Transcript Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (ZEIA) 18

Ziua Europeană
a Informării
despre Antibiotice
(ZEIA)
18 noiembrie 2014
Contextul celebrării
PromoSan - CRSP Bucureşti
Scurt istoric
 Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (ZEIA) - o inițiativă ECDC - ţinteşte
utilizarea prudentă a antibioticelor (A) pentru a limita rezistența la antimicrobiene (RAM) - o
ameninţare majoră pentru sănătatea publică - şi se celebrează pe 18 noiembrie începând cu
2008.
 Raportul Global OMS de Supraveghere RAM 2014 examinează în premieră status-ul
monitorizării RAM - în special rezistenţa la antibacteriene (RAB) - la nivel mondial şi la
nivel de țară.
 “Rezistența la antimicrobiene reprezintă o ameninţare în creştere pentru sănătatea publică şi
o problemă globală de larg interes. Guvernele din întreaga lume au început să acorde o
atenție sporită acestei probleme grave ce amenință realizările medicinei moderne. O eră
post-antibiotice, departe de a fi o fantezie apocaliptica în care infectiile comune şi leziunile
minore pot ucide , devine o eventualitate plauzibilă pentru secolul 21.” Dr. Keiji Fukuda, Director
General Adjunct OMS pentru Securitatea Sănătăţii şi Mediului
Sursa: Antimicrobial Resistance. Global Report on Surveillance. WHO 2014
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/112642/1/9789241564748_eng.pdf?ua=1
 Tema 2014*
Eforturile susţinute şi concertate ţintind administarea corectă
reprezintă cheia curbării tendinţei crescătoare a rezistenţei la antibiotice.
 Scop*
Susţinerea activităţilor naţionale ţintind o mai bună diseminare , în
rândul publicului larg şi al corpului medical, a politicilor prudente de
administrare a antibioticelor, pentru a le menţine eficienţa şi a încetini
răspândirea bacteriilor rezistente.
 Slogan
Antibioticele: consum prudent azi = vieţi salvate mâine!
*Sursa: *** EAAD 2014 - an European initiative. ECDC, Stockholm, Octomber 2014
Mesaje cheie perene
în viziunea site-ului specializat OMS
 RAM ucide
 RAM îngreunează controlul bolilor infecțioase
 RAM creşte costurile sănătăţii publice
 RAM diminuează câştigurile terapeutice de pe urma cercetării
medicale în domeniul antimicrobienelor
 RAM amenință securitatea sanitară şi afectează economia
mondială
Sursa: Site-ul oficial OMS http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs194/en/
Mesaje cheie ECDC 2014
 Antibioticele pot fi prescrise doar de către medicul care v-a examinat.
 Antibioticele nu ajută împotriva durelilor şi nu pot trata migrenele sau orice fel
de febră.
 Antibioticele nu vă ajută să vă simţiţi rapid mai bine, ba chiar mai rău până la
urmă, şi pot cauza efecte secundare.
 Aveţi răbdare, pentru a vă simţi mai bine.
 Cereţi sfatul farmacistului: alte medicamente vă pot scăpa de simptome.
Sursa: *** EAAD 2014 - an European initiative. ECDC, Stockholm, Octomber 2014
Fapte cheie






actualizare 2014
Noi mecanisme RAM se răspândesc la nivel global.
În 2012 au existat în 92 de țări aproximativ 450 000 de cazuri noi de tuberculoză multirezistentă (MDR-TB) ce necesită tratamente mai lungi şi mai puțin eficiente.
RAM privind malaria este larg răspândită în majoritatea țărilor malario-endemice.
Răspândirea unor tulpini rezistente la artemisinină pune în pericol câștiguri recente
importante în controlul bolii.
Rezistenţa la antibiotice (RA) priveşte astăzi unele infecţii comune (afectând de exemplu,
tractul urinar, plămânul şi sângele), în toate regiunile lumii. Un procent mare de infecţii
nozocomiale sunt cauzate de bacterii extrem de rezistente, precum Staphylococcus aureus
meticilino-resistent (MRSA) sau bacteriile gram-negativ multirezistente.
Rezistența la tratamente de ultimă instanță pentru gonoree (cefalosporine de generația a treia)
a fost raportată de10 țări, ameninţând să facă boala netratabilă până la dezvoltarea unor
vaccinuri sau medicamente noi.
Pacienții afectaţi de RAM sunt expuşi unui risc crescut de agravare şi deces, în condiţiile unui
consum crescut de resurse medicale.
Sursa: Site-ul oficial OMS: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs194/en/
Situaţia globală
conform Raportului OMS 2014
 MRSA a fost semnalată de 85 (44%) dintre statele membre OMS.
 Proporțiile MRSA depăşesc 20% în toate regiunile OMS, ajungând să depășească 80%
în anumite ţări.
 Proporțiile mari de MRSA implică risc crescut pentru pacienți și cer tratamente cu
medicamente mai toxice. Acest lucru generează efectele secundare şi crește costurile,
fără a exclude dezvoltarea RAM la alte specii de stafilococi.
 E.coli rezistente la a treia generație de cefalosporine a fost semnalată de 86 (44%), iar
E.coli rezistente la fluorochinolone de 92 (47%) dintre statele membre OMS.
 Rapoartele şi publicațiile dezvăluie rate alarmante de rezistenţă la ultima generaţie de
antimicrobiene (AM) injectabile utilizate în spital împotriva infecţiilor grave, precum şi
la AM orale utilizate atât intraspitalicesc cât şi ambulatoriu.
Sursa: ***Antimicrobial Resistance. Global Report on Surveillance. WHO 2014
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/112642/1/9789241564748_eng.pdf?ua=1
2013: disponibilitatea de date privind principalele combinaţii bacterieantibacterian implicând rezistenţa (n= nr. combinaţiilor semnalate)
Comentariu: grupul cel mai numeros de ţări, între care România oferă date pentru mai mult de 5 combinaţii
bacterie-antibacterian implicând rezistenţa
Sursa: Antimicrobial Resistance. Global Report On Surveillance. WHO 2014
Http://Apps.Who.Int/Iris/Bitstream/10665/112642/1/9789241564748_eng.Pdf?Ua=1
Calitatea surselor de date privind rezistenţa E. coli la cefalosporine generaţia III
(n = nr. ţărilor cu nivelul de calitate specificat)*
Comentariu: sursele variază între rapoarte naţionale şi publicaţii specifice. Grupul de ţări cel mai numeros
(verde) între care România oferă rapoarte naţionale.
Sursa: Antimicrobial Resistance. Global Report On Surveillance. WHO 2014
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/112642/1/9789241564748_eng.pdf?ua=1
*Nota bene: tabloul este similar în privinţa calităţii surselor de date privind E. coli rezistentă la fluorochinolone
S. Aureus rezistent la beta-lactam antibacteriene (incluzând MRSA)
Europa: repere actuale ECDC privind consumul A (I)
În ultimul deceniu a existat o creştere a consumului A în UE, cu mari variaţii
între ţări. Date recente furnizate de European Surveillance of Antimicrobial
Consumption Network (ESAC-Net) arată că:
 în 2010, ca şi în anii precedenți, a existat o diferență de 3,5 ori între țara cu cel
mai mic consum de A - Estonia şi țara cu cel mai mare consum - Grecia.
 în 2010 faţă de 2009 trei țări (Islanda, Letonia și Marea Britanie) au raportat o
creștere cu mai mult de 5% a consumului de A în ambulator (exprimat în doze
zilnice standard - DDD* - la 1 000 de locuitori).
*DDD este media dozelor zilnice de întreţinere pentru un medicament folosit conform indicaţiilor sale principale, vezi
http://www.veterinarypharmacon.com/docs/492-2009%20-%20VET.%20DRUG.%20ART.%203.pdf
Sursa: Summary of the latest data on antibiotic consumption in the European Union.
November 2012: http://www.ecdc.europa.eu/en/eaad/Documents/ESAC-Net-summary-antibiotic-consumption.pdf
Europa: repere actuale privind consumul A (II)
 În aceeaşi perioadă, alte trei țări (Austria, Lituania şi Polonia) au arătat o
scădere a consumului de A.
 Penicilinele au fost grupul de A cel mai frecvent utilizat în ambulatoriu ca
dealtfel şi intraspitalicesc. Proporțiile consumului de cefalosporine şi alte betalactamine (inclusiv carbapeneme), precum şi din alte clase J01 a fost în general
mai mare în sectorul spitalicesc decât în ambulatoriu.
 În 15 din 19 ţări UE/SEE (UE 27 + Norvegia, Islanda) cu date disponibile,
consumul de carbapeneme a crescut în mod semnificativ din 2007 până în 2010,
atât intraspitalicesc cât şi ambulator.
Sursa: ***Summary of the latest data on antibiotic consumption in the European Union.
November 2012: http://www.ecdc.europa.eu/en/eaad/Documents/ESAC-Net-summary-antibiotic-consumption.pdf
2012: proporţia izolaţilor E. faecalis rezistenţi la aminopeniciline în reţeaua ESAC
Comentariu: România se plasează pe o poziţie medie de 1-5% pe o scară cu maximul de 10-25% în Bulgaria,
Estonia şi Portugalia şi un minim de < 1% înregistrat de Franţa, Germania, Austria, Finlanda şi Islanda.
Sursa: Site-ul oficial ECDC http://www.ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial_resistance/database/Pages/map_reports.aspx
2012: proporţia izolaţilor Enterococcus faecalis rezistenţi la aminopeniciline în
reţeaua ESAC; distribuţia pe ţări, în paranteze nr. izolaţilor E. f. în studiu
Comentariu: România se găseşte într-o poziţie relativ favorabilă la nivelul de circa 2% pe o scară între 0%
(Slovenia) şi 14% (Estonia); plasament relativizat de nr. mic de izolaţi luaţi în studiu.
Sursa: Site-ul oficial ECDC http://www.ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial_resistance/database/Pages/map_reports.aspx
2012: proporţia izolaţilor S. aureus rezistenţi la meticilină în reteaua ESAC;
distribuţia pe ţări, în paranteze nr. izolaţilor MRSA în studiu
Comentariu: România se găseşte în poziţia cea mai defavorabilă cu circa 50%; la polul opus se află
Suedia cu un procent de circa 1%.
Sursa: Site-ul oficial ECDC
http://www.ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial_resistance/database/Pages/map_reports.aspx
2012: proporţia izolaţilor E.Coli rezistenţi la cefalosporine de generaţia III în
reţeaua ESAC; distribuţia pe ţări, în paranteze nr. izolaţilor E. coli în studiu
Comentariu: România ocupă o poziţie defavorabilă plasându-se la nivelul de circa 25%, pe o scară unde
Bulgaria a înregistrat maximul de circa 45% iar Suedia minimul de circa 5%.
Sursa: Site-ul oficial ECDC http://www.ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial_resistance/database/Pages/map_reports.aspx
2010 sau cel mai recent an disponibil: consumul de A pentru uz sistemic în
ambulator, pe clase, în 29 de ţări UE/SEE, exprimat în DDD per 1000 loc.
Comentariu: cele mai frecvente sunt penicilinele urmate de tetracicline şi chinolone.
România apare în poziţia cea mai favorabilă cu 10% pe o scară cu maximul la Grecia - 38%.
Sursa: ***Summary of the latest data on antibiotic consumption in the European Union. November 2012:
http://www.ecdc.europa.eu/en/eaad/Documents/ESAC-Net-summary-antibiotic-consumption.pdf
România 2011: consumul de antibiotice de uz sistemic (grupul J01 – clasificarea
ATC**); exprimat în DDD per 1000 locuitori
Comentariu: penicilinele conduc detaşat urmate de alte beta-lactamine şi de chinolone; pentru eurocomparaţie vedeţi graficul anterior; comparaţia este relativizată de faptul că datele disponibile reprezintă
consumul total (spital+ambulator).
ATC group J01
Community
(primary care sector)*
Hospital sector
Beta-lactam antibacterials, penicillins (J01C)
17.60
-
Other beta-lactam antibacterials (J01D)
4.06
-
Tetracyclines (J01A)
1.34
-
Macrolides, lincosamides and streptogramins (J01F)
2.92
-
Quinolone antibacterials (J01M)
3.40
-
Sulfonamides and trimethoprim (J01E)
0.96
-
Other J01 substances
0.60
-
30.89
-
Total
*Ţara a furnizat numai consumul total
**Anatomical Therapeutic Chemical (ATC) classification, vezi: http://www.whocc.no/atc/structure_and_principles/
Sursa: http://www.ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial_resistance/esac-net-database/Pages/overview-countryconsumption.aspx
România 2011: distribuţia procentuală a consumului total de antibiotice
(grupul J01 ATC) în ambulator
Comentariu: se regăsesc pe primul loc penicilinele urmate de
alte beta-lactamine şi de chinolone & macrolide – la nivele apropiate.
Nota bene: conform menţiunii din graficul anterior, este vorba de consumul total nu de cel ambulator.
Sursa: http://www.ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial_resistance/esac-net-database/Pages/overview-countryconsumption.aspx
2013: percepţia publică în privinţa antibioticelor : România vs UE 27 (I)
Comentariu: românii consumă semnificativ mai multe A (47% vs 35%),
dintre care semnificativ mai multe fără reţetă (18% vs 3%).
Sursa: Special Eurobarometer 407/Nov. 2013, sondaj de opinie TNS în mai-iunie 2013 pe 1053 subiecţi din toate
vârstele şi straturile sociale: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_407_fact_ro_en.pdf
Aţi luat antibiotice în ultimul an?
Cum le-aţi obţinut?
2013: percepţia publică în privinţa antibioticelor : România vs UE 27 (II)
Comentariu: românii apar semnificativ mai puţin informaţi despre A (78% vs 94%), drept care
utilizează semnificativ mai frecvent A contra răcelii şi gripei, deşi realizează scoruri ceva mai favorabile
în privinţa bronşitei şi a durelilor în gât - dintre primele 4 afecţiuni în care A sunt contraindicate.
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_407_fact_ro_en.pdf
Cunoştinţe despre A pe o grilă cu 4 itemi
Motivul pentru care aţi luat A ultima oară?
2013: percepţia publică în privinţa antibioticelor: România vs UE 27 (III)
Comentariu: românii au primit în ultimul an informaţie mai puţină (la limita semnificaţiei) despre
inutilitatea A în gripă sau răceală (29% vs 33%), care însă a îndreptat mai bine opinia despre A.
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_407_fact_ro_en.pdf
Aţi primit informaţie în ultimul an despre A
folosite impropriu, de ex. în gripă sau răceală?
Informaţia a corectat atitudinea Dvs faţă de A?
Concluzii





La nivel global, noi mecanisme RAM sunt sugerate de: cele circa ½ milion cazuri noi de TBC multi-rezistentă în
2012, apariţia rezistenţei la artemisină în ţările malario-endemice, pericolul ca gonoreea să devină curând
netratabilă cu cefalosporine III sau dificultatea crescândă a tratării unor infecţii comune.
În ultimul deceniu a existat o creștere a consumului de antibiotice în UE, cu mari variaţii între ţări. Penicilinele
domină atât intraspitalicesc cât şi ambulatoriu , în timp ce cefalosporinele şi alte beta-lactamine sunt mai
frecvente intraspitalicesc; totuşi carbapenemele au crescut semnificativ între 2007-2010, atât ambulatoriu cât şi
intraspitalicesc.
România se găseşte pe euro-poziţii defavorabile în privinţa MRSA şi a E. coli rezistente la cefalosporine III, dar
pe o poziţie relativ favorabilă în privinţa consumului de antibacteriene total (nedefalcat între ambulator şi
intraspitalicesc). Ierarhia este dominată de peniciline, urmate de alte beta-lactamine şi de chinolone & macrolide.
Conform unui Eurobarometru recent, România înregistrează faţă de media UE 27 o frecvenţă mai mare a
administrării de A, o proporţie mai mare a direcţionării către gripă şi răceală, nivele mai mici de cunoştinţe
privind A sau de informare primită în privinţa medicaţiei A improprii, dar un impact mai mare al acestei
informări în modelarea atitudinii faţă de A.
Rezultatele percepţiei publice privind A şi anumite rezerve legate de validitatea evaluărilor RAM în ţara noastră
sugerează sporirea nivelului de conştientizare a populaţiei şi a personalului medical în privinţa abuzului de
antibiotice; combaterea automedicaţiei cu antibiotice procurate în afara prescripţiei medicale reprezintă o ţintă
perenă a promotorilor sănătăţii.
Referinţe bibliografice
 *** EAAD 2014 - an European initiative. ECDC, Stockholm, Octomber 2014
 ***Antimicrobial Resistance. Global Report on Surveillance. WHO 2014:
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/112642/1/9789241564748_eng.pdf?ua=1
 Site-ul oficial OMS: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs194/en/
 *** Summary of the latest data on antibiotic consumption in the European Union.
November 2012: http://www.ecdc.europa.eu/en/eaad/Documents/ESAC-Net-summaryantibiotic-consumption.pdf
 Site-ul oficial ECDC: http://www.ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial_
resistance/database/Pages/map_reports.aspx
 Special Eurobarometer 407: Antimicrobial Resistance Report. November 2013:
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_407_fact_ro_en.pdf
 Link din site-ul oficial ECDC:
http://www.ecdc.europa.eu/en/healthtopics/antimicrobial_resistance/esac-netdatabase/Pages/overview-country-consumption.aspx