Transcript INFECTIILE NOSOCOMIALE CU GERMENI

INFECŢIILE NOSOCOMIALE
CU GERMENI
ANTIBIOTICOREZISTENŢI
Asistent principal de igienă
Ana BRAGARIN
CE REPREZINTĂ REZISTENŢA LA
ANTIBIOTICE
• capacitatea microorganismelor de a se
menţine în stare activă şi de a se
multiplica în prezenţa concentraţiilor de
substanţe realizate în sânge sau în
ţesuturi
MECANISMELE INSTALĂRII
REZISTENŢEI SUNT:
• producerea de enzime care modifică substanţa
antimicrobiană (ex. betalactamaza);
• modificarea permeabilităţii microorganismului
pentru medicament;
• dezvoltarea unei structuri-ţintă alterate, pentru
medicament;
• dezvoltarea unei căi metabolice care ocoleşte
reacţia inhibată de medicament;
• dezvoltarea unei enzime active pentru
metabolismul bacteriei dar mai puţin sensibilă la
medicament;
INSTALAREA REZISTENŢEI
ESTE INFLUENŢATĂ DE:
• substanţa (instalarea rapidă la streptomicină,
,kanamicină, gentamicină,neomicina,
eritromicină clindamicină, rifampicină; lent la
peniciline, cefalosporine,bacitracine,
polimixine,sulfamide);
INSTALAREA REZISTENŢEI
ESTE INFLUENŢATĂ DE:
• microorganisme (tot mai multe tulpini de
stafilococ, gonococ, streptococ viridans
devin rezistente, în timp ce streptococul
hemolitic,meningococul, bacilul tific, nu şiau modificat sensibilitatea);
• localizarea focarului.
CAUZELE CELE MAI FRECVENTE
CE DUC LA SELECTAREA DE
TULPINI REZISTENTE LA ANTIBIOTICE:
• Folosirea improprie a antibioticelor;
• Mutaţii genetice spontane ale bacteriilor;
EFECTELE APARIŢIEI, RĂSPÂNDIRII
ŞI SELECŢIEI BACTERIILOR
REZISTENTE LA ANTIBIOTICE:
• Mortalitate şi morbiditate crescută;
• Prelungirea tratamentului cu antibiotice şi a
perioadei de spitalizare;
• Tratamentul prelungit cu antibiotice la
pacienţii cu infecţii severe este asociat cu
rezultate negative sau chiar decese;
În 2009 a apărut raportul comun al
European Medicines Agency şi European
Centre for Disease Prevention and
Control, iar România apare pe harta
Europei cu indicatori de culoare roşu,
maro şi portocaliu, în ceea ce priveşte
rezistenţa diverşilor agenţi patogeni la
antibiotice.
Din comisia care a alcătuit raportul a
făcut parte si Dr. Ioan Stelian Bocşan,
profesor de epidemiologie la UMF “Iuliu
Haţeganu” din Cluj Napoca;
TENDINŢELE REZISTENŢEI
LA ANTIBIOTICE ÎN EUROPA
Escherichia coli: Proporţia izolatelor invazive cu rezistenţă la
floroquinolone în 2009 (sursa EARS-Net)
Klebsiella pneumoniae: proporţia izolatelor invazive rezistente la cefalosporine
de generaţia a III-a în 2009 (Sursa:EARS – Net)
CONCLUZII:
• Cea mai mare rezistenţa la antibiotice o are
Klebsiella pneumoniae, bacterie care, în peste
50% din cazuri, este refractară la tratamentul cu
cefalosporină de generaţia a III- a;
• Rezistenţa E. coli la cefalosporine de generaţia
a III-a este încadrată între 25,1 - 50%;
• Stafilococul auriu meticilinorezistent (MRSA) se
încadreaza intre 25,1 - 50% ;
CONCLUZII:
• Streptococcus pneumoniae rezistent la
penicilină se încadreaza între 10 – 25% ;
• România este singura ţara europeană cu
indicator de culoare roşu (25,1 – 50%) la
rezistenţa E. coli şi cu indicator portocaliu
(10 – 25%) la Streptococcus pneumoniae.
CONCLUZII:
• În România 30% din pacienţii care se
internează în spitale au de fapt infecţii cu
germeni multirezistenţi la antibiotice;
CONCLUZII:
Peste 380000 de europeni fac anual infecţii cu
bacterii antibiotico-rezistente;
• 25000 de europeni mor anual datorită epuizării
tuturor resurselor terapeutice;
• Rezistenţa la carbapeneme la Klebsiella
pneumoniae este în curs de răspândire, cu
excepţia Greciei unde este deja instalată;
• Escherichia coli este cea mai frecventă cauză a
bacteriemiei cauzate de bacteriile Gramnegative ca şi a infecţiilor urinare contractate în
spital;
•
CONCLUZII:
• Pentru Klebsiella pneumoniae, a devenit
evidentă o frecvenţă înaltă a rezistenţei la
cefalosporine de generaţia a treia,
floroquinolone şi aminoglicozide – multe
dintre aceste tulpini au câştigat rezistenţă
la toate clasele de antibiotice;
• Staphilococcus aureus rezistent la
meticilina (MRSA) este cea mai importantă
cauză a infecţiilor asociate îngrijirilor
medicale în întrega lume;
REZISTENŢA LA ANTIBIOTICE
REPREZINTĂ O MARE PROBLEMĂ
ÎN LIMITAREA, SUPRAVEGHEREA
ŞI CONTROLUL
INFECŢIILOR INTRASPITALICEŞTI
Una dintre cauzele complementare
ale
infecţiilor nosocomiale:
• Cultul şi uzul excesiv de antibiotice în
spitale au dus la dezvoltarea unor tulpini
rezistente de germeni patogeni şi la
distrugerea microflorei normale, ca şi la o
anumită desconsiderare şi decadenţă a
igienei de spital, a asepsiei şi antisepsiei;
Ce pot face asistenţii medicali?
• Să informeze pacienţii despre utilizarea
corectă a antibioticelor pentru ca aceştia să
le utilizeze in conformitate cu instrucţiunile
medicului şi mai ales să finalizeze
tratamentul;
• Să contribuie la instituirea unor măsuri
riguroase de control al infecţiilor pentru a
opri răspândirea rezistenţei;
• Să explice că antibioticele nu tratează boli
produse de virusuri şi pot face pacientul
vulnerabil.
Contribuiţi la prevenirea infecţiilor!
• Tot personalul medical, în special
asistenţii medicali, trebuie să promoveze
igiena, în special igiena mâinilor;
• Prevenirea infecţiilor este cheia pentru
controlul eficient al bacteriilor rezistente. În
spitale sau clinici aceasta înseamnă un
program riguros de control al infecţiilor
nosocomiale.
Măsuri pentru prevenirea
instalării rezistenţei:
• Prescrierea de antibiotice numai cu indicaţii
precise;
• Alegerea, când este posibil, pe baza
antibiogramei;
• Evitarea antibioticelor la care rezistenţa se
instalează repede;
Măsuri pentru prevenirea
instalării rezistenţei:
• Doze de atac eficiente la nivelul focarului
infecţios;
• Doze de întreţinere suficiente pentru
menţinerea concentraţiilor eficiente;
• Administrarea la intervale de timp bine
calculate, potrivit parametrilor farmacocinetici;
Măsuri pentru prevenirea
instalării rezistenţei:
• Durata tratamentului bine orientată;
• Ori de câte ori este necesar şi posibil se va
realiza potenţarea efectelor antibioticelor, prin
asocieri între aceste substanţe sau asocierea lor
cu alte tipuri de medicamente;
DE REŢINUT!
• Rezistenţa la antibiotice ne poate întoarce în era
pre-antibioticelor;
• Bacterii rezistente apar şi se pot răspândi rapid între
oameni, animale, produse şi mediu;
• Actualmente foarte puţine antibiotice noi se găsesc
în curs de apariţie;
DE REŢINUT!
• Rezistenţa la antibiotice creşte costurile
îngrijirilor în sistemul sanitar;
• ECDC estimează că infecţiile cu bacterii
rezistente majorează costurile de sănătate ale
Uniunii Europene cu circa 1,5 miliarde de
euro/an.