Transcript Principiul anualităţii - Buget

CURS 3
PRINCIPIILE BUGETARE
1
Generalităţi
Vizează standarde ce sunt respectate în
cadrul procesului bugetar
 Principiile bugetare clasice se axau în
mare măsură pe etapa de pregătire şi
adoptare a bugetului. Acestea erau
specifice în principal Europei continentale
 În zona anglo-saxonă se pune un accent
mai mare pe reguli bugetare ce ţin de
etapele de execuţie şi raportare

2
Principii OECD si FMI (I)

Principii de bază
 Principiul

reglementării
Principii clasice
 Principiul
anualităţii
 Principiul universalităţii
 Principiul unităţii
 Principiul specificităţii
 Principiul echilibrului
3
Principii OECD si FMI (II)

Principii moderne
 Principiul
răspunderii
 Principiul transparenţei
 Principiul stabilităţii sau predictibilităţii
 Principiul performanţei (sau eficienţei,
economicităţii şi eficacităţii)
4
Alte principii
Principiul unităţii monetare
 Principiul acurateței
 Principiul sincerităţii
 Principiul exhaustivităţii

5
Principiul reglementării
existenţa unui act normativ
(preferabil Constituţie sau act juridic
echivalent)
care
să
stupuleze
obligativitatea
utilizării
instrumentului
bugetar
Presupune
6
Principiul anualităţii

an bugetar = 12 luni consecutive (există şi ecepţii)

evidenţă bugetară clară

permite comparaţii în timp

se aplică în mai multe etape ale procesului bugetar
 Fundamentare
 Aprobare
 Executie
 Raportare

Efecte pe lina execuţiei bugetare: „sindromul pianelor mari”, „sezonul
cumpărăturilor de Crăciun”, „graba de sfârşit de an”
7

punerea în aplicare a principiului anualităţii ridică şi o serie de probleme
care rezidă din faptul că:





activitatea instituţiior publice are caracter de contiuitate (segmentarea
pe ani bugetari fiind un impediment);
prognozele se recomandă a fi făcute pe termen mediu (ceea ce
implică mai mulţi ani bugetari);
implemnetarea unor acţiuni poate necesita depăşirea cadrului unui
singur an bugetar;
finele anului aduce anularea creditelor bugetare şi duce la
imposibilitatea utilizării ulterioare a creditelor bugetare neutilizate;
parcurgerea tuturor etapelor veniturilor, respectiv cheltuielilor, nu se
poate realiza în toate cazurile în acdrul aceluiaşi an bugetar.
8
 mecanisme
suplimentare care să diminueze sau să
înlăture aceste neajunsuri
reportul
 stabilirea de perioade adiționale
 crearea de fonduri extrabugetare
 aprobarea de credite de angajament diferite de creditele
bugetare în cazul activităţilor multianuale


Excepţiile: bugetele proiectelor, ale unor acţiuni

Sistemul de aprobare bugetară bienală specifică
numeroaselor state nu reprezintă o excepţie de la principiul
anualităţii
9

Anul bugetar
 Afganistan:
Bugetul afgan urmează (ca
numerotare) anul solar: începe la 21 martie
 Statele Unite ale Americii: buget federal 1
octombrie şi 30 septembrie, bugetele locale
prezintă o mare diversitate
 Romania, UE: 1 ian.-31 dec.
 UK: 1 aprilie – 30 martie
 Australia: 1 iulie – 30 iunie
10
Principiul universalităţii
 două
reguli bugetare distincte
 veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli
bugetare anume („ipotecarea veniturilor”);
 veniturile şi cheltuielile se includ în buget în sumă brută,
fără nicio compensare sau ajustare între ele.
 Depersonalizarea veniturilor poate interveni doar în cadrul
unui buget, nu şi între bugete diferite.
 Nu se poate aplica întocmai fără aplicarea integrală a
principiului unităţii.
11

Avantajele utilizării principiului
universalităţii:
-
Permite cunoaşterea exactă a volumului veniturilor şi
cheltuielilor publice, precum şi a corelaţiilor dintre
acestea
Controlul se realizează asupra sumelor integrale
reprezentând venituri şi cheltuieli
Excepţii
 venituri cu destinaţie specială;
 donaţii şi sponsorizări

12
Principiul unității
includerea veniturilor și cheltuielilor
într-un singur document
 aprobare prin același document bugetar
 includere în același document bugetar
 Aplicarea integrală a prevederilor principiului unității nu este
posibilă decât foarte rar

13
Spețe în care nu se respectă principiul unității sunt:
 gestionarea distinctă a bugetelor autorităților publice
care beneficiază de autonomie financiară;
 gestionarea distinctă a fondurilor cu destinație
specială (în primul rând al fondurilor de asigurări
sociale);
 gestionarea
fluxurilor financiare ale instituțiilor
publice subvenționate sau autofinanțate;
 gestionarea operațiunilor financiare (împrumuturi
primite/acordate)
14
Principiul specializării



veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în
buget pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli
(grupate după conţinutul economic şi destinaţie) potrivit
clasificaţiei bugetare
categoriile de clasificare (capitole, subcapitole, părţi, titluri
etc.) şi codurile necesare procesării automate a
indiacatorilor bugetari
justificare
 necesitatea prelucrării operative a datelor, cât şi din pregătirea şi
prezentarea raportărilor bugetare
 complexitate
 sistematizare şi consecvenţă a indicatorilor bugetari
 prezentarea într-o formă structurată şi comparabilă a veniturilor şi
cheltuielilor bugetare
 Veniturile se împart în capitole, subcapitole şi
paragrafe
Capitole de venituri:
- Impozit pe profit
- Impozit pe venit
- Impozite şi taxe pe
proprietate
- TVA
- Accize
- Contribuţii
- Venituri din proprietate
-
Venituri din dobânzi
-
-
-
-
Venituri din prestări de
servicii
Venituri din amenzi
Venituri din donaţii
Venituri din
valorificarea unor
bunuri
Încasări din credite
16
 Cheltuielile se împart, conform clasificaţiei funcţionale,
în părţi, capitole, subcapitole şi paragrafe
Părţi de cheltuială
- Servicii publice
generale
- Apărare, ordine
publică şi siguranţă
naţională
- Cheltuieli socialculturale
-
-
Servicii şi dezvoltare
publică, locuinţe,
mediu şi ape
Acţiuni economice
17
 Cheltuielile se împart, conform clasificaţiei economice,
în titluri, articole şi aliniate
Titluri de cheltuială
- Cheltuieli de personal
- Bunuri şi servicii
- Dobânzi
- Subvenţii
- Fonduri de rezervă
- Transferuri
- Proiecte finanţate din
FEN
- Asistenţă socială
-
-
Cheltuieli aferente
programelor cu
finanţare rambursabilă
Active nefinanciare
Active financiare
Împrumuturi
Rambursări de credite
Plăţi din anii
precedenţi recuperaţi
în anul curent
18

Clasificaţia administrativă urmăreşte
repartizarea sumelor din punct de vedere
instituţional

Gruparea se face pe ordonatori principali
de credite bugetare
19
Alte clasificaţii
-
-
Pe programe/proiecte
Pe surse de finanţare
Pe criterii geografice
20
Secţiuni bugetare
În anumite situaţii se recurse la
secţionarea bugetelor în vederea limitării
depersonalizării veniturilor pe aceste
secţiuni
 Secţiunile bugetului (utilizată la bugetele
locale din 2011):

 Secţiunea
de funcţionare
 Secţiunea de dezvoltare
21
Scţiunile bugetelor locale (I)
Secţiunea de funcţionare cuprinde:
- La venituri: venituri proprii (impozite locale, cote
defalcate din impozitul pe venit), subvenţii pentru
finanţarea cheltuielilor curente, sume defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea
cheltuielilor curente, vărsăminte din secţiunea de
funcţionare pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare
(care se reflectă cu valoare negativă), etc;
- La cheltuieli: cheltuieli de personal, bunuri şi servicii,
dobânzi, subvenţii, transferuri curente, asistenţă
socială, rambursări de credite etc.
22
Scţiunile bugetelor locale (II)
Secţiunea de dezvoltare cuprinde:
- La venituri: vărsăminte din secţiunea de funcţionare, sume
rezultate din valorificarea unor bunuri, sume reprezentând
amortizarea mijloacelor fixe şi sume aferente depozitelor
speciale pentru construcţia de locuinţe, subvenţii pentru
cheltuieli de capital, sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de capital,
sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în
contul plăţilor efectuate şi prefinanţări;
- La cheltuieli: cheltuieli de capital, proiecte cu finanţare din
fonduri externe nerambursabile de postaderare, transferuri
pentru cheltuieli de capital, rambursarea împrumuturilor
contractate pentru implementarea proiectelor cu finanţare
externă nerambursabilă de postaderare, prevăzută a fi
realizată din sumele rambursate, etc.
23
Principiul echilibrului
 Venituri
= Cheltuieli
mecanisme de echilibrare
 Incasari=Plati
 finanţarea
cheltuielilor publice exclusiv din resurse bugetare
ordinare
 implementat
în cazul bugetelor unor proiecte, ale unor
instituţii, anumite bugete care beneficiază de transferuri de
la alte bugete
 alte



mecanisme decât menţinerea echilibrului bugetar:
stabilirea unui plafon al deficitului bugetar
stabilirea unui plafon al datoriei publice
regula de aur
24
Principiul răspunderii
periodică efectuată de către executiv
legislativului pentru a informa cu privire la modul de
realizare a sarcinilor aprobate în buget. Pentru confirmarea
informaţiilor raportate este nevoie şi de auditare periodică
(de regulă, cu frecvenţă anuală) a rezultatelor obţinute.
 raportarea
 Aplicare:
bunele practici OECD
 raport pre-bugetar
 raportări lunare
 raport semestrial
 raportul anual
 raportul pre-electoral
 raportul pe termen lung
25
Principiul transparenţei

prezentarea completă a tuturor informațiilor fiscal-bugetare relevante
într-o manieră cât mai accesibilă publicului larg

efect pozitiv generat de aplicarea sa corectă şi exhaustivă

informaţiile fiscal-bugetare trebuie puse la dispoziţie publicului:
 într-un mod în care să se pună accentul pe aspectele relevante,
fără a crea opacitate prin oferirea unui volum mare de informaţii
nerelevante;
 într-o formă cât mai accesibilă din punct de vedere al terminologiei
şi formatului;
 din timp pentru a permite analizarea acestora şi formularea de
eventuale propuneri de amendare;
 în fiecare etapă a execuţiei bugetare;
 gratuit sau la costuri minime
26
Transparenţa bugetară şi IBP
Film prezentare
 http://internationalbudget.org/what-wedo/open-budget-survey/

27
Open Budget Index
Romania
28
Rezultate Open Budget Survey – punctaj
maxim 100 pe baza unui chestionar de
peste 150 pagini (125 întrebări)
 Rezultate România

An
Punctaj
Loc în clasament
2006
66
13
2008
62
15
2010
59
23
2012
47
49
29
30
Principiul bunei gestiuni financiare
(performanţei)


trei sub-principii
 Economiei
 Eficienţei
 Eficacităţii
utilizarea cât mai justă a banilor publici
este specifică etapei de execuţie a veniturilor şi cheltuielilor
deoarece vizează cel mai raţional management financiar al
resurselor publice.
31

Principiul economiei prevede ca resursele
utilizate de instituție pentru desfăşurarea
activităților sale să fie puse la dispoziție în
timp util, în cantitatea şi la calitatea
adecvate şi la cel mai bun preț
32
Principiul eficienței vizează cel mai bun
raport între resursele utilizate şi rezultatele
obținute.
 Principiul eficacității vizează îndeplinirea
obiectivelor specifice stabilite şi obținerea
rezultatelor scontate.

33
Alte principii

Principiul unităţii monetare (principiul unităţii de cont)
 impune întocmirea documentelor bugetare (bugete, execuţii bugetare) într-o
anumită monedă chiar dacă încasarea efectivă sau plata efectivă se realizează
într-o deviză. De regulă, unitatea monetară este moneda naţională.

Principiul acurateței
 fundamentările indicatorilor din buget să se facă conform unor algoritmi
obiectivi, fără a subestima sau supraestima pe baza unor factori subiectivi

bugetul să fie fundamentat în corelaţie cu situaţia macroeconomică curentă

Principiul sincerităţii
 cei care fundamentează veniturile şi cheltuielile să nu influenţeze rezultatul în
plus sau minus

Principiul exhaustivităţii
 bugetul să acopere toate operațiunile financiare ale sectorului public
34
35