Transcript aplicatii ale ecografiei transfontanelare la nou_nascuti si sugari

Dr IRMA ZADURIAN CHERESTES
Medic primar pediatru,competenta ecografie generala
ECOGRAFIA TRANSFONTANELARA
este o metoda de diagnostic imagistic care permite
vizualizarea anatomiei si a modificarilor
fiziologice si patologice ale SNC
Tehnica examinarii:
1. Transductori sectoriali
cu o frecventa de 5-7,5MHz
2. Ferestre de lucru :
-fontanela anterioara (clasica)
- fontanela posterioara
- fontanela posterolaterala
(mastoidiana)
INDICATIILE ECOGRAFIEI TRANSFONTANELARE LA
NOU NASCUT si SUGAR
 - nou-nascut cu suspiciune de malformatie a SNC
 - nou-nascut cu hipoxie ante-, intra- si postpartum
 - prematuri cu greutate sub 1500g si VG sub 32 sapt.
 - diagnosticul si monitorizarea hidrocefaliei
 - infectii congenitale – TORCH, lues, HIV matern
 -sindroame plurimalformative
 - coma, convulsii, crize de apnee cu cianoza
 - traumatisme craniene
 - cardiopatii cianogene insotite de semne neurologice
PLANURI DE SECTIUNE STANDARD:
Sectiunile standard in plan coronal
-C I: anterior de coarnele frontale a ventriculilor lat.
-C II: in planul coarnelor ant. a ventriculilor laterali
-C III: la nivelul nucleilor talamici si ventriculul III
-C IV: prin trigonul ventriculilor lat(glomusul )
-C V: prin coarnele occipitale ale ventriculilor lat
-C VI: posterior de coarnele occipitale
Fig. nr. 1-A. Sectiune coronala situata anterior de coarnele frontale ale ventriculilor
laterali
1-B. Sectiune coronala in planul coarnelor anterioare ale ventriculilor laterali
Fisura interemisferica
Lob frontal
Nucleul caudat
Corp calos
Coarne frontale
Lob temporal
Peretele orbitei
Fig. nr.2 –A. Sectiune coronala la nivelul nucleilor talamici(prin foramen Monro)
-B.Sectiune coronala la nivelul corpului si trigonului ventriculilor laterali
Coarne ant.ventriculi lat.
Plexul coroid ventricul III
Talamus
Ventriculul III
Uncusul lobului temporal
Fisura interemisferica
Cortex parietal
Glomusul plexurilor
coroide
Fig. nr.3 A -Sectiune coronarara la nivelul coarnelor occipitale ale ventriculilor laterali
B- Sectiune coronara prin parenchimul parieto occipital
Cortex parietal
Lobul occipital
zona hiperecogena
periventriculara
 Sectiunile standard in plan sagital:
- SM: sagitala mediana prin ventriculul III
-S 1: parasagital prin ventriculul lateral
-S 2: vizualizeaza plexurile coroide
-S 3: lateral de ventriculul lateral
- S 4: Sectiune sagitala externa
Fig. nr. 4 Sectiune sagitala mediana la nivelul venticulului III
Cavum septum
pellucidum
Ventricul III
Corp calos
Plex coroid
Ventricul IV
Cerebel
Fig. nr. 4 Bis Sectiune sagitala mediana la un prematur
-corpul calos
-santul talamo-caudat, matricea germinala
Fig. nr.5 Sectiune sagitala prin corpul ventricului lateral
Lob frontal
Talamus
Ventricul lateral
Glomus plex coroid
Fig. nr. 6 Sectiune sagitala externa
Fisura Sylvius
Lob temporal
EXAMENUL DOPPLER CEREBRAL
- pe sectiunea sagitala paramediana se exidentiaza
fluxul sanguin la nivelul arterei carotide interne -ACI
si arterei cerebrale anterioare –ACA
-determinarea velocitatilor maxime sistolica si
diastolica
-Indicele de rezistivitate (IR) la nivelul ACA
valorile normale medii 0.75+/- 0,10
- Indicele de pulsatilitate (IP)
valori normale medii 0,70+/-0,30
Fig nr 7 Examinare bidimensionala, cuplata cu Doppler pulsat
la un nou nascut prematur gr II, in varsta de 15 zile, sectiune sagitala
A. Artera cerebrala anterioara
V max -113cm/sec, Vmin -36cm/sec
IR 0,68
IP 0,80
B. Artera carotida interna
V max- 83cm/sec, Vmin -22cm/sec
IR 0,73
IP 0,60
PARAMETRII DE EVALUARE A
HEMODINAMICII CEREBRALE
 Asfixie - usoara si moderata IR si IP scade
- severa IR creste
- foarte severa IR crescut, cu flux diastolic
inversat
 Hemoragie intraventriculara- premergator IP scazut
-in momentul producerii (vasospasm) IP
creste
 HIC si edem cerebral : IR si IP crescute
CAP-IR si IP crescute, fenomenul de “furt arterial”
 Evaluarea sistemului de drenaj ventricular in hidrocefalie
LEZIUNILE HIPOXIC ISCHEMICE
1. Hemoragiile peri-intraventriculare la nou-nascut
2. Leziunile substantei albe
Clasificarea hemoragiilor peri-intraventriculare:
 Gradul I: hemoragie subependimara , la nivelul matricei




germinale
Gradul II: extensie in ventriculi laterali <de 50%
fara ventriculomegalie acuta
Gradul III: dilatatie acuta prin inundare>50% in unul sau
ambii ventriculi
Gradul IV: hemoragie intraventriculara cu extindere
parenchimatoasa
Fig. nr. 8. Hemoragie gradul I
A. Sectiune coronala la nivelul coarnelor
frontale : material ecogen la nivelul
regiunilor subependimale bilateral
B. Sectiune parasagital: matrial ecogen
in santul talamocaudat,
ventriculul usor dilatat
Fig. nr. 9 Hemoragie gradul II
A. Sectiune coronala la nivelul coarnelor
frontale: sangerare mica in dreapta
B. Degenerare chistica a cheagului
C . Sectiune parasagitala ,imaginea
aceluias chist. Ventriculul dilatat
Reproducere dupa Hayden C.K. & Swischuk L.E.- Pediatric Ultrasonography, p.37 si 39
Fig. nr. 11 Hemoragie gradul IV
A. Hemoragie masiva in ventriculul
lateral stang si parenchimul adiacent
B. In evolutie absorbtia partiala a sangelui
C. Alt pacient cu hemoragie masiva in stg.
cu ecogenitate periventiculara
D. In evolutie- numai un cheag mic, dar
ambii ventriculi dilatati
Fig.nr.10 Hemoragie gradul III
A Sange in ambii venticuli laterali
B.Sectiune parasagitala, sangele ocupa
tot ventriculul lateral
C. Alt pacient cu sangerare gr III in stanga,
ventriculul contralateral si ambele
coarne temporale dilatate
D.Degenerare chistica in evolutie
Reproducere dupa Hayden C.K. & Swischuk L.E.- Pediatric Ultrasonography, p.41 si42
LEZIUNILE SUBSTANTEI ALBE
(ENCEFALOPATIA HIPOXIC ISCHEMICA)
1 . Leucomalaciile periventriculare
Gradul I: hiperecogenitate periventriculara > 7 zile
Gradul II: mici chisturi periventriculare
Gradul III: chisturi extinse periventricular frontoparieto-occipital
Gradul IV: Chisturi extensive subcortical
2 . Infarctele cerebrale
Fig. nr. 12 Leucomalaciile periventriculare
A. Sectiune coronala prin coarnele frontale, localizare tipica a ecogenitatii
caracteristice leucomalaciei periventriculare
B. Sectiune parasagitala- ecogenitate anterioara si posterioara paraventriculara
C.Dupa doua saptamani de evolutie ecogenitatea prezinta degenerscenta chistica
D. Parasagital- ecogenitate crescuta in aceas zona cu degenerare chistica
Reproducere dupa Hayden C.K. & Swischuk L.E.- Pediatric Ultrasonography, p.58
ASPECTE ECOGRAFICE
reprezentative in patologia sugarului
Fig. nr. 13
A. Sectiune parasagitala- dilatatie
marcata a ventriculilor laterali
B. Sectiune coronala anterioara
ventriculii lat. dilatati in forma de
inima datorita absentei septului
pellucidum
C.Sectiune sagitala mediana- cerebelul
deplasat in jos, ventriculul 3 dilatat
D. Alt pacient cu cerebelul deplasat in
jos si ventriculul patru alungit
E. Dilatatie enorma a ventriculilori
MALFORMATIA CHIARI- anomalie de dezvoltare a fosei cerebrale post.
Reproducere dupa Hayden C.K. & Swischuk L.E.- Pediatric Ultrasonography, p.15
HIDROCEFALIILE
Fig. nr. 14 Stenoza de apeduct Sylvius
A. Sectiune coronala – coarnele frontale dilatate bilateral
B. Sectiune sagitala mediana- Ventriculii laterali si ventriculul 3 dilatate,
intre ele gaura Monro dilatat. Apeductul Sylvius se vizualizeaza greu,
ventriculul patru normal
Reproducere dupa Hayden C.K. & Swischuk L.E.- Pediatric Ultrasonography, p.30
Fig. nr. 15 Hidrocefalie obstructiva comunicanta
A Sectiune parasagitala: Dilatatia ventriculilor laterali, trei si patru, cat si a gaurii Monroe
B. Alt pacient cu o imagine similara C. Sectiune coronala posteroiara: dilatatie a
ventriculilor laterali, trei si patru, cat si a coarnelor temporale
Reproducere dupaHayden C.K& Swischuk L.E : Pediatric ultrasonography p.33
BULETIN DE EXAMINARE ECOGRAFICA TRANSFONTANELARA
Numele si prenumele, Data nasterii, Domiciliul, Diagnostic de trimetere
Spatiul interemisferic- largit – Da/Nu
Sistemul ventricular : -simetric – Da/ Nu
- ventriculi laterali: - forma triunghiulara Da/Nu
- unghiuri ascutite - Da/Nu
- podeaua concava – Da/Nu
- contur fin - Da/Nu
- cornul posterior occipal largit Da/Nu
- distanta maxima dintre coarnele frontale N 27-32 mm
- diametrul transvers ventricul trei N <5mm
Substanta cerebrala : -corpul calos se evidentiaza bine -Da/Nu
- cavum septum pellucidum +/- cavum vergae se evidentiaza Da/Nu
- circumvolutiuni : regulate – Da/Nu , simetrice – Da/Nu
- talamus si nucleul caudat : omogen – normal – Da/Nu
- zone ecogene intense - Da/Nu
- formatiuni chistice – Da/Nu
Examinare Doppler ACA ; Vmax, , V min, IR , IP
Concluzii:
fig.nr.16 Sectiune coronala :Aspect ecografic normal al
coarnelor frontale ale ventriculilor laterali
Fig. nr 17 Sectiune coronala medie:
A Distanta maxima intre marginile externe ale ventriculilor laterali
(N 2,2-3,2cm)
B Diametrul transvers al ventriculului 3 : <5mm
Fig. nr 18 Indexul ventricular: raportul dintre distanta dintre
marginile externe ale ventriculilor laterali si distanta dintre oasele
parietale inmultit cu 100 (N 33%)
Fig nr.18 Sectiune sagitala mediana Ventriculul III dilatat
Fig. nr 19 A. Asimetrie a ventriculilor laterali,
in dreapta podeaua convexa
B. Megaloventricul
CONCLUZII
 Ecografia transfontanelara- metoda de diagnostic de
prima linie in patologia neurologica a nou nascutului
si sugarului
 Prezinta specificitate si sensibilitate mare in
diagnosticul suferintelor hipoxice perinatale si a
malformatiilor cerebrale.
 Permite monitorizarea leziunilor cerebrale in dinamica
si urmarirea functionarii sistemului de drenaj
ventricular
 Avantaje: accesbilitate, lipsa de invazivitate, pret de
cost redus, posibilitatea examinarii la patul bolnavului.
VA MULTUMIM
PENTRU ATENTIE SI RABDARE
Dr IRMA ZADURIAN CHERESTES
REZUMAT
 Ecografia transfontanelara este o metoda de diagnostic
imagistic pentru vizualizarea anatomiei si a
modificarilor fiziologice si patologice ale SNC la sugar.
Tehnica prezinta avantaje: examinarea se poate
efectua la patul bolnavului, nu necesita pregatire sau
sedare,este lipsita de agresivitate , astfel permitand
urmarirea evolutiei leziunilor.
 In lucrare sunt prezentate posibilitatile actuale oferite
de ecografia transfontanelara si aplicatiile sale in
patologia neurologica a nou nascutului si sugarului.
BIBLIOGRAFIE:
 1.Hayden CK, Swischuk LE. Pediatric UltrasonographyEd.






Williams&Wilkins,Baltimore, Maryland USA ,1992,14-74.
2 Rumack CM, Horgan JG, Hay TC, Kindsfater Deborah, Pocket Atlas of pediatric
Ultrasound,Raven Press New York,1990, 2-41.
3.Popa I, Berinde Liana, Raica Alice, Barbulescu G, Metea-Stefanescu Dana:
Ecografie Pediatrica. Elemente de semiologie ecografica pediatrica. Ed Mirton
Timisoara 1996,169-197
4. Monset-Couchard Michele: Avantajele unei tehnici noi (ecogtafia) in
diagnosticul patologiei intracraniene si cardiace la nou-nascut. Ed Med. Buc 1994,
5-44
5. Anca Ioana Alina: Ecografia transfontanelara la nou-nascuti si sugari, Ed. Med.
Buc. 2007
6. Ognean Maria Livia: Ecografia transfontanelara in neonatologie- limite si
posibilitati actuale, Rev Rom. de Ultrasonografie, vol 7, Nr 1-2, mai 2005, 9-23
7.Ognean maria Livia: Standardizarea dimensiunilor ventriculilor laterali la nounascut si prematur cu ajutorul ultrasonografiei transfontanelare in perioada
neonatala.Rev Rom de Ultrasonografie vol9,nr 1 apr 2007, 17-31