Transcript Prezentare curs fizica

Centrul Educaţia 2000+
Abordarea integrată
a ştiinţelor
Finanţator: Romanian-American
Foundation
Partener: Societatea
Română de Fizică
www.cedu.ro
Fundaţia Centrul Educaţia 2000+ este o organizaţie independentă
şi apolitică specializată în domeniul serviciilor, consultanţei şi
politicilor educaţionale.
Centrul Educaţia 2000+ a fost creat în 1999 prin desprinderea de
Fundaţia Soros România.
Este un Centru de Excelenţă şi inovaţie cu un rol important în
dezvoltarea şi implementarea politicilor educaţionale si cu o miză înaltă
a practicilor din domeniul educaţional.
Este o organizaţie de tip think-tank, orientată spre învăţare, sarcini şi
proiecte.
Detalii despre proiect (I)
 Scopul proiectului: reformarea procesului de predare-învăţare a fizicii
(printr-un proces de învăţare centrat pe elev şi urmărind formarea la copii a
competenţelor necesare în prezent pe piaţa muncii).
 S-a realizat un ghid metodologic de predare a fizicii (inclusiv o
fundamentare riguroasă a abordării utilizate). Profesorii din învăţământul
universitar au verificat acurateţea ştiinţifică a unităţilor de învăţare.
 Ghidul a fost pilotat în 57 de şcoli şi licee (cl. III, IV şi VI-XII) din 10 judeţe;
- pilotarea s-a desfăşurat în 2 etape (etapa 1 - 27 februarie - 15 iunie 2012;
etapa 2 – 15 sept 2012 – 27 febr 2013);
- aceasta a avut loc în 5 categorii de şcoli şi în 5 categorii de licee;
- profesorii care au pilotat ghidul au urmat în prealabil un curs de formare.
 S-au aplicat la clasă teste de evaluare tip TIMSS la începutul şi la finalul
primei etape de pilotare (procedura utilizată a avut la bază Evidence Based
Teaching); elaborarea itemilor şi analiza rezultatelor s-au făcut în paradigma
Item Response Theory
 Au fost aplicate chestionare care au vizat opinia elevilor asupra noii
abordări
 S-au utilizat mai multe modele de formare a competenţelor
.
De ce a fost elaborat Ghidul
Metodologic? (I)
 Rezultatele foarte slabe ale elevilor noştri la testările
internaţionale (PISA, TIMSS)
 Gradul scăzut de competitivitate al forţei de muncă din ţara
noastră. În Indexului Competitivităţii Globale (GCI) pe 2011-2012
ocupam locul 77, după Rwanda, Iran, Azerbaidjan sau
Kazahstan; în 2 ani România a coborât 13 poziţii
 Lipsa de atractivitate a studierii ştiinţelor exacte
 Caracterul formalizat şi, oarecum, neintuitiv al predării ştiinţelor
exacte (influenţe franceze şi sovietice); accentul pus pe
transmiterea de informaţii/ cunoştinţe
De ce a fost elaborat Ghidul
Metodologic? (II)
 Elevii nu înţeleg relevanţa pentru viaţa de zi cu zi a celor învăţate
la fizică; de multe ori, nu înţeleg nici fenomenele fizice discutate
 Necorelare între abilităţile formate de şcoală şi cele necesare
acum pe piaţa muncii (acestea sunt verificate de testările
internaţionale)
 În ultimii ani, deficitul în ceea ce priveşte abilităţile forţei de muncă
a ajuns să fie a doua constrângere în dezvoltarea companiilor în
ţările din Europa de Est şi Asia Centrală (prima constrângere este
regimul de impozitare)
 Aproape jumătate dintre firmele din România consideră că un
asemenea deficit reprezintă o problemă importantă în dezvoltarea
lor; media pentru celelalte ţări din zonă e de 30%
Ce fel de sarcini implică munca pentru cei
mai mulţi angajatori
Sursa: European Survey of Working conditions, 2005
Ce fel de sarcini implică munca pentru cei mai mulţi
angajatori
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Rezolvarea de
probleme
neprevăzute
Învăţarea de
lucruri noi
Alegerea sau Efectuarea unor
Sarcini
schimbarea
sarcini
monotone
modului de lucru
complexe
Vechi state membre UE
Noi state membre UE, în afară de România şi Bulgaria
Bulgaria, România şi Turcia
Este tot mai mare procentul angajatorilor care consideră că un job
implică:
 rezolvarea rapidă şi eficientă de probleme ne-standard,
 învăţarea de lucruri/ abilităţi noi,
 capacitatea de a alege între diferite metode de lucru.
Memorarea şi utilizarea unor proceduri simple, repetitive au devenit
secundare în multe joburi.
În ultimii ani, deficitul în ceea ce priveşte abilităţile forţei de muncă a
ajuns să fie a doua constrângere în dezvoltarea companiilor în ţările
din Europa de Est şi Asia Centrală (prima constrângere este regimul
de impozitare)
Aproape jumătate dintre firmele din România consideră că un
asemenea deficit reprezintă o problemă importantă în dezvoltarea
lor; media pentru celelalte ţări din zonă e de 30%
Abordarea utilizată în ghidul metodologic (I)
Modelul elaborat în contextul proiectului are la bază învăţarea prin
investigaţie (IBL -Inquiry Based Learning/ învăţarea prin descoperire de tip
inductiv) utilizată într-un context interactiv şi colaborativ.
Structura nucleu a modelului propus în ghid este caracterizată de
următoarele elemente:
 cadrul general de lucru este reprezentat de modelul trifazic ERR
 procesul învăţării este organizat în manieră ciclică, prin
aplicarea în activităţile / unităţile de învăţare a modelelor propuse
de Atkin & Karplus (1962); Bybee et al. (1989); Eisenkraft (2003),
Alaska Science Consortium şi Kolb (1984);
 strategiile de instruire aplicate sunt diversificate, favorizată fiind
însă instruirea de tip problematizat
Abordarea utilizată în ghidul metodologic (II)
Ghidul este structurat pe unităţi de învăţare
Unităţile de învăţare au între 3 şi 11 lecţii
Cele 4 secvenţe utilizate în unităţile de învăţare se bazează pe
modelele de învăţare ciclice
Există o legătură strânsă între:
 modelele învăţării ciclice (care pot fi cu 3, 5 sau 7 paşi)
şi
 cadrul ERR (Evocare, Realizare a sensului şi Reflecţie)
Cele 4 secvenţe ale unităţii de învăţare
1. Evocare – anticipare
Ce ştiu sau cred eu despre asta?
2. Explorare –
experimentare
Cum se potriveşte această informaţie cu
ceea ce ştiu sau cred eu despre ea?
3. Reflecţie – explicare
Cum sunt afectate convingerile mele de
aceste idei?
4. Aplicare - transfer
Ce convingeri îmi oferă această
informaţie?
Ce anume pot face în alt fel, acum când
deţin această informaţie?
Exemplu - Ciclul de predare - învățare prin
descoperire dirijată în 5 trepte (I)
Angajare
Evaluare
Aplicare/
Elaborare
Explorare
Explicație și
clarificare
Exemplu - Ciclul de predare - învățare prin
descoperire dirijată în 5 trepte (II)
 Ciclul prin descoperire dirijată (este unul dintre cele 3 categorii
principale de modele ciclice):
 Ghidarea elevilor pe parcursul activităţilor de învăţare se face
mai ales prin întrebări de tipul: De ce? Cum? În ce condiţii? Din
ce cauză?
 Se evită utilizarea de întrebări închise (Ce?, Cine?, Când?) sau
a explicaţiilor, demonstraţiilor şi precizărilor.
Metodele inductive
Învăţarea prin investigaţie (IBL) ţine de categoria metodelor
inductive de predare-învăţare.
Tot la metode inductive intră:
 învăţarea bazată pe probleme (PBL),
 bazată pe proiecte
 studiul de caz
 învăţarea prin descoperire
Modelele de formare utilizate în ghid
Investigația
Unitatea
de
învățare
...
Rezolvarea
de
probleme
Experimentul
Studiul de
caz
Comparaţie între 2 tipuri de abordări
didactice
Activităţile centrate pe profesor
cuprind:
explicaţia
Activităţile centrate pe elev
cuprind:
conversaţia euristică
expunerea
rezolvarea de probleme
deschise
demonstraţia realizată de
profesor
problematizarea
observaţia şi experimentul
(conduse de profesor)
construirea şi utilizarea de
modele
prezentarea şi utilizarea unor
modele, exerciţii, rezolvarea de
probleme
observaţii sistematice
experimente proiectate de elevi
Cum a decurs prima etapă a
pilotării ghidului
Centralizarea răspunsurilor elevilor la:
a – chestionare
b – teste
a - Chestionare
Centralizarea răspunsurilor oferite de elevi
(la clasele unde nu s-au aplicat teste)
1. Cum apreciaţi că au fost orele de fizică în timpul
pilotării, comparativ cu modul în care acestea se
desfăşurau anterior?
100%
80%
60%
40%
20%
0%
primar
mai interesante
gimnaziu
la fel
liceu
mai puţin interesante
Centralizarea răspunsurilor oferite de elevi în
ceea ce priveşte rolul noii abordări
(la clasele unde nu s-au aplicat teste )
Această abordare a lecţiilor de fizică m-a ajutat:
să înţeleg mai bine la ce îmi
foloseşte studiul fizicii
să înţeleg mai bine
fenomenele fizice despre
care am discutat
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
liceu
să comunic mai bine cu
profesorul meu
80.00%
gimnaziu
să comunic mai bine cu
colegii
100.00%
primar
să folosesc cunoştinţe
dobândite la alte obiecte de
studiu
să rezolv problemele de
fizică cu mai multă uşurinţă
b – teste - clasa a IX-a
(axa Oy reprezintă saltul în % faţă de testul iniţial)
30
25
20
15
K
A
10
R
5
R
0
-5
A
LICEU TEORETIC REAL
LICEU VOCATIONAL
K
LICEU TEHNOLOGIC
LICEU TEORETIC
UMAN
LICEU DIN RURAL
Descrierea celor 3 categorii de itemi
 Knowledge (K) - se referă la cunoaşterea faptelor,
informaţiilor, instrumentelor/dispozitivelor şi
procedeelor
 Application (A) - se referă la aplicarea cunoştinţelor şi
la înţelegerea conceptuală manifestată într-o gamă de
contexte
 Reasoning (R) - urmăreşte rezolvarea de probleme
complexe şi nefamiliare, formularea
explicaţiilor/concluziilor, luarea deciziilor şi transferul
de cunoştinţe în situaţii noi
Ce elemente îi sunt necesare unui
profesor pentru a putea utiliza ghidul
1. Să cunoască rolul celor 4 secvenţe ale UI
2. Să înţeleagă caracteristicile modelelor de formare a
competenţelor utilizate în ghid
3. Să poată utiliza la clasă metodele gândirii critice
folosite în ghid
4. Să cunoască şi să poată aplica metodele de
evaluare centrate pe elev
Metodele gândirii critice
În această secţiune a cursului profesorii vor înţelege:
 De ce este importantă formarea gândirii critice la elevi?
 Cum dezvoltăm elevilor gândirea critică?
 Relaţia dintre gândirea critică şi constructivism.
 Cadrul Evocare - Realizarea sensului - Reflecție (ERR).
 Metodele pentru dezvoltarea gândirii critice cel mai des utilizate în ghidul
metodologic
Metode şi instrumente de evaluare (I)
• Competenţe specifice urmărite:
 utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică generală, de didactică a
specialităţii, de psihologie;
 familiarizarea cu planificarea și proiectarea demersului evaluativ;
 conştientizarea necesității unei evaluări bazate pe integrarea unei
multitudini de instrumente de evaluare.
• Concepte cheie:
 Evaluare autentică; Evaluarea centrată pe elev
 Planificarea şi proiectarea evaluării
Metode şi instrumente de evaluare (II)
- tipuri de instrumente Fişa de observare
Grila de evaluare criterială
Lista de verificare
Jurnalul de reflecţie
Planul de proiect
Portofoliul
Testul
Website experimente fizică
 Cu sprijinul Universităţii de Vest din Timişoara, a fost
realizat în cadrul proiectului un website resursă pentru
profesorii de fizică.
 Acesta conţine experimente filmate pentru majoritatea
unităţilor de învăţare.
 Adresa site-ului este: experimentarium.physics.uvt.ro
Cursul de formare
Abordarea integrată a ştiinţelor
 Grup ţintă: profesori de fizică din învăţământul preuniversitar
 Scop: dezvoltarea competenţelor profesorilor de fizică (de
proiectare, organizare şi evaluare a activităţilor didactice) în
vederea îmbunătăţirii învăţării fizicii şi creării unui mediu de
învăţare eficient şi creativ, din perspectiva formării la aceştia a
abilităţilor necesare pe piaţa muncii. Accentul este pus pe
centrarea pe elev.
 Tipul de program: acreditat DGMRU, finalizat cu certificat de
competenţe şi 15 credite profesionale transferabile
 Durată: 60 de ore
Forma de învăţământ: zi şi la distanţă
Programul este structurat în 3 etape:
 stagiu de formare directă organizat în forma de
învăţământ de zi, pe durata a 3 zile
 stagiu practic organizat în forma de învăţământ la
distanţă
 stagiu de analiză şi evaluare -1 zi
Aspecte tehnice cu privire la
desfăşurarea cursului de
formare CEDU 2000+
1 - Stagiul de formare directă
Teme abordate:
 Paradigme educaţionale în predarea-învăţarea fizicii
 Constructivismul- noi dimensiuni de formare a
competenţelor la elevi
 Metodele gândirii critice şi cadrul ERR
 Modele de învăţare utilizate în alcătuirea unităţilor de
învăţare: investigaţie, studiu de caz, proiect, rezolvare de
probleme
 Proiectarea şi planificarea unităţilor de învăţare
 Metode şi instrumente de evaluare
2 - Stagiul de formare la distanţă (I)
- structură  Studiu individual pe baza bibliografiei indicate de
formatori;
 Aplicarea la clasă a unei unităţi de învăţare din ghidul
metodologic;
 Efectuarea de către formatori a unor vizite în şcoli, ce
presupun:
- Clarificarea aspectelor abordate pe parcursul
sesiunilor de formare directă;
- Sprijinirea profesorilor pentru proiectarea
activităţilor didactice în conformitate cu ghidul
metodologic;
2 - Stagiul de formare la distanţă (II)
Structură:
 Asistenţe la lecţii – acestea pot lua şi forma inter-asistenţelor
(cu participarea cadrelor didactice din aceeaşi şcoală sau din
şcoli învecinate);
 Discuţii pe marginea lecţiilor vizionate, feed-back
personalizat, din partea formatorului, consiliere individuală;
 Colectarea de feed-back de la profesori privind modalitatea
de utilizare a unităţilor de învăţare şi a ghidului metodologic
în activitatea curentă la clasă;
 Sprijin acordat cadrelor didactice pentru pregătirea
portofoliilor în vederea susţinerii sesiunii de evaluare finală.
3 - Stagiul de analiză şi evaluare a cursanţilor
- structură Prezentarea unei teme din portofoliu: jurnal de
reflecţie asupra aplicării la clasă a unităţii de învăţare
din ghidul metodologic
Observaţii:
pentru
obţinerea
certificatului
de
competenţe, este necesară prezenţa la cel puţin 75%
din durata cursului de formare