Transcript PowerPoint Harti Situația pe Județe 2010

LOCAŢIA BISERICILOR
EVANGHELICE DIN ROMÂNIA
Asociaţia OCI
Misiunea Mondială Unită
Martie 2010
Asociaţia OCI
Asociaţia OCI lucrează în România din 1996 şi ajută bisericile locale,
denominaţiile şi organizaţiile creştine în îndeplinirea chemării lui Hristos de a
face ucenici în România şi în toată lumea prin multiplicarea bisericilor
sănătoase. În atingerea acestui scop, Asociaţia OCI este implicat în formarea
liderilor şi a misionarilor, proiecte de cercetare legate de biserici, şi mobilizarea
bisericilor pentru rugăciune, evanghelizare, plantare de biserici, lucrarea
eficientă cu tinerii şi misiunea transcuturală. Asociaţia OCI face parte dintr-o
organizaţie internaţională, OC International, cu peste 400 de misionari, lucrând
în 65 de ţări.
Asociaţia OCI deţine date despre aproximativ 5.500 de biserici evanghelice din
România, pe baza cărora s-au făcut hărţi ale judeţelor României pe care sunt
punctate bisericile evanghelice existente. La cerere Asociaţia OCI oferă liste cu
localităţile fără biserici evanghelice, prezentări despre plantarea de biserici şi
hărţile judeţelor care prezintă situaţia bisericilor evanghelice în România.
Pentru mai multe informaţii, contactaţi Asociaţia OCI.
•E-mail: [email protected]
•Tel./Fax: 021.323.77.10
•Website: www.oci.ro
Misiunea Mondială Unită
• Misiunea Mondială Unită colaborează cu
adunările evanghelice, comunităţile regionale şi
uniunile evanghelice în vederea stabilirii
strategiilor zonale şi naţionale menite să
mobilizeze lideri capabili să împlinească
viziunea plantării de biserici care să se
înmulţească în ţară şi în afara ei.
• E-mail: [email protected]
• Website: www.mmu.ro
ISTORIA ŞI SCOPUL ACESTUI PROIECT DE CERCETARE
ASUPRA BISERICILOR EVANGHELICE DIN ROMÂNIA
• Nevoia acestei lucrări de cercetare a devenit mai clară la mijlocul anilor `90. În 1995, la congresul al
doilea al Consultaţiei Mondiale pentru Evanghelizarea Lumii (Global Consultation on World
Evangelism II) ţinut la Seul, Coreea de Sud, delegaţii Alianţei Evanghelice din România au ascultat
trei rapoarte despre bisericile din România. Nu au fost de acord cu ceea ce au auzit, dar nici unul
dintre ei nu cunoştea situaţia exactă. După acest congres, Alianţa Evanghelică a invitat organizaţia
OC Internaţional – fiindcă această organizaţie avea experienţă în întocmirea unor astfel de lucrări şi
în alte ţări – să înceapă un proiect de cercetare naţională pentru a afla situaţia bisericilor
evanghelice din România.
• În 1997, câţiva fraţi români din Misiunea Mondială Unită au participat în Elveţia la conferinţa
sponsorizată de DAWN Europe pentru plantarea de biserici până la saturare. Aceşti fraţi se
implicaseră deja într-un proiect de lansare a unei mişcări de plantare de biserici în toată ţara, dar la
această conferinţă şi-au dat seama că pentru reuşita acestui proiect au nevoie de informaţii corecte
despre situaţia bisericilor evanghelice din România. Aşadar, Misiunea Mondială Unită a convenit un
parteneriat cu organizaţia OC Internaţional pentru demararea acestei lucrări de cercetare. În vara
anului 1998 a început procesul de strângere a datelor.
• Cercetarea iniţială s-a limitat la denominaţiile incluse în Alianţa Evanghelică din România şi la
bisericile independente care au poziţii doctrinare similare. Procedând în felul acesta au fost omişi
anumiţi creştini evanghelici şi biserici de alte confesiuni, dintre care cei mai importanţi ar fi cei din
mişcarea Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe, credincioşii reformaţi, luterani şi adventiştii
de ziua a şaptea. Ştim că există credincioşi adevăraţi şi în aceste denominaţii, dar ele nu au fost
incluse în cercetarea de faţă. Cu toţii avem un rol de jucat în împlinirea Marii Însărcinări. Sperăm ca
aceste informaţii să-i motiveze pe adevăraţii credincioşi din România să lucreze până la realizarea
scopului acesta.
• Informaţii strânse de la bisericile sunt din cadrul denominaţiilor baptiste, penticostale şi creştini după
Evanghelie, ca şi de la Biserica Evanghelică Română şi de la câteva biserici evanghelice
independente. La sfârşitul anului 2007 baza noastră de date conţinea informaţii despre aproximativ
5.400 de biserici evanghelice din România. Majoritatea datelor au fost strânse între anii 1998-99 şi a
fost reactualizat in 2007-2009. Ar fi nerealist să pretindem că deţinem informaţii despre toate
bisericile evanghelice din România. Oricum, informaţiile cuprinse în acest raport reprezintă 92% din
bisericile evanghelice din România şi sunt suficient de corecte pentru a înţelege mai bine situaţia
bisericii din România şi pentru a ne forma o viziune pentru plantarea de noi biserici.
“Saturare”
•
Când vorbim de saturare vrem să planificăm numărul de biserici care ar fi necesar
pentru ca fiecare bărbat, femeie şi copil din România să se afle în sfera de influenţă a
unei biserici evanghelice. Fiecare persoană din România trebuie să aibă ocazia să
audă Evanghelia şi să devină un ucenic al lui Hristos prin mărturia personală a unei
“adunări” locale. Misiologii numesc acest obiectiv “saturare prin plantare de biserici”
sau simplu “saturare.” Obiectivul unei Mişcări de Plantare de Biserici până la Saturare
înseamnă înfiinţarea unei biserici evanghelice într-o zonă geografică pentru a da
posibilitatea tuturor oamenilor din acea zonă să audă Evanghelia şi să vadă puterea
de transformare a lui Isus lucrând în viaţa vecinilor lor. Mesajul Evangheliei este mai
“credibil” dacă este confirmat de viaţa schimbată prin puterea lui Isus. De asemnea,
saturarea unei regiuni cu biserici înseamnă că prezenţa bisericii locale se face simţită
şi prin lucrarea de ucenicizare, prin care îi ajută pe cei născuţi din nou să devină
ucenici credincioşi ai lui Isus Hristos – care vor face la rândul lor alţi ucenici. Aşadar
“saturarea” în sine nu este scopul final, ci o metodă de împlinire a misiunii noastre, a
Marii Însărcinări, a ucenicizării. Aşa cum evaghelizarea este necesară pentru
plantarea de biserici, plantarea de biserici este necesară pentru lucrarea de
ucenicizare. Odată ce s-a atins acest obiectiv al saturării, bisericile locale au mult de
lucru pentru a evangheliza şi a face ucenici credincioşi ai lui Isus Hristos. Este posibil
ca un judeţ să fie “saturat” cu biserici, şi totuşi numai 10-20% din populaţie să fie
născută din nou. Un sat de 1.000 de oameni poate fi saturat din punct de vedere
tehnic dacă are o biserică evanghelică – cu toate că probabil există numai 30 de
oameni născuţi din nou. După ce se realizează obiectivul “saturării,” încă mai este
mult de lucru pentru a face ucenici care să păzească toate poruncile lui Isus.
“Saturare”
•
•
•
Când începem planificarea “saturării” unei zone cu biserici trebuie să răspundem la
două întrebări:
(1) Unde trebuie înfiinţate bisericile noi?
(2) Câte biserici sunt necesare?
Pentru a răspunde la prima întrebare unii accentuează factorul geografic, solicitând o
biserică pentru fiecare zonă aflată la o distanţă uşor de parcurs – acesta ar fi un scop
bun. Ideal ar fi ca fiecare sat şi fiecare cartier al fiecărui oraş să aibă un grup de
credincioşi, care să se întâlnească în mod regulat pentru a împlini cele trei scopuri
ale bisericii: închinare, echipare şi multiplicare. Fiecare sat şi cartier al fiecărui oraş
are nevoie de un grup de credincioşi care să fie sare şi lumină (Matei 5:13-16). Alţii
sunt de părere că ar trebui să existe câte o “adunare” la fiecare 1.000 de locuitori. Ei
se bazează pe teoria conform căreia o biserică de mărime medie poate exercita un
impact asupra unui număr de 1.000 de oameni. Alte puncte de vedere ţin cont de
realităţile etnice şi culturale, propunând înfiinţarea unei biserici pentru fiecare grup
entic din fiecare regiune. Să nu uităm că diferitele grupuri entice şi sociale ar putea
avea nevoie de biserici în care oamenii se pot închina în limba lor maternă şi care să
reflecte specificul lor cultural.
De exemplu, creştinii din alte ţări au descoperit că este necesară înfiinţarea unor
biserici pentru tineri. Sau într-un sat de 800 de persoane s-ar putea să fie necesară
înfiinţarea a două biserici, dacă există două grupuri entice care vorbesc limbi diferite,
ca de exemplu un sat în care alături de români se află şi rromi sau maghiari. Ca să
putem aprecia câte biserici evanghelice sunt necesare în România pentru a oferi
fiecărei persoane ocazia de a deveni un ucenic credincios al lui Isus, noi am luat în
considerare factorul geografic.
“Saturare”
•
După părerea noastră pentru saturarea României cu biserici evanghelice ar
trebui ca:
– Fiecare sat să aibă o “biserică” sau “adunare” unde credincioşii se întâlnesc în
mod regulat pentru a împlini cele trei scopuri ale bisericii: închinare, echipare şi
multiplicare.
– Satele mai mari să aibă cel puţin o “biserică” sau “adunare” pentru fiecare 1.500
de oameni. Deci un sat de 4.000 de locuitori ar avea nevoie de cel puţin trei
biserici.
– Pentru oraşele României prevedem o biserică pentru fiecare 1.500 de oameni.
– În municipiile mai mari ale României, din cauza densităţii mai mari a populaţiei,
noi credem că pentru început este suficient o biserică pentru fiecare 5.000 de
oameni. Bisericile mai mari din oraşe şi municipii ar putea folosi şi structura
grupurilor celulă pentru a satura fiecare cartier cu o mărturie evanghelică.
– Plantarea de biserici nu este opţională. Isus ne porunceşte să facem ucenici din
toate neamurile! Pentru că plantarea de biserici este unul din obiectivele
necesare pentru realizarea acestui ţel, ea nu este opţională. Scopul prezentării
acestei informaţii este acela de a ajuta înţelegerea într-o manieră cât mai realistă
şi responsabilă a împlinirii misiunii Bisericii, a Marii Însărcinări şi glorificării lui
Dumnezeu.
Din reportul “Inima lui Dumnezeu bate pentru România,” publicat de Misiunea
Mondială Unită şi OC International în mai 2001, paginile 20-22.
Unde se află creştinii evanghelici
Legendă
1.000 de creştini
evanghelici
Incipient
>0,01% dar <= 2%
Creştere
>2% dar <= 5%
Dezvoltare şi extindere
> 10% creştini evanghelici
sau o biserică
evanghelică pentru
fiecare 10.000 de locuitori
Situaţia creştinilor evanghelice pe judeţe
ALBA
ARAD
ARGEŞ
BACĂU
BIHOR
BISTRIŢANĂSĂUD
BOTOŞANI
BRAŞOV
BRĂILA
BUZĂU
CARAŞSEVERIN
CĂLĂRAŞI
CLUJ
CONSTANŢA
COVASNA
DÂMBOVIŢA
DOLJ
GALAŢI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
IALOMIŢA
IAŞI
ILFOV şi
BUCUREŞTI
MARMUREŞ
MEHEDINTI
MUREŞ
NEAMŢ
OLT
PRAHOVA
SATU MARE
SĂLAJ
SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIŞ
TULCEA
VASLUI
VÂLCEA
VRANCEA