hrana necesară populației și un nivel de trai ridicat
pentru fermieri;
• Dezvoltare durabilă a satului românesc astfel încât să se
elimine disparitățile între mediul rural și urban și să se
promoveze conservarea patrimoniului cultural;
20
Obiectivele USL pentru
Agricultură și Sat
OBIECTIVE PENTRU AGRICULTURĂ
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Fiind prioritate națională, anumite sectoare trebuie să beneficieze de acces la producția
internă de gaze si energie electrică la costuri reduse;
Asigurarea hranei pentru populație în cantităţi suficiente și la standarde europene;
Retehnologizarea agriculturii;
Acordarea la timp a unor subvenții sporite pentru culturile de câmp;
Susținerea sectorului creșterii animalelor în vederea sporirii efectivului și îmbunătățirii
genetice;
Acordarea de sprijin pentru calitatea laptelui;
Dezvoltarea sistemului de irigații;
Dezvoltarea lanțului de producție până la produsul finit;
Susținerea agriculturii de nişă (ex. Agricultura ecologică și produse tradiționale);
Creșterea exporturilor, în special de produse finite;
Alinierea politicilor agricole la conceptul european de APA-AER-SOL;
Obținerea dezideratului de siguranță alimentară pentru a genera produse româneşti
competitive pe piața UE;
Dezvoltarea pisciculturii;
Dezvoltarea sectorului viticol.
21
Obiectivele USL pentru
Agricultură și Sat
OBIECTIVE PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC
Elaborarea și negocierea unui PNDR 2 (2013 – 2020) cât mai
avantajos care să ducă la :
• Dezvoltarea infrastructurii rurale într-un concept integrat
(școală, IMM, drumuri, dispensar);
• Realizarea unui Cod al Pământului și unui Cod al Apei;
• Reducerea decalajelor dintre mediul rural și urban;
• Protejarea și utilizarea rațională a pădurilor
• Revigorarea și dezvoltarea zonei montane;
• Utilizarea eficientă a resurselor agricole, silvice, de apă și
de mediu.
22
MĂSURILE USL
1. Măsuri de politică agricolă și
dezvoltare a satului românesc
2. Măsuri de reformă administrativă
23
Măsuri de politică agricolă și
dezvoltare a satului românesc
• COMASAREA TERENURILOR;
• PROGRAME NAȚIONALE PENTRU SECTORUL LEGUMEFRUCTE: PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI
PROCESARE;
• CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ;
• REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI
FUNCIARE;
• NOTIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT;
• REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE;
Măsuri de politică agricolă și
dezvoltare a satului românesc
•
•
•
•
•
•
•
•
•
SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE;
PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ;
SILVICULTURĂ;
POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI
MAREA NEAGRĂ;
RENEGOCIEREA PNDR;
PREGĂTIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II 2014 – 2020;
SCĂDEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUNII;
CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ ȘI BAZATĂ PE
PRINCIPII COMERCIALE;
SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ – ANSVSA.
25
Reforma administrativă
Ministerul Agriculturii
Agențiile de Plăți
Camerele Agricole
26
Politici agricole moderne
COMASAREA TERENURILOR
• Realizarea gratuită a cadastrului pentru toate
terenurile agricole în vederea constituirii unei pieţe a
terenurilor agricole;
• Măsuri de retragere timpurie a agricultorilor (PNDR,
Ajutoare de Stat);
• Măsuri de sprijinire a tinerilor fermieri;
• Stimularea comasării prin redefinirea sprijinului pe
suprafață.
Politici agricole moderne
PROGRAME NAȚIOANLE PENTRU SECTORUL LEGUME FRUCTE:
PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI PROCESARE
• Program național pentru înfiinţarea de sere pentru legume și
fructe;
• Program național pentru înfiinţarea de centre de colectare,
sortare, calibrare și depozitare în cadrul zonelor specializate
în producerea anumitor legume și fructe;
• Program național pentru înființarea de micro fabrici locale de
procesare care să deservească producătorii de legume și
fructe din zona respectivă.
Politici agricole moderne
PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINTAREA DE SERE
PENTRU LEGUME ȘI FRUCTE
• Acces la gaze din producția internă la costuri reduse;
• Sere familiale;
• Finanțare din fonduri UE, buget național, bugete locale
• Sporirea competitivității producătorilor autohtoni;
• Fructe și legume româneşti pe o perioadă mai lungă a
anului.
29
Politici agricole moderne
PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINTAREA DE
CENTRE DE COLECTARE
• Finanțare: PNDR, ajutoare de stat;
• Realizate prin parteneriate public – private;
• Program național de promovare a produselor
româneşti;
• Program național pentru reconversie în sectorul
horticol;
• Realizate în bazinele de producție legume și fructe
Politici agricole moderne
PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINŢAREA DE
MICROFABRICI LOCALE
• Crearea de locuri de muncă la nivel local “O localitate
1 IMM”;
• Promovarea produselor tradiționale și ecologice
româneşti;
• Facilităţi pentru constituirea și dezvoltarea formelor
asociative (grupuri de producători, asociații,
cooperative)
Politici agricole moderne
CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ
• Produse bancare speciale pentru fermieri prin CEC
• Stabilirea unui model de compensare a dobânzilor
• Dezvoltarea unui program guvernamental prin FGCR
“START ÎN AGRICULTURĂ”
Politici agricole moderne
CREDIUL ÎN AGRICULTURĂ
Program „START ÎN AGRICULTURĂ”
• Linii de credit speciale pentru investiții realizate de
fermieri
• 60% înființare microfermă și 40 % capital de lucru în
primul an
• Garanția: FGCR (max.50%) și garanția FNGCIMM
(max.50%)
Politici agricole moderne
REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE
• Program național privind modernizarea întregului sistem
de îmbunătățiri funciare;
• Program Național pentru reabilitarea și modernizarea
sistemelor de irigații – apă ca factor de securitate
alimentară și stabilitate socială;
• Programe Național de amenajări complexe pe bazinele
hidrografice pentru a reduce riscul de inundații, alunecări
de teren, eroziunea solului și colmatarea lacurilor management integrat al apei.
Politici agricole moderne
•
•
•
•
PROGRAM NAȚIONAL PENTRU REABILITAREA ȘI
MODERNIZAREA SISTEMELOR DE IRIGAȚII
Program realizat pe termen scurt, mediu și lung;
Reabilitarea sistemelor existente cu potențial
economic;
Tehnologii moderne cu cost redus;
Implicarea sectorului privat în realizarea de
tehnologii cu costuri eficiente.
35
Politici agricole moderne
AJUTOARE DE STAT
Notificarea tuturor celor 32 de linii directoare și acordarea
ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul European
nr. 1698/2005
- ajutor pentru investiții în ferme;
- ajutor pentru investiţii în domeniul prelucrării şi
comercializării produselor agricole;
- compensarea daunelor naturale;
- instalarea tinerilor fermieri;
- asigurări.
Politici Agricole Moderne
REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR
NATURALE
Principalele resurse ale României PĂMÂNTUL și APA vor
fi gestionate corect pe termen scurt, mediu și lung prin:
• Elaborarea de reglementări clare cuprinse în două
coduri “CODUL PAMÂNTULUI ȘI CODUL APEI”.
• Promovarea agriculturii durabile, multifuncționale,
dezvoltarea biodiversității și protecția mediului.
37
Politici agricole moderne
SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE
• Consolidarea organizațiilor profesionale ale producătorilor
agricoli (grupuri de producatori, asociații și cooperative);
• Crearea de noi grupuri și organizații de producători, formarea
de uniuni de ramură, precum și racordarea acestora la
structurile europene (Reţeaua Europeană de Dezvoltare
Rurală);
• Stimularea realizării de noi organizații profesionale în scopul
reducerii inputurilor și creșterii veniturilor prin vânzarea în
comun a producției agricole. Finanțare din FADR și ajutoare de
stat.
• PNDR 2 va avea alocare substanțială pentru aceste măsuri.
38
Politici Agricole Moderne
PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ
• Realizarea unei proiecții bugetare a MADR, pentru o
perioadă de minim trei ani și cu perspectivă aferentă
perioadei 2014-2020.
• Programul pentru agricultură va reflecta nevoile de
finanţare ale sectorului astfel încât să se poată realiza
o planificare multianuală a bugetului.
39
Politici Agricole Moderne
SILVICULTURĂ
• Coordonarea surselor de sprijin financiar FEADR, Life, Natura 2000,
REGIO, FP 7, pentru proiecte prioritare din silvicultură;
• Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Păduri şi a Planului de
Acţiune pentru sectorul pădurilor din România;
• Creşterea suprafeţei de pădure prin: readucerea în circuitul
productiv prin împădurirea terenurilor agricole degradate și prin
înfiinţarea sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie;
• Urgentarea inventarierii fondului forestier naţional.
40
Politici Agricole Moderne
POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI
MAREA NEAGRĂ
• Redefinirea politicilor de pescuit în Delta Dunării, Lunca
Dunării și Marea Neagră în vederea protecției și
exploatării durabile;
• Stimularea înființării și dezvoltării asociațiilor de pescari;
• Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene din cadrul
Programului Operaţional pentru Pescuit (POP);
• Susţinerea înființării bursei de pește;
• Promovarea serviciilor specifice zonei și păstrarea
biodiversității.
41
Politici Agricole Moderne
RENEGOCIEREA PNDR
• Renegocierea sumelor alocate pe măsuri din cadrul
PNDR;
• Simplificarea documentației pentru proiectele întocmite
din fonduri europene;
• Renunţarea, acolo unde este cazul, la sistemul sesiunilor
de proiecte și reintroducerea sistemului de depunere
continuă;
• Urgentarea operaționalizării anumitor măsuri din PNDR
(ex. împădurire în teren agricol și non – agricol).
42
Politici agricole moderne
PREGATIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II (2014 – 2020)
• Un nou program național de dezvoltare rurală pentru
perioada 2014 – 2020 care să finanțeze măsurile prioritare
pentru viitorul agriculturii româneşti
• O alocare financiară sporită și o absorbție integrală;
• Conținutul acestui program, bugetul total al acestuia și
măsurile de finanțare vor fi supuse unui proces de negociere
cu Comisia Europeană;
• Va ține cont de nevoile reale ale agriculturii româneşti și de
viitorul PAC;
• Definirea de urgență a poziției României privind viitorul PAC
și demararea studiilor pentru noul PNDR.
Politici agricole moderne
SCADEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUINII
• Cota redusă de TVA la producția de cereale, pâine,
carne proaspată, lapte și legume-fructe proaspete
(TVA 24%, din care 9% către buget și 15% dedus
producătorului);
• Implicarea organizațiilor de producători, procesatori
și comercianți în proiectele legislative;
• Cadru legislativ pentru acreditarea/licenţierea
operatorilor economici care activează în comerţul cu
produse agricole.
Politici agricole moderne
CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ ȘI BAZATĂ PE PRINCIPII COMERCIALE
• Elaborarea unui program național de cercetare – dezvoltare
agricolă pe perioada 2014 – 2020, care să fie în concordanță
cu prevederile viitorului PAC;
• Promovarea cercetării pe principii comerciale;
• Relansarea activităţii de cercetare din agricultură prin
modernizarea infrastructurii specifice;
• Dezvoltarea cercetării aplicate și a extensiei;
• Crearea de genofond animal și vegetal performant;
• Parteneriat public – privat.
SIGURANTA ALIMENTARA - ANSVSA
Transpunerea noului concept european
Sănătatea animalelor + Sănătatea oamenilor = O singură sănătate
Implementarea trasabilităţii pe întreg lanțul alimentar în baza principiului “de la furcă la furculiță”.
Abordarea în sistem integrat a lanțului alimentar folosind cele 4 instrumente:
1. Identificarea riscului;
2. Comunicarea riscului (prin sistemul rapid de alertă);
3. Managementul riscului;
4. Educarea și informarea consumatorului.
Elaborarea programului național strategic pentru prevenirea, controlul și eradicarea bolilor la
animale și a celor transmisibile de la animale la om pe o perioadă de minim 5 ani. Acest program
va trebui să raspundă noilor provocări:
- în sfera sănătății animalelor: boala vacii nebune, gripa aviară, gripa porcină, febra aftoasă,
implementarea și monitorizarea bunăstării animalelor;
- în sfera siguranței alimentare: criza Dioxinei, criza Escherichia coli, lipsa controlului asupra
folosiri excesive a antimicrobienelor.
46
SIGURANTA ALIMENTARA - ANSVSA
Toate aceste deziderate se vor realiza prin:
• întărirea capacității instituționale,
• formarea și educația profesională continuă,
• modernizarea unităților de asistență veterinară din zona rurală,
• întărirea capacității de diagnostic,
• dezvoltarea cercetării și inovării în domeniu,
• emiterea de avize științifice consultative (în situații precum OMG-urile, aditivii alimentari),
• realizarea unor sisteme performante de distrugere a deșeurilor de origine animală,
• realizarea băncilor de vaccinuri,
• facilitarea accesării de către medicii veterinari din mediul privat a fondurilor europene
dedicate,
• încheierea parteneriatelor strategice cu asociațile de crescători și producători, cu asociațiile din
industria alimentară, cu asociațiile din retail, cu ONG-urile implicate în lanțul alimentar și
protecția consumatorilor,
• obţinerea unor efective de animale cu valoare genetică și productivitate crescută cu scopul de
a crește calitativ și cantitativ populația de animale,
Toate aceste acțiuni vor duce la câștigarea încrederii tuturor actorilor implicați în sistem dar, în
primul rând, a consumatorilor.
47
Reforma administrativă
Ministerul Agriculturii și instituții din subordine
•
Structura modernă a ministerului (departamente corespunzatoare pentru :
schimbări climatice, bioenergie, agricultură ecologică, securitate alimentară, piața
produselor, piața creditelor, piața funciară, industria alimentară, etc);
•
Crearea unei instituții în cadrul sau în subordinea Ministerului Agriculturii care să
se ocupe de comasarea funciară;
•
Îmbunătăţirea informării fermierilor privind măsurile de sprijin (măsuri de eguvernare)
•
Revenirea Romsilva în cadrul Ministerului Agriculturii;
•
Evaluarea și redefinirea rolului domeniului de îmbunătățiri funciare.
Reforma administrativa
Agenții de Plăți
• Eficientizarea
activității
agențiilor
printr-o
coordonare corelată a acestora și comasarea
acestora într-un interval de 4-5 ani;
• Asigurarea de personal suficient și bine pregătit;
• Implicarea treptată a organizaţiilor profesionale
reprezentative în derularea plăților, ca o măsură de
responsabilizare a acestora.
Reforma administrativa
Camerele Agricole
• Depolitizarea Camerelor Agricole;
• Transformarea lor în furnizori de consultanță pentru
fermieri;
• Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea
să își poată asigura autofinanțarea;
• Îndeplinirea rolului Camerelor Agricole așa cum sunt
definite acestea la nivel european.
VIITORUL AGRICULTURII ȘI
SATULUI ROMÂNESC
• România va utiliza la maxim potenţialul agricol
natural și uman pentru a dezvolta agricultura în
general și satul în special;
• Redefinirea rolului turistic al satului românesc;
• Pentru USL este prioritară asocierea în agricultură;
• Sectoarele legumicol, pomicol și viticol vor fi
sprijinite prin politici sectoriale.
51
VIITORUL AGRICULTURII ȘI
SATULUI ROMÂNESC
• Dezvoltarea zootehniei și creşterea ponderii acesteia
în totalul producţiei agricole este prioritară;
• Promovăm și susținem produsele ecologice și
tradiționale românești;
• România va avea o structură administrativă
funcțională și depolitizată;
• Agricultorii români vor fi informați și pregătiți
profesional.
52
VIITORUL AGRICULTURII ȘI
SATULUI ROMÂNESC
• Organizațiile patronale vor juca un rol major în luarea
deciziilor în agricultură;
• Agricultorii vor avea apă pentru irigat;
• România va deveni din piață de desfacere un jucător
pe piața internațională;
• Banii pentru agricultură trebuie să ajungă la
agricultori, nu să fie direcționați către clientela
politică.
53