Transcript Investiţii teritoriale integrate

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRĂILA
Dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunităţii
Investiţii teritoriale integrate
Capacitatea locală de gestionare a proiectelor
AUREL GABRIEL SIMIONESCU
Primarul Municipiului Brăila
1
Dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunităţii
• Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (CLLD) pentru
fondurile cadrului strategic comun (CSC)
–
–
–
–
–
Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european,
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală,
Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi
Fondul de coeziune, care:
• se axează pe anumite teritorii subregionale;
– este plasată sub responsabilitatea comunităţii, prin intermediul grupurilor de acţiune
locală formate din reprezentanţi ai intereselor socio-economice locale ale
sectoarelor public şi privat;
– include caracteristici inovatoare în context local, colaborare în reţea şi, după caz,
cooperare.
• Această metodologie unică va permite utilizarea conectată şi integrată
a fondurilor, în vederea punerii în aplicare a strategiilor de
dezvoltare locală.
2
Principalele scopuri ale dezvoltării locale
plasate sub responsabilitatea comunităţii
•
Principalele scopuri ale propunerii Comisiei:
•
vor încuraja comunităţile locale să dezvolte abordări integrate de tipul „de jos
în sus”, în împrejurări în care este necesar să se răspundă provocărilor
teritoriale şi locale care impun schimbări de natură structurală;
•
vor consolida capacitatea comunităţii şi vor stimula inovarea (inclusiv
inovarea socială), spiritul antreprenorial şi capacitatea de schimbare, prin
încurajarea dezvoltării şi descoperirii potenţialului neexploatat din cadrul
comunităţilor şi teritoriilor;
•
vor promova proprietatea comunităţii prin creşterea gradului de participare
în cadrul co-munităţilor şi consolidarea sentimentului de implicare şi
proprietate care poate spori eficienţa politicilor UE;
•
vor asista guvernanţa pe mai multe niveluri prin asigurarea unei căi de
participare deplină la conturarea punerii în aplicare a obiectivelor UE în
toate domeniile pentru comunităţile locale.
3
Investiţii teritoriale integrate (ITI)
• Sunt instrumente de dezvoltare teritorială care presupun existenţa:
– unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu
desemnat,
– a unui set de acţiuni care pot fi puse în aplicare pentru atingerea
obiectivelor stabilite prin strategia de dezvoltare teritorială integrată,
– a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor
teritoriale integrate.
• Practic, ITI sunt subprograme care cuprind măsuri integrate multidimensionale.
• Propunerea legislativă a Comisiei Europene cuprindea iniţial o prevedere
potrivit căreia minimum 5% din fondurile FEDR alocate la nivel naţional
trebuiau să fie destinate investiţiilor teritoriale integrate.
• Cel puţin o parte din gestiunea investiţiilor teritoriale integrate va fi delegată
oraşelor sau altor autorităţi regionale sau locale responsabile cu implementarea
strategiilor de dezvoltare urbană durabilă.
4
Etape de realizare a investiţiilor
teritoriale integrate
•
•
•
•
•
Etapa 1 – Definirea criteriilor de stabilire a ariilor în care se vor desfăşura
investiţii
Etapa 2 – Delimitarea zonelor în care se vor implementa investiţii teritoriale
integrate şi constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea strategiei teritoriale
integrate; în paralel, este necesară găsirea unei surse de finanţare pentru consultanţă
externeă în elaborarea strategiei teritoriale (asistenţă tehnică din programe
operaţionale finanţate din fonduri europene sau alte surse alternativă)
Etapa 3 - Elaborarea strategiei integrate şi identificarea surselor posibile de
finanţare;
Etapa 4 – Selecţia pachetului de proiecte care corespund obiectivelor strategiei
integrate;
Etapa 5 - Implementarea şi monitorizarea proiectelor; fiecare proiect va fi
implementat conform regulilor programului operaţional sectorial corespunzător;
5
Avantaje şi dificultăţi în implementarea ITI
Avantaje
Dificultăţi
Avantaje financiare:
Dificultăţi financiare:
- siguranţa alocării unor sume de bani pentru - necesitatea susţinerii investiţiilor teritoriale
realizarea proiectelor care contribuie la obiectivele integrate în perioada cuprinsă între realizarea
strategiilor integrate, având în vedere faptul că cheltuielilor şi rambursarea lor;
alocările pentru ITI trebuie menţinute în Acordul
de Parteneriat;
- creşterea eficienţei utilizării fondurilor, datorită
unui potenţial sporit de corelare a proiectelor
propuse (efecte sinergice) şi de oferire a unor
rezultate superioare pentru aceeaşi valoare a
investiţiei;
Alte beneficii:
Alte dificultăţi:
- asigurarea implicării actorilor la nivel regional şi
subregional, prin delegarea (fie şi parţială) a
managementului investiţiilor teritoriale integrate;
- stimularea corelării intervenţiilor la diferite scări
teritoriale şi a coordonării intersectoriale;
- creşterea capacităţii administrative locale,
datorită necesităţii de implicare în managementul
ITI;
- dificultăţile de realizare a coordonării
intersectoriale;
- cooperarea dificilă între mai multe unităţi
administrativ-teritoriale care formează o arie de
aplicare a investiţiilor teritoriale integrate;
6
Rezultatele investițiilor din fonduri
structurale în actualul exercițiu financiar
• Rata absorbției 24,26%2 ‐ România, cea mai mică dintre toate statele
membre
• peste 44% pentru POR şi 30% pentru PODCA.
• numeroase suspendări ale Programelor Operaționale
• Nereguli si corecții financiare de peste 700 de milioane de euro aplicate
pentru incapacitatea sistemului de a monitoriza eficient cheltuirea banilor
europeni
• Principalele cauze ale acestei situații sunt atribuite:
– lipsei capacității administrative în sistemul public de a gestiona fondurile,
– deficiențelor majore de înțelegere a mecanismelor europene de
finanțare,
– calității a resurselor umane
7
Rezultatele investițiilor din fonduri
structurale în actualul exercițiu financiar
• Valorificarea negocierii cu Comisia Europeană a amânării în demersul
privind cheltuirea banilor aferenți perioadei 2007 – 2013 – așa numita
regulă n+3, care practic extinde cu 1 an – până în 2015 ‐ termenul până la
care România poate cheltui alocarea financiară de peste 19 miliarde de
euro.
• Practic, în 7 ani de implementare a fondurilor structurale, România a
decontat efectiv la Comisia Europeană facturi de aprox. 4,6 miliarde de
euro, deși sumele aferente contractelor semnate erau de aprox. 17
miliarde.
• De văzut ce trebuie făcut pentru ca in următorii 2 ani să accesam o sumă
de 3 ori mai mare decât ce am cheltuit până acum (peste 15 miliarde de
euro).
8
Cadrul instituțional
•
•
•
•
•
•
•
Instabilitate instituțională, respectiv desele schimbări la nivelul conducerii
unora dintre Autoritățile de Management, soldate uneori cu acuzații de
corupție, au fost de natură să afecteze credibilitatea sistemului atât în raport
cu beneficiarii, cât și cu Comisia Europeană.
Probleme de “sistem”
durata exagerat de mare a evaluării proiectelor (uneori și doi ani de la data
depunerii proiectelor și până la semnarea contractului),
termenele lungi de procesare a cererilor de rambursare, birocrația excesivă
impusă beneficiarilor,
schimbarea frecventă a regulilor de management și cheltuire fondurilor,
mecanisme netransparente de evaluare a proiectelor (ex: primul venit, primul
servit, blocarea frecventă a liniilor de finanțare
lipsa sprijinului acordat beneficiarilor pentru a deprinde regulile unui management
eficient al fondurilor
Inexistența unei minime preocupări pentru a uniformiza procedurile de
lucru/raportare între Autoritățile de Management
9
•
•
•
•
•
Nefuncționalitatea Comitetelor de Monitorizare, structuri care ar fi trebuit să
aibă rolul de a realiza analize periodice obiective asupra stadiului absorbției
fondurilor europene și de a propune schimbări punctuale care să corecteze
problemele constatate
Multiplele acțiuni de control realizate de numeroasele instituții cu atribuții în
acest sens: Autoritățile de Management, Autoritatea de Audit, ANRMAP,
soldate cu corecții financiare.
Necoordonarea/suprapunerea dintre aceste instituții a condus la situații în
care, în urma unui act de control asupra aceluiași proiect, beneficiarii au primit
de la autorități decizii diferite, uneori contrare, fapt care a generat un val de
acțiuni în instanță (aflate încă pe rol) care au blocat întreg procesul.
Aport pozitiv pe care l‐au adus, în cadrul acestui exercițiu financiar, Agențiile
de Dezvoltare Regională prin comparație cu Autoritățile de Management în
administrarea fondurilor europene (o mai mare flexibilitate/disponibilitate de a
sprijini beneficiarii în implementarea de proiecte)
Deși în acest exercițiu financiar au gestionat doar anumite componente din
Programul Operațional Regional, se anticipează un rol crescut al ADR-urilor
începând cu 2014, prin transferul de competențe și pentru managementul altor
Programe Operaționale.
10
Procesul de regionalizare-descentralizare
în România
•
•
România trebuie să rezolve un important decalaj pe care îl are faţă de Europa,
pentru a aduce serviciile publice şi deciziile mai aproape de cetăţeni şi pentru a
folosi mai judicios resursele existente.
Două obiective
–
administrativ-teritorială prin crearea cadrului instituţional pentru
funcţionarea regiunilor administrativ-teritoriale”
– „Continuarea reformei în administraţia publică cu accent pe creşterea autonomiei
colectivităţilor locale prin declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea
principiului subsidiarităţii”
•
„Reorganizarea
Constituirea regiunilor şi descentralizarea contribuie la:
a) diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltării echilibrate,
recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic şi social a zonelor mai puţin
dezvoltate, ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum şi
preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
b) corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin stimularea
iniţiativelor şi prin valorificarea resurselor locale şi regionale, în scopul dezvoltării economicosociale durabile, dezvoltării culturale a acestora şi al coeziunii teritoriale.
11
Obiective strategice ale Procesului de
regionalizare-descentralizare
•
La nivelul fiecărei regiuni
– dezvoltarea economică a regiunii –va exista cel puţin un centru de afaceri regional;
– gestionarea fondurilor europene la nivel regional;
– gestionarea şi modernizarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier,
feroviar, fluvial, maritim, aerian;
– gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă medicală la nivel regional –va exista cel puţin
un spital regional;
– promovarea obiectivelor de turism de interes regional;
– dezvoltarea învăţământului preuniversitar tehnic şi profesional la nivel regional, precum şi a
învăţământului superior;
– elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii în vederea
încurajării accesului produselor româneşti pe pieţele interne si externe;
– gestionarea programelor de protecţie socială;
– gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel regional prin crearea unui sistem regional de
intervenţie;
– promovarea sportului de performanţă –centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional;
– dezvoltarea culturală la nivel regional
12
Legea privind descentralizarea
•
Domenii descentralizate: Agricultură, Cultură, Turism, Educaţie (învăţământ
preuniversitar), Mediu, Sănătate, Tineret şi sport.
•
Finanţarea atribuţiilor descentralizate la nivel local/judeţean se asigură de la
bugetul de stat în conformitate cu legea finanţelor publice locale. Excepţie fac
prestaţiile sociale care sunt plătite direct de la bugetul de stat către autorităţile
locale competente.
•
Un alt aspect interesant când vorbim de finanţare este salarizarea funcţionarilor
publici aflaţi în subordinea direcţiilor descentralizate.
•
Proiectul de lege prevede clar faptul că Art. IX al Titlului IX că „Personalul
instituţiilor publice şi structurilor care fac obiectul prezentei legi îşi păstrează
drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a acesteia.”
13
•
•
Descentralizarea agriculturii
Direcţiile pentru agricultură judeţeană şi a municipiului Bucureşti intră în
subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv în subordinea Consiliului General al
Municipiului Bucureşti (CGMB). De asemenea se descentralizează pe același
model: Oficiul de studii pedologice şi agrochimice județean şi Casele
agronomului.
•
•
Descentralizarea culturii
Direcţiile județene pentru cultură și patrimoniu național, respectiv a
municipiului Bucureşti intră în subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv CGMB.
De asemenea, un număr de cinematografe, săli de spectacol şi grădini de vară
intră în administrarea autorităţilor publice locale.
Legea descentralizării modifică şi legislaţia din domeniul protecţiei
monumentelor, Veniturile obţinute din concesionarea monumentelor se împarte
acum 50-50 între minister şi autoritatea locală competentă.
•
•
•
Descentralizarea turismului
Documentaţiile din domeniul urbanismului ce ţin de activităţile de turism întră în
avizarea directă a autorităţilor publice locale. De asemenea toate activităţile de
avizare pentru activităţile turistice care intră în atribuţiile directe ale autorităţilor
locale, autoritatea naţională pentru turism pierde aceste atribuţii.
14
•
•
•
•
•
•
•
•
Descentralizarea educaţiei
Educaţia este unul din domeniile care au fost descentralizate în mare parte.
Şcolile primesc finanţare atât de la bugetul de stat cât şi de la bugetele
locale. Proiectul de lege lasă Inspectoratele la Ministerul Educaţiei, dar
transferă din subordinea autorităţii publice centrale palatele copiilor şi
cluburile elevilor.
Descentralizarea mediului
Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului trec în subordinea Consiliilor
judeţene, respectiv al CGMB şi agenţiile judeţene pentu pescuit şi
acvacultură trec la autorităţilor locale.
Descentralizarea sănătăţii
Şi domeniul sănătăţii a fost unul din domeniile pilot în ceea ce înseamnă
activităţile de descentralizare. Unităţile sanitare, au trecut, în mare parte în
administrarea autorităţilor publice locale. Ceea ce a rămas de descentralizat
sunt Direcţiile de sănătate publică (DSP-urile)
Descentralizarea tineretului şi sportului
Consiliile judeţene primesc în administrare Direcţiile judeţene pentru sport şi
tineret iar consiliile locale sunt cele care vor administra cluburile sportive.
Unele cluburi sportive au fost trecute prin acte normative speciale în
subordinea autorităţilor publice locale, dar acum excepţiile devin regulă.
15
Programarea viitorului exercițiu financiar
2014 – 2020
• În perspectiva programării viitorului exercițiu financiar 2014 – 2020, trebuie
sa nu se repete erorile comise înainte de 2007:
• ‐ Necesitatea elaborării unei Strategii Naționale de Dezvoltare care să dea
direcțiile majore în care vor fi investite resursele publice (inclusiv banii
europeni) în următorii 7 ani
• ‐ Evaluarea de impact a banilor investiți în proiectele finanțate si
eliminarea unor deficiente apărute (bugete supraevaluate pentru proiecte
fără rezultate, proiecte care au finanțat aceleași obiective/beneficiari,
conflicte de interese etc.)
• Societatea civilă, mediul academic și sectorul business sa fie implicate în
analiza de nevoi realizată pentru viitorul exercițiu financiar.
• Compatibilitatea si complementaritatea programelor guvernamentale cu
axele de finanțare a programelor europene
16
5 PROVOCARI
•
Pentru a îndeplini aspirațiile de creștere economică reflectate în
obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va
întreprinde măsurile necesare pentru dezvoltarea socio-economica,
abordând următoarele cinci provocări în materie de dezvoltare:
–
–
–
–
–
I. Competitivitatea
II. Oamenii şi societatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
17
ACORD DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA
PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE
2014‐2020
Noua gândire pentru perioada de programare 2014‐2020 are la bază o
structură mai concentrată/centralizată, la nivelul a trei ministere, în ceea ce
privește coordonarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii.
•
•
•
Ministerul Fondurilor Europene pentru managementul a 4 programe
operaționale care vizează: Infrastructura mare (transport, mediu și energie);
Competitivitatea (cercetare ‐ dezvoltare, Agenda Digitală); Capital Uman și
Asistența Tehnică;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru
managementul programelor de dezvoltare regională, a programelor
dedicate cooperării teritoriale europene și a celui dedicat dezvoltării
capacității administrative;
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru managementul
programelor dedicate dezvoltării rurale și pescuitului și acvaculturii.
18
ACORD DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA
PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE
2014‐2020
•
Aceasta centralizare favorizează coordonarea şi standardizarea la nivelul
Programelor Operaționale.
•
Punctele tari gravitează în jurul nevoii de asigurare a coordonării strategice,
mai adecvate şi a existenţei sinergiilor între programe şi între Fondurile
Europene Structurale şi de Investiţii şi ceea ce se finanțează din alte
fonduri.
•
Coordonarea va ține seama pe de o parte, de lecțiile învățate în perioada
2007‐ 2013, și va urmări eficientizarea procesului de implementare și
reducerea poverii administrative, iar pe de altă parte, concentrarea tematică a
fondurilor va asigura obținerea unui impact semnificativ al investițiilor, dar și
.
continuitatea intervențiilor sustenabile din actuala perioadă de programare
19
Brăila – autoritate publică pilot în vederea
programării eficiente
•
Municipiul Brăila este autoritate publică pilot pentru implementarea proiectului de
sprijin a autorităţilor locale în vederea programării eficiente
”Întocmire de documentaţie standard a intervenţiilor din
instrumente structurale”
•
Justificare
– strategiile nu au previzionat intervenţii corelate a nevoilor identificate la nivel
local cu cele negociate în capitolele de negociere,
– o mică parte din autorităţile locale au avut pregătite din timp documentaţii de
accesare a instrumentelor structurale pentru exerciţiul financiar 2007 – 2013,
– primele proiecte să fie semnate la aproape doi ani după data lansării
programelor operaţionale
– un grad redus de absorbţie a fondurilor structurale în acest timp.
– experiență redusă în planificare şi programare
– lipsa unui document coerent care să asigure standarde comune necesare unui
proces eficient de programare.
20
Brăila – autoritate publică pilot în vederea
programării eficiente
•
•
•
•
•
Obiective
– Sprijinirea autorităţilor publice locale în elaborarea unor documente standard
de planificare şi programare financiară pentru localităţile cu o populaţie
cuprinsă între 100.000 – 200.000 locuitori, pe baza cărora să se poată realiza:
• fundamentarea intervenţiilor prin instrumente structurale pentru investiţii
în dezvoltarea economică, socială şi de mediu;
• programarea resurselor financiare necesare realizării investiţiilor;
• planificarea intervenţiilor în funcţie de prioritizarea necesităţilor identificate
Durata : 6 luni de la data semnării contractului de consultanță
Stadiu: s-a semnat și avizat contractul de consultanță. Cel mai probabil proiectul va
demara în luna decembrie 2013.
Buget 151.400 lei, 100 % nerambursabili
Finanțare prin Facilitatea de Asistență Tehnică a Ministerului Fondurilor Europene
21
Brăila – autoritate publică pilot în vederea
programării eficiente
•
Rezultate:
•
Documentare pentru elaborarea documentaţiei standard de sprijin a autorităţilor
locale în vederea programării eficiente a intervenţiilor din instrumente structurale
– Modalităţi de identificare a cadrului pentru descrierea profilului socioeconomic al localităţii.
– Identificarea metodelor de determinare a profilului de dezvoltare a localităţii
– Determinarea instrumentelor utilizate în identificarea nevoilor de dezvoltare
– Identificarea instrumentelor necesare procesului de consultare publică
Elaborarea documentaţiei standard
– Elaborarea documentului draft şi livrarea documentului
•
22
•
•
•
•
•
•
•
•
Măsuri de deblocare a programelor europene
Utilizarea fondurilor din privatizare pentru rambursări în proiectele europene
Introducerea cererii de plată, prin care beneficiarul primeşte banii înainte de a face
plata către furnizori,
preluarea de către Guvern a corecţiilor financiare neimputabile beneficiarilor
Prin descentralizare, decizia este adusă mai aproape de cetăţean şi
reprezentativitatea acestor deconcentrate nu are decât să crească.
Este un proces normal, democratic şi legitim, care îşi va produce efectele începând
de anul viitor.
Elaborarea unor documente standard tip strategie va facilita autorităţilor locale
fundamentarea programării viitoare a intervenţiilor în dezvoltarea echilibrată a
localităţii
Va asigura elaborarea şi pregătirea din timp a documentaţiilor pentru intervenţii,
astfel încât să se asigure creşterea calităţii investiţiilor
23